2,902 matches
-
cu pete negre mai accentuate decât la masculi; aceste pete se pot contopi uneori într-un desen reticulat. Pileusul femelelor ca la mascul, uneori și laturile gâtului albastre. Femelele pot păstra uneori desenul și coloritul juvenililor, brun închis, cu cinci dungi deschise și pileus brun uniform. Gușterul vărgat dobrogean trăiește în locuri mai xerofile (uscate) decât gușterul obișnuit ("Lacerta viridis viridis"), evitând luminișurile pădurilor sau lizierele, dar manifestă un anumit grad de petrofilie, fiind întâlnit adesea în zona stâncoasă. Cu toate că preferă
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
repetitive. O parte a moleculelor etichetate radioactiv hibridizează cu fragmentele ADN , iar moleculele în exces sunt eliminate prin spălare. Southern blot-ul este expus razelor X pe un film. Fragmentele de ADN care au hibridizat cu moleculele etichetate radioactiv apar ca dungi negre pe film. Tehnica Southern blot este laborioasă, și necesită o cantitate mare de ADN. Reacția de polimerizare în lanț a fost inventată de Kary Mullis în 1983. În acest proces porțiuni specifice de ADN pot fi amplificate aproape infinit
Amprentarea ADN () [Corola-website/Science/334202_a_335531]
-
corpul alungit cu fruntea aplatizată dându-i aspect de cioc de gâscă. Solzii mărunți sunt brun-deschis la culoare, cu frumoase irizații aurii. Partea dorsală și flancurile sunt galbene, cea ventrală aproape albă. Pe jumătatea dorsală a corpului se întind trei dungi longitudinale negru-albăstrui, subțiri și bine delimitate. Înotătoarele sunt de culoarea corpului, dorsal are două, prima cu radii țepoase și punctată cu negru. Greu de confundat cu speciile înrudite datorită desenului longitudinal. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 2-3 ani și
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
o cruce cu brațe de rubine înconjurată de brilianți. În 1874 premiul cu coroană a fost desființat și s-a introdus simultan ordinul cu săbii ca decorație de război, puse dedesubt flăcărilor în unghiurile crucii. Banda a fost roșie cu dungi simple galbene pe ambele părți. Steaua argintie al insignei a fost octogonală, medalionul în centru arătând crucea ordinului înconjurată de motto-ul scurtat. Pentru decorația cu coroană, inscripția a fost așezată peste medalionul central. Purtătorilor necreștini s-a acordat decorația
Ordinul „Sfânta Ana” (Rusia imperială) () [Corola-website/Science/334359_a_335688]
-
chipului lui Nicolae Testemițanu. În partea superioară a medaliei, în exergă este imprimată în relief inscripția „Nicolae Testemițanu”. Medalia se fixează cu un inel de o baretă, acoperită cu o panglică albă de moar, cu lățimea de 30 mm, având dungi simetrice de culoare albastră, roșie și verde și la mijloc o dungă roșie. În partea inferioară a baretei sînt aplicate o cunună din două ramuri de laur simetrice și emblema medicinei - o cupă încolăcită de un șarpe, din tombac patinat
Medalia „Nicolae Testemițanu” () [Corola-website/Science/334408_a_335737]
-
imprimată în relief inscripția „Nicolae Testemițanu”. Medalia se fixează cu un inel de o baretă, acoperită cu o panglică albă de moar, cu lățimea de 30 mm, având dungi simetrice de culoare albastră, roșie și verde și la mijloc o dungă roșie. În partea inferioară a baretei sînt aplicate o cunună din două ramuri de laur simetrice și emblema medicinei - o cupă încolăcită de un șarpe, din tombac patinat.
Medalia „Nicolae Testemițanu” () [Corola-website/Science/334408_a_335737]
-
cu raze drepte. Medalionul central poartă vulturul roșu pe fond alb emailat, înconjurat de un inel emailat cu motoul distincției, albastru pentru Marea Cruce, de culoare albă pentru celelalte categorii. Banda și panglica tradițională al ordinului sunt albe, cu două dungi portocalii la margini, dar ca premii de luptă au fost frecvent conferite cu coroană (mai ales pentru membrii familiei regale), la o bandă/panglică alb-neagră, similară cu acea a Crucii de Fier. Colanul este alcătuit de trei tipuri de verigi
Ordinul Vulturul Roșu () [Corola-website/Science/334421_a_335750]
-
înotători slabi. Colorația este variabilă în funcție de mediului înconjurător: cafeniu-deschisă, brun-roșcată sau verzuie-măslinie. Pe spate și laturile corpului, numeroase pete mici, cafenii, ovale sau rotunjite. Pe partea dorsală a capului, înapoia ochilor au două pete mici ovale, albastre, dispuse în spatele unei dungi sub formă de un V cu vârful îndărăt. Între ochii 2-3 dungi de culoare galbenă sau albastră tivite cu negru. Pe laturile capului câteva dungi albastre. Înotătoarele mediane (dorsală, anală și caudală) de culoare carmin, tivite cu galben. Se hrănesc
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
Pe spate și laturile corpului, numeroase pete mici, cafenii, ovale sau rotunjite. Pe partea dorsală a capului, înapoia ochilor au două pete mici ovale, albastre, dispuse în spatele unei dungi sub formă de un V cu vârful îndărăt. Între ochii 2-3 dungi de culoare galbenă sau albastră tivite cu negru. Pe laturile capului câteva dungi albastre. Înotătoarele mediane (dorsală, anală și caudală) de culoare carmin, tivite cu galben. Se hrănesc cu mici crustacee, gasteropode și moluște bivalve, dar și cu icre de
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
partea dorsală a capului, înapoia ochilor au două pete mici ovale, albastre, dispuse în spatele unei dungi sub formă de un V cu vârful îndărăt. Între ochii 2-3 dungi de culoare galbenă sau albastră tivite cu negru. Pe laturile capului câteva dungi albastre. Înotătoarele mediane (dorsală, anală și caudală) de culoare carmin, tivite cu galben. Se hrănesc cu mici crustacee, gasteropode și moluște bivalve, dar și cu icre de pești și pești mici. Ponta este depusă pe sub pietre în mai-iunie și este
Pește ventuză comun () [Corola-website/Science/335156_a_336485]
-
verzui-gălbui. Corpul cu numeroase pete ovale mici, de culoare deschisă. Pe spate și laturile corpului, șase benzi transversale verzui mai întunecate. Buza superioară vărgată, cu benzi verticale transversale albicioase. La subadulți și femele capul, deasupra, este mai întunecat, cu o dungă inconstantă semilunară albicioasă, reunind ochii; ea este absentă la masculii adulți. Înotătoarele cu pete deschise rotunde. Înotătoarele dorsală și anală cu marginile roșcate. La baza înotătoarei caudală trei puncte sau benzi transversale inconstante care la femelă sunt roșcate, iar la
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
apropiere turmele în noaptea în care Iisus a fost născut. Jocul este asistat de liderul comunității. Un premiu este oferit câștigătorului jocului "Gena". Cei mai mulți etiopieni poartă pe parcursul sărbătorilor un "Shamma" tradițional, o folie de bumbac subțire de culoare albă cu dungi viu colorate. Sărbătoarea Crăciunului este urmată de festivalul de trei zile Timkat care începe la 19 ianuarie și de sărbătoarea botezului lui Iisus Hristos. Ziua de Crăciun este o sărbătoare publică în Nigeria care întotdeauna este marcată de golirea orașelor
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
ea avea ochi albaștri, iar în sezonul 3 are ochi mari și verzi. Din sezonul 3 ea are pistrui. În sezoanele 1 și 2, îmbrăcămintea ei constă din: un tricou roz cu un mic cerc ca și decolteu și 2 dungi pe piept - una mai subțire turcuaz, iar sub ea, una mai groasă albastră; blugi albaștrii evazați și balerini roșii. În sezonul 3, îmbrăcămintea ei constă din: un hanorac cu fermoar, de culoare teal și cu marginea glugii, a manșetelor și
Vrăjitoarea Lilly () [Corola-website/Science/331527_a_332856]
-
lungi. Înotătoarele pectorale mari, largi, în formă de evantaliu, ating începutul celei de a doua înotătoare dorsale. Înotătoarea caudală scurtă, rotunjită. Colorația variabilă, mai puțin marmorată ca la zglăvoaca comună. Coloritul spatelui și laturilor este uniform, verzui-măsliniu, cafeniu-verzui, bruniu, fără dungi transversale; uneori, se observă pete întunecate, neregulate. La baza înotătoarei caudale, se găsește o pată. Abdomenul este alb-gălbui, cu desen marmorat. Prima înotătoare dorsală adesea cu o margine galbenă-portocalie. Toate înotătoarele sunt prevăzute cu mai multe linii, formate din mici
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
găsește o pată. Abdomenul este alb-gălbui, cu desen marmorat. Prima înotătoare dorsală adesea cu o margine galbenă-portocalie. Toate înotătoarele sunt prevăzute cu mai multe linii, formate din mici pete întunecate cafenii; în special, pe înotătoare ventrală se observă totdeauna 5-15 dungi cafenii transversale, foarte evidente. Masculii sunt mai mari, au botul mai larg, iar ventralele mai lungi ca femelele. Se hrănește în principal cu pești mici, puietul și icrele altor specii de pești, cu nevertebrate bentonice, cum ar fi crustacee (în
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
cu mici pete mai întunecate. Flancurile cenușii-argintate, galben-cafenii, galbene sau argintie cu reflexe albăstrui și cu 6-11 (obișnuit 7-9) pete mari, întunecate brune sau cenușii-argintii, rotunde sau alungite în sensul longitudinal sau pătrate; ele se contopesc, uneori, într-o singură dungă în lungul liniei laterale. Abdomenul de culoare albă. Solzii din lungul liniei laterale au câte un punct negru deasupra, iar altul dedesubtul liniei laterale. Înotătoarele dorsală, pectorale și caudală cu pete negre sau brun-negricioase difuze, dispuse în linii transversale. Înotătoarele
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
supratemporală arcuită, sinuoasă sau indistinctă. Corpul este acoperit cu solzi ctenoizi mărunți și aspri la atingere. Fața care poartă ochii, îndreptată spre lumină este brună sau cenușie mai mult sau mai puțin închisă, cu diferite ornamente pigmentate: pete, oceli, puncte, dungi, marmoraje ; fața oarbă albicioasă. Acești pești sunt înzestrați cu proprietatea de a mima mediul înconjurător. Colorația se schimbă foarte ușor, în funcție de culoarea fundului pe care trăiește peștele. le sunt răspândite în mările din regiunea tropicală și cea temperată, iar unele
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
nezimțați sau foarte ușor zimțați. Numărul dinților faringieni este variabil, mai frecvent 2.5—5.2, 2.4—5.2 sau 2.4—4.2. Spinii branhiali scurți, puțin numeroși (6—30). Peritoneul negru. Coloritul general bate în violaceu. O dungă mediolaterală întunecată cenușiu-violacee sau o linie neagră de-a lungul liniei laterale sunt printre caracterele cele mai evidente la speciile acestui gen. Cu toate că uneori dungile nu sunt clar distincte la exemplarele vii, ele apar întotdeauna foarte pronunțat la cele conservate
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
Spinii branhiali scurți, puțin numeroși (6—30). Peritoneul negru. Coloritul general bate în violaceu. O dungă mediolaterală întunecată cenușiu-violacee sau o linie neagră de-a lungul liniei laterale sunt printre caracterele cele mai evidente la speciile acestui gen. Cu toate că uneori dungile nu sunt clar distincte la exemplarele vii, ele apar întotdeauna foarte pronunțat la cele conservate. Dunga mediolaterală este mai evidentă la peștii adulți în timpul perioadei de depunere a icrelor. Genul este răspândit în Europa. Multe populații sunt răspândite în partea
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
mediolaterală întunecată cenușiu-violacee sau o linie neagră de-a lungul liniei laterale sunt printre caracterele cele mai evidente la speciile acestui gen. Cu toate că uneori dungile nu sunt clar distincte la exemplarele vii, ele apar întotdeauna foarte pronunțat la cele conservate. Dunga mediolaterală este mai evidentă la peștii adulți în timpul perioadei de depunere a icrelor. Genul este răspândit în Europa. Multe populații sunt răspândite în partea de est a bazinului Mării Adriatice, pe arii de distribuție foarte limitate, și de multe ori
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
subspecii: Are o mărime de 50-66 cm, mai mare decât corbul. Greutatea: mascul 600-1380 g, femela 780-1660 g. Femela mai mare decât masculul. Penajul este pestriț brun cu alb pe spate și cap, mai închis pe piept. Abdomenul brun cu dungi albe. Exemplarele tinere care ajung în România au peste abdomen o bandă lată brună. Adulții, care vin mai rar în România, nu au această bandă întunecată. Coloritul variază în intensitate între subspecii. Coada este albicioasă și se termină cu o
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
Tarsele de pe picioare sunt "încălțate" în pene până la baza degetelor (de unde și denumirea de "șorecar încălțat"). Degetele sunt galbene iar ghearele negre. Ciocul galben la bază, cu vârful negricios. Sexele se aseamănă între ele, dar femelele sunt mai grele, cu dungi mai puține pe coadă. Are o răspândire circumpolară. Cuibăresc în nordul Eurasiei și Americii de Nord. Migrează spre sud pentru a ierna În România și Republica Moldova se întâlnește în sezonul rece (oaspete de iarnă) subspecia " Buteo lagopus lagopus", care vine toamna în
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
în Corpul rus din cadrul Wehrmachtului și pe decorațiile sovietice Ordinul Gloriei și medalia pentru victoria asupra Germaniei, fiind redenumită în ”gvardeiskaia lenta” (panglica gărzii; în ). Statutul Ordinului înființat în 1769 prevedea următoarea descriere a panglicii: "«Panglică de mătase în trei dungi negre și două" galbene"»". În statutul din 1833 caracteristicile panglicii nu erau specificate, însă statutul 1913 prevedea: "«Panglică în trei dungi negre și două" oranj", purtată peste umărul drept»". În 2005, la inițiativa unor organizații din Federația Rusă, panglica Sfântului
Panglica Sfântului Gheorghe () [Corola-website/Science/331824_a_333153]
-
lenta” (panglica gărzii; în ). Statutul Ordinului înființat în 1769 prevedea următoarea descriere a panglicii: "«Panglică de mătase în trei dungi negre și două" galbene"»". În statutul din 1833 caracteristicile panglicii nu erau specificate, însă statutul 1913 prevedea: "«Panglică în trei dungi negre și două" oranj", purtată peste umărul drept»". În 2005, la inițiativa unor organizații din Federația Rusă, panglica Sfântului Gheorghe a fost instituită ca simbol al Zilei Victoriei asupra Germaniei Naziste, aceștia demarând de atunci o acțiune anuală de distribuire
Panglica Sfântului Gheorghe () [Corola-website/Science/331824_a_333153]
-
și produc secreții urât mirositoare. Au o blană cu păr des și moale. Blana pe partea dorsală este de culoare cafenie sau brun-închisă, cu o tentă gălbuie sau cenușie, iar pe partea ventrală cenușie-gălbuie. La unii indivizi este evidentă o dungă neagră, medio-dorsală. Gimnurii mici sunt mai activ noaptea, dar și ziua. Duc mai ales o viață terestră, însă au fost observați cățărîndu-se pe tufișuri sau pe arborii de cafea. Pe sol se mișcă prin salturi mici, când nu sunt speriați
Gimnurul mic () [Corola-website/Science/332737_a_334066]