4,125 matches
-
este legat de faptul că în metalele în stare neutră sarcina totală a ionilor pozitivi, plasați în nodurile rețelei cristaline, este egală cu cea a electronilor liberi. Existența unui exces de sarcină electronică face să apară forțe de respingere între electroni, forțe dirijate din interior spre exterior, ceea ce duce la expulzarea sarcinilor în exces spre suprafața conductorului. Descrierea matematică a interacțiunilor electrostatice a implicat introducerea mărimii sarcinii electrice prin intermediul unor mărimi mecanice. Fenomenul însuși este influențat de mediul în care sunt
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
cu diametru mai mare. În cazul vârfurilor, prezența sarcinilor electrice în porțiunile ascuțite creează o densitate de sarcină superficială, mai mare decât în porțiunile netede, deci și un câmp electric mai intens. Datorită acestor câmpuri electrice puternice, pot fi smulși electroni din moleculele aerului înconjurător și prin vârfuri se produce o scurgere de electricitate; pe un vârf „vin” sau „pleacă” electroni, după cum vârful este încărcat pozitiv sau negativ. Pe acest principiu poate fi construită o morișcă dintr-un braț metalic cu
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
mare decât în porțiunile netede, deci și un câmp electric mai intens. Datorită acestor câmpuri electrice puternice, pot fi smulși electroni din moleculele aerului înconjurător și prin vârfuri se produce o scurgere de electricitate; pe un vârf „vin” sau „pleacă” electroni, după cum vârful este încărcat pozitiv sau negativ. Pe acest principiu poate fi construită o morișcă dintr-un braț metalic cu două capete ascuțite, ce se poate roti în jurul unui suport izolator. Să încărcăm lama metalică cu electricitate pozitivă. Din cauza câmpului
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
pozitiv sau negativ. Pe acest principiu poate fi construită o morișcă dintr-un braț metalic cu două capete ascuțite, ce se poate roti în jurul unui suport izolator. Să încărcăm lama metalică cu electricitate pozitivă. Din cauza câmpului electric puternic la capete, electronii smulși din moleculele aerului se îndreaptă spre morișcă, o lovesc și se depun pe ea. Prin lovire, se transferă acesteia impulsul câștigat pe spațiul de accelerare parcurs de la apariția lor și până la depunere, astfel încât morișca începe să se rotească. O
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
influență; electrizarea norilor, proces deosebit de complex. Au fost descoperite ulterior și alte mecanisme de obținere a electricității: pila Volta, termoelectricitatea, razele catodice, emisia termoelectrică, fotoelectricitatea, radioactivitatea, emisia electronică în urma unor reacții violente. Prin frecarea a două substanțe este posibil ca electronii de valență ai atomilor unei substanțe să fie rupți de legăturile lor și să treacă pe cealaltă. Nu este prea ușor de stabilit mecanismul intim care are loc la frecare, deoarece este greu de crezut că o simplă activitate mecanică
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
mecanică ar duce la ionizare. Este posibil să avem de-a face cu o ionizare termică produsă de căldura ce se degajă prin frecare. Nu trebuie neglijat și rolul substanțelor ce intră în joc: unele au afinitate mai mare pentru electroni, altele au o afinitate mai mică. Este evident că cele din prima categorie vor accepta parte din electronii cedați de cele din categoria a doua și corpurile se vor încărca în mod egal cu aceeași cantitate de electricitate. Aceste modificări
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
căldura ce se degajă prin frecare. Nu trebuie neglijat și rolul substanțelor ce intră în joc: unele au afinitate mai mare pentru electroni, altele au o afinitate mai mică. Este evident că cele din prima categorie vor accepta parte din electronii cedați de cele din categoria a doua și corpurile se vor încărca în mod egal cu aceeași cantitate de electricitate. Aceste modificări se datorează interacțiunii câmpului electric exterior cu particulele constituente ale substanțelor, interacțiuni care nu pot fi simplu descrise
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
acumulată la celălalt capăt. Electrizarea prin influență depinde de corpul studiat. Când se atinge sfera cu degetul sau când se leagă la pământ, se scurg sarcinile de același semn cu cea a corpului încărcat dacă semnul este negativ, dar vin electroni din pământ dacă semnul este pozitiv și sfera rămâne încărcată, chiar după îndepărtarea corpului care a produs influența. Thales din Milet, care era socotit unul din cei șapte mari înțelepți ai lumii antice, a observat, între altele, proprietatea chihlimbarului de
Electrostatică () [Corola-website/Science/298845_a_300174]
-
unor module pentru Stația Spațială Internațională. Uraniul îmbogățit, produs în uzina de combustibil nuclear din Resende, Rio de Janeiro, este de asemenea folosit pentru asigurarea nevoilor energetice ale statului. Brazilia dispune și de un laborator sincrotron, un accelerator de particule (electroni și pozitroni) utilizat în cercetările din domeniul fizicii, chimiei și biologiei. Cultura braziliană este foarte diversificată datorită caracterului complex al societății. A fost puternic influențată de tradițiile și obiceiurile de origine europeană, africană și autohtonă. Se bazează, în special, pe
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
electric (q=0 C). Numărul neutronilor, N, ai unui atom poate fi diferit pentru nucleele atomice ale aceluiași element. Așa se formează izotopii. A fost teoretizat de Ernest Rutherford în 1920 ca fiind un dublet neutru format din proton și electron. îi se pot găsi (în mișcare) și în afara atomului. Aceștia interacționează numai cu nucleele atomice. Pătrunderea neutronilor în nuclee are loc cu o probabilitate ridicată, mai ales atunci când energia lor cinetica este scăzută. Acest fenomen poate afecta stabilitatea atomului ("activare
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
Acest fenomen poate afecta stabilitatea atomului ("activare", "transformare" sau "stabilizare"). La trecerea neutronilor prin materie sunt posibile trei tipuri de interacții: "împrăștiere elastică", "împrăștiere inelastică" și "captura neutronica". Dacă un neutron se dezintegrează, acesta se separă într-un proton, un electron și un neutrin. Ajunși, prin ciocniri succesive, la energii joase și la un grad ridicat de împrăștiere, neutronii se comportă ca un gaz molecular care difuzează. Materialele care încetinesc neutronii prin ciocniri elastice, fără a-i absorbi, poartă numele de
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
neutronii pot fi clasificați astfel: Momentul magnetic e diferit de zero, fapt neașteptat pentru o particulă neutră electric. Acesta e un indiciu că neutronul e o particulă compusă. Ernest Rutherford a emis ipoteza alcătuirii neutronului dintr-un proton și un electron. După Modelul Standard al particulelor elementare neutronul ar fi compus din quarci. Distingerea între cele două modele se poate face prin predicțiile cantitative furnizate asupra valorii numerice a momentului magnetic. Interacțiile cu substanță amintite mai sus (captura neutronilor, împrăștierea elastică
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
ul este o particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, fiind simbolizat e. Este un tip de lepton de spin ½ care participă la interacțiunile electromagnetice, masa acestuia fiind de aproximativ 1/1836 din cea a protonului. Împreună cu nucleul atomic, electronii formează atomul. Interacțiunea lor cu nucleii adiacenți este principala cauză a legăturilor chimice, electronii de valență fiind cei care participă la formarea acestor legături. Numele de electron provine de la cuvântul grecesc chihlimbar, ήλεκτρον. Acest material a jucat un rol esențial
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
Este un tip de lepton de spin ½ care participă la interacțiunile electromagnetice, masa acestuia fiind de aproximativ 1/1836 din cea a protonului. Împreună cu nucleul atomic, electronii formează atomul. Interacțiunea lor cu nucleii adiacenți este principala cauză a legăturilor chimice, electronii de valență fiind cei care participă la formarea acestor legături. Numele de electron provine de la cuvântul grecesc chihlimbar, ήλεκτρον. Acest material a jucat un rol esențial în descoperirea fenomenelor electrice. Grecii antici știau, de exemplu, că dacă o bucată de
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
acestuia fiind de aproximativ 1/1836 din cea a protonului. Împreună cu nucleul atomic, electronii formează atomul. Interacțiunea lor cu nucleii adiacenți este principala cauză a legăturilor chimice, electronii de valență fiind cei care participă la formarea acestor legături. Numele de electron provine de la cuvântul grecesc chihlimbar, ήλεκτρον. Acest material a jucat un rol esențial în descoperirea fenomenelor electrice. Grecii antici știau, de exemplu, că dacă o bucată de chihlimbar este frecată cu o bucată de blană, provoacă o sarcină electrică pe
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
blană, provoacă o sarcină electrică pe suprafața acestuia, care apoi poate crea o scânteie când este adus aproape de un obiect legat la sol. ul ca o unitate elementară (cuantă) de sarcină electrică rezultă din legea electrolizei a lui Faraday. Considerarea electronului drept particulă elementară purtătoare de sarcină electrică negativă a fost susținută către fizicianul irlandez George Johnstone Stoney în 1874, care a inventat și termenul de electron în 1894. În timpul anilor 1890, un număr de fizicieni a afirmat că electricitatea poate
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
unitate elementară (cuantă) de sarcină electrică rezultă din legea electrolizei a lui Faraday. Considerarea electronului drept particulă elementară purtătoare de sarcină electrică negativă a fost susținută către fizicianul irlandez George Johnstone Stoney în 1874, care a inventat și termenul de electron în 1894. În timpul anilor 1890, un număr de fizicieni a afirmat că electricitatea poate fi concepută ca fiind formată din unități individuale, cărora li s-au dat diferite nume. Aceste unități individuale nu au fost confirmate. Descoperirea electronului ca fiind
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
termenul de electron în 1894. În timpul anilor 1890, un număr de fizicieni a afirmat că electricitatea poate fi concepută ca fiind formată din unități individuale, cărora li s-au dat diferite nume. Aceste unități individuale nu au fost confirmate. Descoperirea electronului ca fiind o particulă subatomică a fost făcută în 1897 de J.J. Thomson la Laboratorul Cavendish, la Universitatea Cambridge, în timp ce studia tuburile cu rază catodică. Un tub cu rază catodică este un cilindru de sticlă etanș, în care doi electrozi
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
fi separată de raze (prin aplicarea magnetismului), și că razele nu pot fi refractate de un câmp electric. El a dedus că aceste raze, mai degrabă decât unde, erau mai degrabă particule încărcate negativ, pe care le-a numit “corpusculi”(electroni). El le-a măsurat raportul masă-sarcină electrică și a descoperit că este de peste o mie de ori mai mică decât cea a unui ion de hidrogen, sugerând că fie erau foarte încărcați electric, fie aveau o masă foarte mică. Experimentele
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
din urmă. Proporția masei sarcinii electrice a fost și la ei independentă de alegerea materialului catodului și a gazului din tubul cu vid. Acesta l-a făcut pe Thomson să realizeze că ele sunt universale printre toate celelalte materiale. Sarcina electronului a fost atent măsurată de R. A. Millikan în experimentul lui numit picătura de ulei în 1909. Legea periodicității afirmă că proprietățile chimice ale elementelor se repetă periodic și este fundamentul tabelului periodic al elementelor. Legea în sine a fost explicată
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
au făcut eforturi pentru a le explica cât mai bine. În 1913, Henry Moseley a introdus conceptul numărului atomic și a explicat legea periodicității din perspectiva numărului de protoni al fiecărui element. În același an, Niels Bohr a demonstrat că electronii sunt de fapt cei care stau la baza tabelului. În 1916, Gilbert Newton Lewis a explicat reacția chimică a elementelor prin interacțiuni electronice. Existența momentelor de spin la electron e corelată cu modelele de structură geometrică ale acestuia (raza electronului
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
al fiecărui element. În același an, Niels Bohr a demonstrat că electronii sunt de fapt cei care stau la baza tabelului. În 1916, Gilbert Newton Lewis a explicat reacția chimică a elementelor prin interacțiuni electronice. Existența momentelor de spin la electron e corelată cu modelele de structură geometrică ale acestuia (raza electronului). Aceasta e o chestiune nebanală care nu e nedecisă până in prezent. Unele modele care admit electronul ca punctiform (rază nulă) presupun că momentele de spin se datorează conceptului
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
electronii sunt de fapt cei care stau la baza tabelului. În 1916, Gilbert Newton Lewis a explicat reacția chimică a elementelor prin interacțiuni electronice. Existența momentelor de spin la electron e corelată cu modelele de structură geometrică ale acestuia (raza electronului). Aceasta e o chestiune nebanală care nu e nedecisă până in prezent. Unele modele care admit electronul ca punctiform (rază nulă) presupun că momentele de spin se datorează conceptului de Zitterbewegung generat prin transformarea Foldy-Wuithuisen. Modelul structural proton electron necesită
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
reacția chimică a elementelor prin interacțiuni electronice. Existența momentelor de spin la electron e corelată cu modelele de structură geometrică ale acestuia (raza electronului). Aceasta e o chestiune nebanală care nu e nedecisă până in prezent. Unele modele care admit electronul ca punctiform (rază nulă) presupun că momentele de spin se datorează conceptului de Zitterbewegung generat prin transformarea Foldy-Wuithuisen. Modelul structural proton electron necesită existența unei forțe atractive care să contracareze paradoxul Klein rezultat pe baza relației de nedeterminare. Este relativ
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]
-
raza electronului). Aceasta e o chestiune nebanală care nu e nedecisă până in prezent. Unele modele care admit electronul ca punctiform (rază nulă) presupun că momentele de spin se datorează conceptului de Zitterbewegung generat prin transformarea Foldy-Wuithuisen. Modelul structural proton electron necesită existența unei forțe atractive care să contracareze paradoxul Klein rezultat pe baza relației de nedeterminare. Este relativ stabil în solvenți ca amoniac ca săruri ale metalelor alcaline dar și în soluții apoase alcaline. Electronul face parte din clasa particulelor
Electron () [Corola-website/Science/297813_a_299142]