5,147 matches
-
Colecția UNIVERSITARIA 81 Seria Știin]ele educa]iei Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, prin grantul acordat de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior. Mircea AGABRIAN este prof. univ. dr. la Catedra de Sociologie și Asistență Socială a Universității "1 Decembrie 1918
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Teoria integrează perspective educaționale, sociologice și psihologice despre organizațiile sociale, precum și cercetarea asupra efectelor mediului din familie, școală și comunitate asupra rezultatelor educaționale. Recunoașterea ca principiu central al acestei teorii a "istoriei legăturilor strînse între instituțiile majore care socializează și educă copii" (Epstein, 1992, pp. 1140-1141), determină ca anumite obiective, cum este succesul școlar, să constituie un interes mutual pentru oamenii fiecărei instituții, obiective care sînt atinse prin acțiunea și suportul lor cooperant. Această perspectivă este imaginată grafic sub forma a
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
de socializare, realizată într-un cadru formal de către instituțiile de învățămînt sau informal, de agenți sociali care își propun să transmită anumite atitudini, valori, credințe, dar și cunoștințe, moduri de a opera cu informații sau obiecte. În acest sens, părinții educă doar în măsura în care intenționalitatea influențării este prezentă: cînd ei spun copilului că trebuie să fie politicos pentru că numai așa va fi acceptat de societate, este vorba de un fapt de educație; dacă același copil observă frecvent că părinții salută primii persoanele
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai degrabă a căuta câte ceva în cel de lângă tine: cel care va ieși din discuția purtată cu tine mulțumit de el și de ceea ce știe, va fi mulțumit de dumneata. Bărbații vor să placă, ei caută mai puțin să fie educați și chiar să li se dea satisfacție, ci să fie apreciați și aclamați; adevărata plăcere este cea de a putea să o oferi celuilalt. Dacă secolul al XVII-lea a cunoscut o adevărată înflorire, mai ales prin condeiul Cavalerului de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ceva îmi spunea că organismul uman nu este numai ceea ce se vede, că el este ceva mult mai complex. Ceva mult mai profund și mai misterios. N aș putea spune de unde îmi venea această idee. Apoi, în școală am fost educat în spiritul materialist dialectic. Nimic nu se găsește în afara simțuri lor noastre, nimic nu există dacă nu se vede. În consecință corpul om enesc nu este altceva decât substanțe și reacții chimice pe care știința le descoperă și le explică
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
ales în zilele noastre . După ’89, oamenii, tributari unei ideologii false și puși pe o direcție greșită timp de 50 de ani, au fos t c onfruntați cu o mare problemă: intoleranța. Timp de zeci de ani oamenii au fost educați în spiritual luptei de clasă: noi suntem cei buni, iar capi tal iștii sunt cei răi. Intoleranța este o caracteristică a omului cu un nivel redus de cunoaștere. Acest om este permanent dispus să-i judece pe alții și să
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
în Biblie. Este pur și simplu o normă elementară de viață. Un copil reprezintă un teren fertil pe care, me diu l în care trăiește îi imprimă un anumit mod de gândire și de comportament. De multe ori, datorită unei educa ții incorecte și a influenței nefaste a mediului, acest copil poate deveni un adult cu o gândire malformată de minciună, ipoc riz ie și egoism primitiv. Dar privirea unui copil este curată, iar gândirea sa este sinceră. ,,Lăsați copiii să
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
de verosimil ce se caracterizează printr-o nevoie de universalizare și de tipizare. Ceea ce explică faptul că în povestiri, locurile, timpul și actorii sînt vag indicați și că descrierea ocupă un loc minor, în raport cu narațiunea și argumentația (povestești pentru a educa și pentru a determina îndeplinirea unor acțiuni după modele universale și atemporale). (36) Erau odată un tăietor de lemne și o tăietoare de lemne care aveau șapte copii, toți băieți. Cel mai mare nu avea decît zece ani, iar cel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Colecția ACADEMICA 88 Seria { tiin]ele educa]iei Coordonatorul seriei Științele educației este Emil STAN. ADELAMIHAELA ȚĂRANU, conferențiar la Universitatea Spiru Haret, coordonatoare a Oficiului de consiliere psihologică în cadrul Centrului pentru Consiliere în Carieră al aceleiași universități și cadru didactic asociat la Universitatea Politehnică București, a scris
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
un personal bine instruit și motivat și estimează că sunt necesari mulți ani de instruire intensivă pentru a pregăti un personal administrativ acceptabil. Al cincilea obstacol îl reprezintă inerția sistemului educațional. În prezent, multe sisteme de învățământ există pentru a educa elite pentru guvern și poziții manageriale. În aceste circumstanțe, educația funcționează ca o formă de selecție socială. Mulți dintre cei din elită nu doresc să-și transfere resursele de la educația secundară și superioară pentru a furniza educația pentru toți. În
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
deprinderi pentru cei mai puțin privilegiați și motivarea lor de a participa la învățare. Procentajul de populație între 25-64 ani care participă la educație și formare. Procentajul de timp folosit de angajați în formarea pe grupe de vârstă. Participarea în educ terțiară. Proporția populației între 18-24 ani numai cu studii gimnaziale și care nu este cuprinsă în altă formă de educație. Proporția populației între 18-24 ani numai cu studii gimnaziale și care nu este cuprinsă în altă formă de educație. 3a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în care cuvintele de ordine sunt promovarea excelenței, performanță, accent pe rezultate, standarde, investiții sociale, capital uman, contabilitate, competiție, centrare pe client. Limbajul este expresia faptului că economia a acaparat retorica sistemului educațional. Acum scopul comun este acela de a educa tineri "care vor îndeplini nevoile economiei globale". În SUA acest proces a început în 1983 cu raportul Comisiei Naționale pentru Excelență în Educație "O națiune în risc. Ulterior, fiecare raport cere o relație mai apropiată între educație și necesitățile pieței
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de admitere în școlile publice și private și de controlul birocratic și profesional al surselor de informație, se intenționează să se întărească condițiile tehnice și morale în care părinții pot să-și exercite responsabilitatea ce le revine în a-și educa copiii. Este de remarcat că legislația engleză recentă privind învățământul face multe pentru a asigura libera circulație a informației privind unele inputuri specifice (calitatea resurselor și predării) în procesul de învățământ și furnizării unor anumite outputuri (evaluarea și rezultatele de la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
șansele de succes școlar al copiilor și reduce probabilitatea exmatriculării copiilor în perioada claselor VI-XII. În același timp, opiniile profesorilor care implică părinții sunt mai pozitive și mai puțin stereotipe în legătură cu rolul familiilor monoparentale sau a celor mai puțin educate în educația copiilor. Cele mai eficiente forme de implicare s-au dovedit a fi acelea care angajează părinții în munca directă cu copiii lor în activitățile de învățare acasă. Cu cât această participare se realizează mai devreme, cu atât mai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dezvoltarea profesiilor în domeniul educațional. S10. Contribuie la formarea unei societăți care învață. G L O B A L G1. Contribuie la formarea unor viitori adulți competenți și deschiși pentru schimburile economice, tehnologice și informaționale într-o comunitate mondială. G2. Educă în spiritul protecției mediului și al ecologiei activităților umane. G3. Formează tinerii în spiritul unei armonii internaționale, al toleranței și cooperării sociale. G4. Contribuie la conștientizarea interdependenței internaționale și a conflictelor internaționale. G5. Promovează aprecierea diversității culturale prin asigurarea cunoașterii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
trei sisteme mesager distincte: curriculumul (care hotărăște ce este important ca și cunoștințe valide), pedagogia (care hotărăște ce este important ca transmitere validă a cunoștințelor) și evaluarea (care definește ce este important ca realizare validă a acestor cunoștințe din partea celui educat). 21 Am preferat traducerea termenului de framing prin "cadrare"; termenul a mai fost tradus în limba română de Rola Mahler prin "ordonare". 22 Sociologia americană definește grupurile minoritare defavorizate social și cultural din punct de vedere cantitativ. Analizele la care
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
creștină în numele pruncilor inconștienți. Acestei idei îi subscriu în zilele noastre neoprotestanții. Autorul sfânt le răspunde că nașul nu înlocuiește pruncul în acest act, ci asigură că ceea ce face el acum va face și pruncul, luându-și răspunderea să-l educe în această direcție. „De fapt, pruncul nu va putea rămâne fără o educație favorabilă credinței sau contrară ei. Creșterea pruncului nu se face într-un gol. Neoprotestanții înșiși îi dau o educație în sensul credinței lor. Deci nu lasă pruncul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
în copilul tău; consacră-l încă din fașă. Ți-e frică de pecetea divină din cauza slăbiciunii naturii, ce slăbiciune a credinței! Ana Și-a dedicat fiul, pe Samuel, Domnului, chiar înainte de a se naște; Și imediat după naștere l-a educat să fie preot<footnote Se știe că Samuel a ajuns nu numai profet, ci și preot la Silo, judecător în Israel Și a pregătit calea domniei lui Mesia Care S-a născut din neamul regelui David. footnote>. În loc să te temi
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
sub forma libertății, a asentimentului și a supunerii. Un dar care „va fi experimentat în viață, după măsura în care îl primim, îl acceptăm și îl cultivăm. Tocmai de aceea botezul copiilor cere o comunitate care să ajute și să educe la inserarea în acest proces de sinergie”<footnote Maria Campatelli, Botezul. În fiecare zi la izvoarele vieții noi, Traducere din limba italiană de Sora Elizabeta Balint, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2008, p. 180. footnote>. Nașul își ia de bunăvoie angajamentul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ăproverb românesc) Programele de învățare pe tot parcursul vieții au devenit în toată lumea o prioritate a sistemelor de învățământ. Educația pe tot parcursul vieții nu este un lux, ci o necesitate, fiecare persoană fiind pusă în situația de a se educa în permanență, nu numai pentru a-și actualiza competențele profesionale, ci pentru a fi instrumentată să facă față solicitărilor și schimbărilor economice, politice, sociale, culturale, informaționale. Educația adulților este o problemă conștientizată și abordată sistematic de țările europene (Învățarea pe
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
nu sunteți independent; Îi răniți pe apropiații dumneavoastră; Vă puteți îmbolnăvi; Aveți probleme. Nu uitați: Este dreptul dumneavoasră să spuneți „NU” ori de câte ori considerați necesar, chiar dacă la început sau în trecut ați spus „DA”. XIV. COMPORTAMENTUL PĂRINȚILOR ,,Să nu credeți că educați copilul numai atunci când vorbiți cu el, când îl povățuiți sau îi porunciți. Îl educați în fiecare moment al vieții voastre, chiar și atunci când nu sunteți acasă. Felul cum vă îmbrăcați, cum vorbiți cu alți oameni și despre alți oameni, cum
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
uitați: Este dreptul dumneavoasră să spuneți „NU” ori de câte ori considerați necesar, chiar dacă la început sau în trecut ați spus „DA”. XIV. COMPORTAMENTUL PĂRINȚILOR ,,Să nu credeți că educați copilul numai atunci când vorbiți cu el, când îl povățuiți sau îi porunciți. Îl educați în fiecare moment al vieții voastre, chiar și atunci când nu sunteți acasă. Felul cum vă îmbrăcați, cum vorbiți cu alți oameni și despre alți oameni, cum vă bucurați sau vă întristați, cum vă purtați cu prietenii sau cu dușmanii, cum
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
despre viață a copiilor, a modului lor de comportament și de relaționare. Ereditatea constituie premisa, mediul constituie condiția, iar educația reprezintă factorul determinant al dezvoltării personalității umane. Personalitatea viitorului adult este determinată de modul în care părinții înțeleg să-l educe și să-l formeze. Modelele educaționale adoptate de părinți pot avea influențe pozitive sau negative asupra dezvoltării personalității copilului stimulând-o sau, dimpotrivă, frânând-o. Un climat familial lipsit de securitate emoțională va genera o percepție asemănătoare despre realitatea socială
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
obiective finale: Îmbunătățirea randamentului școlar de moment al elevilor; Facilitarea evoluției sub aspect motivațional al elevilor XVIII. 1 Componentele interne ale motivației pentru a învăța Curiozitatea este extrem de importantă în procesul de învățare. Sarcina majoră a instruirii este de a educa, a crește curiozitatea elevilor și de a o cultiva considerând-o un potențial motiv de învățare prin oferirea unor stimuli inediți, dar nu foarte diferiți de ceea ce elevii știu deja. Prin utilizarea unor metode diverse de abordare, interesul elevilor va
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Părintele trăiește ca pe o tragedie personală lipsa de interes a copilului său pentru școală și pentru performanța școlară. Însă nu toți copii ajung să gândească și să acționeze așa cum și-ar dori părinții lor, pentru că nu toți au fost educați în același fel. Elevii au, de regulă, două atitudini distincte față de învățatură: atitudinea pozitivă și cea negativă. Încă de la debutul școlarității, elevii trebuie deprinși treptat să învețe din convingere, din proprie inițiativă, în mod independent. Analizând cauzele randamentului școlar scăzut
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]