8,806 matches
-
om (21); urît (14); răutate (12); pietros (8); zgîrîie-brînză (8); bătrîn (7); hain (7); brînză (6); bun (6); răutăcios (6); eu (5); hapsîn (5); sărac (5); defect (4); econom (4); prost (4); singur (4); tare (4); chitră (3); copil (3); economist (3); moș (3); nemilos (3); nesimțit (3); amar (2); antipatic (2); avut (2); bunic (2); bunica (2); cărpănos (2); dar (2); nu dă (2); dezamăgire (2); egoism (2); generos (2); Hagi Tudose (2); hoț (2); ieftin (2); lăcomie (2); Machidon
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lucrare să atragă studenții de la programele de studiu aferente profilului economic în tainele contabilității (să cunoască ce se ascunde în spatele cifrelor), să o îndrăgească și să nu mai afirme „contabilitate egal matematică”. Modul de prezentare a cadrului conceptual utilizat de economiști, în general, și specialiști contabili, în special, este explicit, astfel încât studenții pot asimila cu ușurință cunoștințele necesare formării unei gândiri contabile. Prin această carte am încercat să abordăm problemele generale ale contabilității, în speranța de a o face accesibilă tuturor
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
mari. Se consideră că aceste grupe de personal au experiență și totodată sunt receptive la schimbările propuse sau la reconversia profesională. 3) După ocupație, personalul poate fi grupat în: muncitori (direct productivi și de întreținere); personal tehnic: ingineri, proiectanți etc.; economiști; personal tehnic de conducere: tehnicieni, maiștri, șefi de echipă etc.; personal administrativ și de conducere: manageri, directori, șef servicii etc.; personal de deservire generală: de pază, de serviciu etc. 4) După studii, personalul poate fi absolvent de: școli de meserii
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
configurării. Ciclul de viață (figura 2.14) al unui proces presupune descrierea fazelor de dezvoltare și a relațiilor dintre acestea într-o structură ciclică ce prezintă și dependențele logice. Responsabilitatea asupra proceselor de afaceri este purtată de mai mulți specialiști (economiști, ingineri) care au cunoștințe, experiențe diferite și practică diverse tipuri de expertiză. Modelarea proceselor are loc în urma etapei de analiză a sistemului informațional. Principalele elemente<footnote D. Oprea, G. Meșniță, F. Dumitriu, Analiza sistemelor informaționale, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
cele mai multe ori, costurile de tranzacție sunt definite ca reprezentând costurile tuturor resurselor necesare pentru a face o schimbare (de exemplu, descoperirea unor oportunități de schimb, negocierea schimbului, monitorizare). Termenul de „cost de tranzacție” a fost folosit pentru prima data de economistul Ronald Coase în articolul său „The Nature of the Firm”. O funcție majoră a instituțiilor este aceea de a scădea costurile de tranzacție dintre interacțiunile umane. footnote> și de limitare a incertitudinii asimetrice. Mai recent, oamenii de știință și-au
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
cea care umanizează principiul raționalității din economie, și nu numai, îl privește mereu din perspectiva „sănătății întregului viu comun” în afara căruia nimic nu are sens! Să credem și să sperăm, dragi prieteni, că odată învățată bucuria lucrului bine făcut și economiștii din administrația publică se vor comporta în activitatea lor după regula calității, singura în măsură să valideze raționalitatea în condiții de limitare și incertitudine, să o subordoneze aspirațiilor de mai bine ale oamenilor. Descoperiți, dragi studenți, în natura și societatea
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
baza acestei experiențe, realizată prin voluntariat - elaborează apoi Legea Serviciului Social, aprobată la 13 octombrie 19386. Acest serviciu obligatoriu în slujba „națiunii” avea în primul rând un scop pedagogic. Gusti era convins că practicienii noștri (medici umani și veterinari, agronomi, economiști, profesori) aveau o pregătire mai mult teoretică, ruptă de „situațiile și problemele reale ale țării”, după cum scrie Stahl. Și atunci Serviciul Social ar putea constitui un „remediu”. El a fost conceput ca o luare de contact, antrenament, dobândire de experiență
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
din „muncitori parțiali” care contribuie, fiecare, la organizarea forței comune. „Amestecul” mai multor puteri într-o „putere totală”, capabilă de performanțe superioare, contactul interpersonal prelungit naște deci ideea și forma de interacțiune colectivă. Cooperația, scrie unul dintre cei mai autorizați economiști români interbelici, Ștefan M. Zeletin, „este prunc al capitalismului”. Ea s-a născut ca efect al „pustiirilor capitalismului” și ca „mijloc de luptă împotriva acestor neajunsuri”, s-a plămădit din elemente „atât economice, cât și sufletești” create de capitalism și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru instruirea, cultivarea, formarea personalității pentru un nou etos. Era un mijloc de educație socială. G. Mladenatz, în cartea sa de istorie a doctrinelor cooperative, consideră pe Pestalozzi și pe Fellenberg drept părinții spirituali ai cooperației elvețiene. Pedagogia socială, crede economistul român, prin cei doi reprezentanți elvețieni și prin danezul Grundtvig a „creat o atmosferă prielnică dezvoltării mișcării cooperative”, motiv pentru care putem considera „aportul pedagogilor sociali... ca formând una dintre pietrele de temelie ale concepției cooperative moderne” (Mladenatz, 1931, p.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
conținut cooperatist” (cum erau ele recomandate), s-a înființat chiar un Institut Național al Cooperației și catedre universitare, având ca preocupare această tematică. Nu ne propunem aici să analizăm mișcarea cooperatistă din țara noastră, ea va face probabil obiectul preocupării economiștilor. Dorim numai să decupăm câteva idei care ar putea fi „recuperate” pentru lucrarea de față, având deci preocuparea sublinierii intenției de educație socială prin acțiune cooperatistă. Unul dintre cei mai autorizați autori ai domeniului, G. Mladenatz (1934), definind scopul cooperatismul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se sprijine nu pe luptă, ci pe înțelegere, nu pe spiritul de competițiune, ci pe solidaritate, nu pe dominația întreprinderilor de câștig, ci pe întărirea venitului de muncă”. Crezând, nestrămutat, în spiritul colectivismului (solidarismului), scrie evocatorul amintit al lui Mladenatz, economistul român a dezvoltat ideea cooperatismului ca fiind soluția pentru emanciparea clasei muncitoare, organizarea forțelor muncii, țintind transformarea regimului capitalist într-altul bazat pe „cooperativizarea întregii vieți sociale”. Ideea aceasta solidarist-colectivistă are, desigur, nu numai o rezonanță economică, ci și una
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nu poate fi lăsată pe seama statului, „din cauza concepției capitalist-burgheze care stăpânește ordinea noastră social-economică”. Sarcina propagandei cooperatiste trebuie atunci încredințată cooperatorilor înșiși, ca și asociațiilor culturale, „deoarece cooperația este un puternic instrument cultural și social de educație. Educația cooperatistă, credea economistul clujean, este una din cele mai bune și mai complete educații sociale, înrâurirea ei asupra maselor este una din cele mai fericite și mai repezi” (Ghiulea, 1927, p. 8). Fraza următoare ar putea figura în orice lucrare de pedagogie contemporană
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
curieri, profesori pentru cei ce învățau carte. Secretarul primului „Sfat” al Căminului Cultural și „cronicarul” întregii desfășurări a fost învățătorul Alexandru Moisiu; s-au implicat Natalia Arnăutu, prima profesoară de filosofie din familie, preotul Vasile Arnăutu și studentul Constantin Arnăutu, economistul Aurel Arimescu, învățătorii Ion Arnăutu, Dumitru Neculau și Natalia Baciu, sătenii Ion Chipăruș și Vasile Ștefan - cu toții membri ai familiei. Acțiunea de la Ungureni a reușit datorită muncii și perseverenței animatorului, dar și datorită unei strategii deosebite, îmbinând obiectivele culturale cu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
de informații. 1.3. Provocare Pentru a încheia acest capitol introductiv într-un spirit mobilizator, imaginați-vă că tocmai vi s-a oferit postul mult dorit de manager financiar la o companie multinațională cu un capital semnificativ și cu numeroși economiști în subordine. Salariul este compensator pentru efortul depus și pentru cunoștințele pe care se presupune că le posedați și vă determină să doriți să vă păstrați postul. La dumneavoastră se adună practic toate problemele. Așadar, cum rezolvați câteva probleme pe
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
genera sentimente pozitive în rândul clienților dumneavoastră dacă nu primesc aceste sentimente de la dumneavoastră. +++ Ideea 105. Unchiul FESS Această ideea a Unchiului FESS a început de la regula 80-20, cunoscută mai mult ca „principiul lui Pareto”. În 1906, Vilfredo Pareto, un economist italian, a descoperit că 20% din ceva este întotdeauna responsabil pentru 80% din rezultate. De exemplu, 20% din inventarul dumneavoastră va crea 80% sau mai mult din vânzări. Atunci când o companie din Atlanta a abordat problema migrării unui număr prea
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
privind globalizarea, aceste legături de muncă s au dezvoltat, ducând spre un mediu în care angajații sunt considerați parte a organizației, și implicit o resursă importantă a companiei. Furnizorii și distribuitorii sunt ceea ce numim parte din lanțul valoric al companiei. Economiștii susțin că o afacere realizează profit prin adăugarea de valoare produselor și serviciilor realizate. Legătura furnizorilor cu compania nu poate fi astfel un simplu schimb. Furnizorii pot furniza inovații, tehnologie prin materialele utilizate, precum și suport pentru realizarea celor mai bune
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
fără restricții, și să poată împrumuta sume de bani în condițiile împrumuturilor făcute de companie. Mai mult, piețele financiare trebuie să fie eficiente, încât acțiunile să aibă un preț corespunzător informațiilor deținute de investitori. Teoria susținută de cei doi renumiți economiști nu ține cont de costurile suplimentare pentru împrumuturile suplimentare, și nici de taxele distorsionate<footnote R.A. Brealey, S.C. Myers, A.J. Marcus, Fundamentals of corporate finance, McGrawHill, 2005, p. 425. footnote>. În activitatea reală a unei companii, mixul de capitaluri
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
A theory of market equilibrium under conditions of risk”, The Journal of Finance, Vol. 19, 1964, pp. 425-442. footnote> în articolul său „Capital Asset Prices: a theory of market equilibrium under conditions of risk”. Subiectul a fost cercetat și de economistul Harry Markowitz în 1952.<footnote H.M. Markowitz, „Portfolio Selection”, The Journal of Finance 7 (1), 1952, pp. 77-91. footnote> Un studiu realizat de John Graham și Campbell Harvey asupra unui eșantion de 392 de companii din SUA (incluzând și companii
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
exemple de calculare a acestor indicatori. Companiile utilizează pentru măsurarea valorii create atât indicatori contabili, economici sau de piață, dar și o categorie de indicatori recunoscuți ca fiind „indicatori cheie de performanță”. 2.3.1. Profitul economic În 1890, faimosul economist american Alfred Marshall a pus bazele noțiunii de „profit economic”<footnote A. Marshall, Principles of Economics, Vol. 1, MacMillan & Co, New York, 1890, p. 74. footnote>, în cartea sa Principles of Economics, în termenii profitului real pe care o companie îl
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Toys „R” US au aplicat EVA pentru măsurarea performanței ce a condus la creșterea beneficiilor pentru acționari. Deși aplicarea pentru prima dată a conceptului EVA a fost realizată de Stern Stewart în 1990, un concept similar a fost utilizat de economiști cu mulți ani înainte (profitul economic sau profitul rezidual). EVA reprezintă o versiune modificată a profitului rezidual, ajustările ținând de tratamentele contabile realizate pentru corectitudinea calculării. La nivel internațional o serie de autori au urmărit acest indicator, după prezentarea lui
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
reprezintă o versiune modificată a profitului rezidual, ajustările ținând de tratamentele contabile realizate pentru corectitudinea calculării. La nivel internațional o serie de autori au urmărit acest indicator, după prezentarea lui în cartea lui Bennett Stewart. O contribuție semnificativă au avut economiștii Joel Stern și John Shiely, care, prin „The EVA Challenge”, au dezvoltat conceptul de valoare economică adăugată și crearea de valoare. Alți autori, precum David Young și Stephen O’Byrne au mers spre partea tehnică a implementării EVA. La nivel
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
general la particular a sistemului de indicatori de creare de valoare și a managementului prin valoare. Identificarea avantajelor și dezavantajelor utilizării acestor indicatori a constituit un punct important, având în vedere abundența modalităților de măsurare a performanței, dar și preocuparea economiștilor, analiștilor financiari, investitorilor, managerilor și a altor categorii de părți interesate către subiectul măsurării performanței. Utilizarea în titlul lucrării a termenului de „performanță” subliniază abordarea noțiunii de performanță din multiple unghiuri: performanța economică, performanța ecologică și performanța socială. Dar pentru
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Constituției din 1923 este impus un statut al funcționarilor publici prin care se reglementa pentru prima dată un regim juridic unic pentru toți funcționarii publici (http://www.ulbsibiu. ro/forum/viewtopic.php?t=1523). Birocrațiatc "Birocrația" Max Weber, sociolog și economist german din secolul al XIX-lea, este cel care a teoretizat principiile de funcționare ale organizării birocratice, care se va impune definitiv în sistemele administrative occidentale în secolul XX. Sistemul administrației publice moderne este construit pe modelul birocrației weberiene. Max
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
certificările necesare pentru a emite opinii fundamentate științific - cercetători, consilieri, profesori etc. - și care orientează concepția legitimă asupra rolului statului în economie. De-a lungul ultimelor două secole, relația guvernare-piață a cunoscut o serie de schimbări. Odată cu Adam Smith, marele economist englez dinsecolul al XVIII-lea, și sfârșitul perioadei mercantiliste, se credea că statul trebuie să intervină doar minimal în societate, lăsând actorii individuali să acționeze liber pe piață; astfel s-ar realiza cea mai eficientă utilizare a resurselor într-o
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
aceea întotdeauna va exista tendința de susținere a lărgirii sectorului public și a creșterii cheltuielilor publice. Birocrațiatc "Birocrația" Discuția privind birocrația ca factor de creștere a dimensiunii sectorului public are la bază argumentele teoreticienilor alegerii publice și pe cele ale economiștilor neoclasici. Ambele tipuri de argumente se bazează pe premisa existenței unei strategii comportamentale rațional maximizatoare. Strategia maximizatoare presupune că singurul scop al birocratului este de a-și satisface propriile interese. În scopul maximizării propriilor avantaje în urma interacțiunilor sociale, birocrații beneficiază
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]