2,937 matches
-
și să le utilizați zilnic la asezonarea mâncărurilor (În loc de untă. Privilegiați uleiurile de măsline și de rapiță. Produsele și băuturile Îndulcite Într-o alimentație echilibrată, se poate consuma echivalentul a patru cuburi de zahăr pe zi, precum și 1-2 lingurițe de dulceață sau miere unse pe pâine, dimineața, ori amestecate Într-un iaurt. Totul este să nu vă lăsați prinși În capcană. Băuturile Îndulcite trebuie consumate În cantitate rezonabilă, dacă nu sunteți supraponderali. Alcoolul De limitat: unul sau două pahare de vin
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
de zaharuri „simple” Gustul dulce corespunde unei glucide rapid asimilabile de către organism. Consumată În cantitate mică, ea este deci excelentă. Într-o alimentație echilibrată, se poate consuma echivalentul a patru cuburi de zahăr pe zi și una, două lingurițe de dulceață ori miere pe pâine, la micul dejun, sau Într-un iaurt. Totul este să nu ne lăsăm prinși În capcană... Câteva cifre de reținut pentru a evita dezastrele: 330 ml de suc carbogazos echivalează cu 7 cuburi de zahăr sau
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
la preparatele (junk foodă În care industria alimentară adaugă grăsimi, sare și zahăr, reducând de obicei considerabil conținutul În fibre, minerale și vitamine. La desert, privilegiați pe cât posibil fructele, precum și iaurturile și compoturile slab Îndulcite. Pătrățelul de ciocolată de la cafea, dulceața sau mierea pe tartine sunt, În cantitate rezonabilă, compatibile cu o bună sănătate. Pentru amatorii de sucuri acidulate: privilegiați mai mult formele ușoare (lightă pentru a reduce consumul de zahăr (o cutie de astfel de suc conține echivalentul a 6-8
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
antioxidantă, având deci virtuți preventive contra stresului oxidativ, a cancerelor, a senilității și a Îmbătrânirii generale. Sfaturi practice Fructele Își transmit mai bine calitățile atunci când sunt consumate coapte și direct de pe plantă. Conservarea În congelator sau transformarea În gem ori dulceață le păstrează totuși În bună parte proprietățile. Aceste fructe mici, În general foarte fragile, se păstrează cel mult trei zile, În cutia pentru legume a frigiderului. Coacăzele negre nu necesită decât o trecere rapidă sub un jet de apă de la
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
tocați câteva cepe verzi Întregi. Coaceți la foc foarte mic, fără capac, În puțin ulei de măsline, 2 fructe de mango bine coapte, cepele, 1 lingură de praf de curcuma și 1 lingură de ghimbir, până obțineți un fel de dulceață. Turnați amestecul peste somon și serviți cu orez creol. Somon cu sos de praz Eliminați partea verde de la 8 fire de praz, spălați-le și tăiați-le În rondele. Opăriți-le, apoi rumeniți-le ușor În ulei de măsline, timp
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
și foarte solicitată în întreaga lume. Fructat. Impresia olfactivă produsă de parfumul fructelor. Notele fructate sunt combinații al căror mesaj se sprijină pe arome de fructe, piersici, caise, zmeură, căpșuni, mere, pepene galben, portocale, fructe a căror savoare aduce parfumurilor dulceață și senzualitate. Înălțime. Termen care descrie impactul inițial produs de un parfum și reprezintă intensitatea cu care acesta impresionează simțul olfactiv. Atunci când parfumul are înălțime, are și note de vârf excelente și difuzează foarte bine. Lichenos. Note introduse de extractele
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Fauna este una bogată și este reprezentată de : vulpi, iepuri, mistreți, căprioare, pești, păsări. Flora este și ea diversă : putem aminti sunătoarea (acțiune farmacologică); mușețelul, măceșul (fructul este foarte bogat În vitamina C, fiind utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulcețuri, gemuri), potbalul (acțiune farmacologică), pătlagina (ceaiuri, folosită În medicina empirică și științifică), urzica (se folosește ca diuretic și adjuvant În diabet, ca mîncare; elimină acidul uric, acțiune antimicrobiană, diuretic, antidiareic, vitaminizant, hemostatic, hipoglicemiant-În interiorul organismului; În exterior -stimulează refacerea țesuturilor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
slujba proprietarului, care erau mai Înstăriți. Obișnuită era masa joasă, cu scaunele sprijinite pe trei sau patru picioare, ce nu lipseau din nici o casă. MÎncarea era constituită de multe ori dintr- un singur fel, la care nu lipsea mămăliga. Zahăr, dulcețuri, erau ca și inexistente, fiind procurate cu greutate În cazuri de boală În familie. Nu mai vorbim de pîine care se făcea numai la zile mari sau la diferite prăznuiri legate de ceremonii religioase ca: hramul bisericii, nunți, boteze sau
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Soțul Soția Copiii 1. Gătit 10. Strânsul produselor lapte, ouă 2. Spălat vase 11. Căratul apei (dacă e cazul) 3. Spălarea și întreținerea hainelor 12. Îngrijirea și educarea copiilor 4. Cumpărarea alimentelor sau hainelor 13. Alimente pentru iarnă (murături, legume, dulceață, etc.) 5. Hrănirea animalelor și păsărilor 14. Repararea diferitelor obiecte 6. Curățenia casei 15. Munca la câmp (livadă) 7. Curățenia curții și a dependințelor 16. Întreținerea casei (zugrăvit, văruit, etc.) 8. Tăiatul lemnelor (dacă e cazul) 17. Consolidări, construcții 9
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de stea ce să cântă la nașterea Domnului nostru Isus Hristos. Imnuri înălțate demiurgului, creației și existenței, psalmii îi dezvăluie tălmăcitorului bogăția de nuanțe a registrului lor liric: de la elanul și exuberanța naivă a invocației din zori („Scoală-te, psăltire și dulceață”), de la ruga necontrariată, de o vibrație aproape modernă („Cu a ta putere, / Grije când am multă, / Tu, Doamne, mi-ascultă / Ruga din tăcere”) la strigătul, frânt, al celui „încungiurat de adâncuri”, lunecând într-o tăcere a „smârcurilor”, „fără poduri”, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
produs un fenomen ciudat, nu mai puteam scrie în persană. Scriitura devenise și ea tărîmul exilului meu. (în dialog cu Colette Khalaf, "L'Orient. Le Jour", nov.2013) Titlul cărții se rostogolește în gură ca o piatră plină de acea dulceață catifelată a Orientului, de acea spiritualitate sufi prin care plutesc efluvii de poeme de-ale lui Rumi, Hâfez, Khayyâm, din poezia populară a femeilor paștune, sau din romanele lui Khalil Gibran, dar și alte voci provenite din varii lecturi, care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
la diversele evenimente și luări de poziție politice, astfel încît, putem urmări în antologiile manuscrise păstrate tribulațiile casei de Provența, spre exemplu, sau necazurile lui Henric II Plantagenet, și multe alte relatări despre acuze, trădări, perfidii, ascunse cu virtuozitate în dulceața versului melodic. Pînă la sfîrșitul Evului mediu, lirismul va amesteca în chip neobișnuit o formă de erotism sublimat cu elanuri și mesaje politice, cum ar fi cînturile care îi chemau pe credincioși la cruciadele împotriva păgînilor și care luau, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o dovadă certă a maturității stilistice a talentatului scriitor român, prin abilitatea construcției romanești, simțul dialogului și complexitatea caracterelor propuse, pe lîngă farmecul evocării unor locuri și vise a căror ancorare în realitatea comunistă de dinainte de '89 nu le știrbește dulceața aceea unică pe care doar tinerețea o poate conferi lucrurilor. Tonul pasajelor "românești" nu e dolorist, nostalgia e una firească pentru oricine se întoarce, după ani buni, asupra unei părți din sine învelită în misterul trecutului mereu reinventat și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
rege absolut. Se merge prea departe. Tot așa cum se vede în bani semnul bogăției, se vede în moneda de hârtie semnul banilor și de aici se conchide că există un mijloc foarte simplu și facil de a procura întregii lumi dulcețile averii. Dar cu siguranță nu veți merge până la a contesta faptul că moneda este măsura valorilor. Ba, în mod cert, voi merge până în acest punct căci tocmai aici rezidă iluzia. A devenit uzual să se raporteze valoarea tuturor lucrurilor la
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Vasile Aaron și Ion Barac ar fi întîii poeți de fază medievală, prin încercarea de a preface materia evangelică și clasică. Amândoi sunt niște remarcabili vulgarizatori, vorbind poporului în limba și ritmica lui. Vasile Aaron († 1822) are chiar noțiunea sonorității ("dulceața versurilor") și dă cititorilor instrucții de respirație, pe versuri anodine: Omul cât să naște... cu cât să mărește, Grija și năcazul... încă cu el crește... Te rog, o, iubite!... mai vină la noi, Să mai grăim ceva... și despre nevoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a solului, stejarii seculari, lacurile nemișcate cu ape somnoroase, amestecul de gotic și serafic, toate acestea nu sunt la Cîrlova. La el dăm de "jale" și "dor", de zefirul care suspină "pîn frunze" "cevași mai tărișor", de vântul suflând "cu dulceață". Prin Ruinurile Tîrgoviștii, Cîrlova inaugura în lirica noastră poezia vestigiilor istorice. Punctul de plecare e în însăși poezia franceză și, mai mult decât în Volney, în poeți ca Chênedollé, Delille, care cântă ruina, parcul englezesc, prețuind vechile monumente franceze pentru
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
copil. Aproape totul, casa copilăriei, vremea bunicilor, e reconstituit cu mijloace olfactive. Odaia iubirii e miros de gutui și mere, iatacul bunicului iz de gutui și tutun: Aș aștepta să iasă din scrinul vechi de nuc Feliile de pâine cu dulceață Și vrafurile cărților cu poze În care-aș regăsi, subt scoarțe moi de piele, Poveștile copilăriei mele. Și pe divanul cu cretonul înflorit cu roze, Aș adormi-n iatacul cald și bun, În miros de gutui și de tutun... Oglinzile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe Ion Pillat ca poet original și tradiționalist este Pe Argeș în sus, nu mult deosebit de celelalte dar mai condensat. În locul umbrelor secolului al XVIII-lea francez apar aici boierii autohtoni, Brătienii, romanticii noștri, bunicul iuncher sub Ghica-vodă, bunica oferind dulceață de chitră. Evocând mai ales locurile natale, propria-i familie, poetul pune vibrație sufletească. El are tactul de a îndepărta orice impresie de imitație, alegând versul învechit al lui Alecsandri, căruia îi respectă chiar stângăciile. Totdeodată devine un cântăreț al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
trăiască bucuriile iubirii, trebuie să ardă, să sufere ca un rob. „Suferind cu mulțămită” este condiția lui ideală de existență, focul fiind elementul nutritiv cel mai favorabil sentimentului: „În flacăra care mă arz În loc de Ghinuri și necaz Găsesc tot mîngîiere, Dulceață și plăcere.” Intrarea În foc este o decizie individuală. Plăcerea nu vine din afară, plăcerea este opera curajului de a te jerfi pe rug. Alecu este mîndru de hotărîrea lui de a se pîrjoli În eternitate: „Singur alerg de voie
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
festin fără a trece prin vestibulul În care ard toate focurile iadului. Alecu pare mulțumit să Întîrzie În acest limb. Cel puțin așa ne Încredințează el În stihuri: „Mă arz fără măsură ................................... Să-mi pară focul viață, Și moartea o dulceață! ..................................... În piept purtîndu-ți focul să-mi fericesc norocul!” Nu cunoaște sau nu prețuiește treptele de jos ale suferinței erotice: melancolia, tristețea... Alecu stă, mereu, pe treptele de sus ale pasiunii și aspiră să trăiască, s-a văzut, În inima focului
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poet cu o imaginație de moralist rece și comod. CÎnd, totuși, Își iese din fire, se vaită biblic: „Amărîtul al meu trai Iad Îmi pare, iar nu rai!” jinduind mediocra odihnă, fericirea traiului fără petreceri și necazuri. Aici găsește el dulceața, nu În vîrtejul de foc și În suspinurile lungi. Nicolae nu cultivă taina, tăcerea neavînd dar (har). El se hotărăște să dea totul În vileag, fără a spune Însă nimic concret. Ienăchiță și Alecu promiteau tăcerea cea mai adîncă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
CÎrlova, mai puțin priveliștile alpine sălbatice. Decorul este la el dominat de coline blînde și udat de rîuri molcome. Muntele Închide (ocrotește) acest peisaj În care toate elementele participă la o simfonie a dulcelui și a plăcerii: dumbrava revarsă „cu dulceață” din sînu-i un vînt răcoros, zefirul ascultă „cu plăcere” cîntecul filomelei, luna se urcă pe orizont „plină de plăcere”, de departe se aude „cu plăcere” glasul de păstorițe și fluierul de păstor melancolizat etc. Privirea lunecă moale peste acest peisaj
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dar, ce nume n-are/În limba muritoare”). CÎteva Însușiri, totuși, din sfera entităților inefabile: armonie, un „ce melodios”, glasul ca un „imn misterios” (auzit „În depărtare” căci poetul percepe totul de la distanță, evită apropierea, intimitatea cu obiectul erotic), apoi: dulceața, tinerețea, blîndețea, eleganța, „flacăra privirei”, „grația zîmbirei” și, În fine, posibilitatea femeii de a goni din preajma-i durerea (Frumusețea). Femeia care unește aceste calități are dreptul la „numire”, dar, ca și divinitatea, ea nu se poate numi decît prin ea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pămîntul Într-o Îmbătătoare simbioză: „cer, aer, valul mării, e-o palidă coloră”... Peste tot se simte freamătul corespondențelor secrete: „cer, pămînt, eter și lună aiurează, se-nfior... .................................. și aerul ce varsă răcoarea, balsam, viață Îmbată-al nostru suflet cu magică dulceață”... Putem spune, văzînd și aceste exemple, că figura poetică a lui Bolintineanu se bazează pe un permanent extaz, pe o programatică Îmbătare. „Simțualismul” este conceptul care definește starea de beție În mijlocul unei naturi magice. O natură ce are, totuși, cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În aria senină Și unda ce primește văpaia de lumină Răspunde printr-o ploaie de spumă și fosfor, Pe urma care trage pe mare-un vas ușor. Și aerul ce varsă răcoare, balsam, viață Îmbată-al nostru suflet cu magică dulceață, Îl scaldă-n universul ce-n raze s-a aprins.” Magica dulceață, iată ce caută În universul din afară D. Bolintineanu! O dulceață ce are valori terapeutice: e un balsam, și balsamul e rezultatul unei combinațiuni secrete. Lumina, aerul, ploaia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]