6,495 matches
-
de violență atunci când Îți sunt amenințate libertatea sau granițele. 4 Da, de ce nu, printre alte „originalități” care mi se reproșează, să mi se adauge și această „apărare a senectuții!”. Laudă bătrâneții, așa cum cânta și fie iertat vlădica Tatălui meu, al episcopiei Lugojului, doctor de Roma, Ioan Bălan, mort Închis de comuniști deoarece nu a vrut să-și abjure credința sub amenințarea poliției dejiste: Bătrânețe, haine bune, pentru cine le ști pune!... E adevărat, Însă, că bătrânețea este și trebuie să fie
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
caldă Îmbrățișare M. Niculăiasa Cele cuvenite Doamnei Eug. Dimitriu P.S. Am dus lipsă de material poștal. </citation> <citation author=”NICULĂIASA Mihai” loc=”(Lămășeni)” data =”17.I.1996”> Stimate d-le Eugen Dimitriu, Am primit documentul ce ai extras din Cronica Episcopiei de Rădăuți. Îți mulțumesc călduros! Venirea mea la Suceava se amână mereu. Piciorul drept nu mi dă voie să fac deplasări - chiar folosindu-mă de baston. Iarna cu nămeți și geruri mari fac să Întârzie venirea factorului poștal, iar material
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Galați, deportat de comuniști. Lor m-am adăugat eu, fiu de preot greco-catolic, cu biserica desființată brutal de comuniști sub falsa „unire a celor două biserici”, mărunt patron în orașul Lugoj, închis de unguri în ’40 și apoi refugiat la Episcopia Unită din Lugoj. I-am cunoscut pe cei trei, Cezar, Matei și Nichita în martie ’58, la „Cenaclul tinerilor scriitori”; pe Grigore îl cunoscusem cu trei ani înainte la un alt cenaclu, condus de poetul Florin Mugur, redactor al singurei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de cărbune a unei locomotive românești care transporta armament greu german, a ajuns la Turda, unde, la tribunal, a întâlnit-o absolut întâmplător pe Mama, ce se refugiase în grabă, cu cei doi copii mici, și apoi la Lugoj, la Episcopia Greco-Catolică, unde a funcționat ca preot-funcționar până la desființarea abuzivă a Bisericii de către Dej, în ’48. Iată, gestul, reacția tatălui meu în acel moment de mare criză națională îmi este singurul sprijin „rațional” în toată „iraționalitatea” veșnicei mele întoarceri, sub comuniști
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
oare se clatină, Dumnezeu sau națiunea? În orice caz, n-am văzut la el nici portretul prim ministrului grec, nici al președintelui rus. Ca în Siria, unde fotografia oficială a șefului statului, Bachar al-Assad, tronează în vestibulul mănăstirilor și al episcopiilor, între Fecioara Maria și crucifix. Există și circumstanțe atenuante, dar dincolo de Iordan și peste munți, o împușcătură în timpul unui concert spiritual surprinde neplăcut. 6. Iisus = Hitler? Dacă vine cineva la mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
facem un stat modern, laic, necomunitar, dar pentru a înțelege acest lucru trebuie să ai ceva pregătire. Înaltul cler nu are aceleași opinii ca mine, iar noi nu prea avem greutate în consiliul canonicilor. Patriarhul nu-i ascultă decât pe episcopii puternici și bine plasați. Și-i cu atât mai rău pentru noi. Iar șiiții iau calea exilului... Da, dar la ei se simte mai puțin: ei au câte șase sau opt copii; noi, câte doi sau trei. Ne-am îmburghezit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
bani, și cu cât ai mai mulți bani, cu atât ai mai mulți adepți. Normal, poți reconstrui casele, poți înființa școli, dispensare. Cei săraci se orientează înspre cel mai bogat, iar noi, în locurile astea, suntem adevărați handicapați, chiar dacă școlile episcopiilor primesc cu mult mai mulți copii săraci decât cele ale congregațiilor, atât la Beirut, cât și în alte locuri. În Liban, oamenii sunt bogați, iar statul e sărac. Și atâta timp cât nu vom avea aici un stat demn de acest nume
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
10 biserici cu popi din ținutul Sucevei: din Jivcovul de Jos, din Maneuți, din Voitin, din Bălcăuți, din Greci, din Botășani, iar din ținutul Cernăuților, din Cozmin, din Clișcăuți și din Ostrița. Cum șase biserici cu popi fuseseră luate de la Episcopia Rădăuților, care avea pentru ele uric de la Alexandru cel Bun, domnul îi dă Episcopiei alte șase biserici cu popi din ținutul Cernăuților: două biserici cu popii lor în târg, în Cernăuți, iar trei biserici în Cuciur și a șasea în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Voitin, din Bălcăuți, din Greci, din Botășani, iar din ținutul Cernăuților, din Cozmin, din Clișcăuți și din Ostrița. Cum șase biserici cu popi fuseseră luate de la Episcopia Rădăuților, care avea pentru ele uric de la Alexandru cel Bun, domnul îi dă Episcopiei alte șase biserici cu popi din ținutul Cernăuților: două biserici cu popii lor în târg, în Cernăuți, iar trei biserici în Cuciur și a șasea în Mihalcea. Cu această ocazie întărește Putnei braniștea din jurul mânăstirii, fixându-i hotarele. Egumenul de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prisăci, vii în dealul Hârlăului și mai multe sălașe de țigani. În două documente de la Vasile Lupu este menționat un uric de la Ștefan cel Mare, care întărea Mitropoliei stăpânirea peste 100 de familii de greci, ce locuiau în două cuturi. Episcopia Rădăuților. Este necropola domnească, unde au fost înmormântați primii domni ai Moldovei. În 1479-1480, din inițiativa lui Ștefan cel Mare, au fost puse noi lespezi din marmură pe mormintele lui Bogdan I, străbunicul său, cum apare în inscripție, Lațcu, strămoșul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
inscripție, Lațcu, strămoșul său, Ștefan I, strămoșul “care i-a bătut pe unguri la Hindău”, Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, numit în inscripție “bunicul său”, Bogdan, unchiul său, fiul lui Alexandru cel Bun. Primul document, în care este menționată Episcopia Rădăuților, datează din 6 iulie 1413. Alexandru cel Bun dăruia soacrei sale Anastasia, Coțmanul Mare cu cătunele sale, urmând ca după moartea ei satele să de revină Episcopiei Rădăuților. Dintr-un document din 15 martie 1490, aflăm că Alexandru cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său, fiul lui Alexandru cel Bun. Primul document, în care este menționată Episcopia Rădăuților, datează din 6 iulie 1413. Alexandru cel Bun dăruia soacrei sale Anastasia, Coțmanul Mare cu cătunele sale, urmând ca după moartea ei satele să de revină Episcopiei Rădăuților. Dintr-un document din 15 martie 1490, aflăm că Alexandru cel Bun a dat Episcopiei Rădăuților 50 de biserici cu popi. Ștefan cel Mare întărea aceste biserici, 44 în ținutul Sucevei, șase în ținutul Cernăuți, “care acele biserici cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
6 iulie 1413. Alexandru cel Bun dăruia soacrei sale Anastasia, Coțmanul Mare cu cătunele sale, urmând ca după moartea ei satele să de revină Episcopiei Rădăuților. Dintr-un document din 15 martie 1490, aflăm că Alexandru cel Bun a dat Episcopiei Rădăuților 50 de biserici cu popi. Ștefan cel Mare întărea aceste biserici, 44 în ținutul Sucevei, șase în ținutul Cernăuți, “care acele biserici cu popii au fost date de bunicul nostru Alexandru voievod”. La 30 august 1479, domnul acorda lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate erau scutiți de muncile la cetate, la mori sau la curțile domnești, pe care erau obligați să le facă “alți țărani”. La 23 august 1481, era reînoit privilegiul din 30 august 1479. La 30 noiembrie, Ștefan cel Mare dăruia Episcopiei Rădăuților trei sălașe de țigani. La 15 martie 1490, sunt întărite Episcopiei cele 50 de biserici cu popii lor și se dă un nou privilegiu, deoarece se făcea un schimb cu bisericile cu popi ai mânăstirii Putna. La 26 august
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnești, pe care erau obligați să le facă “alți țărani”. La 23 august 1481, era reînoit privilegiul din 30 august 1479. La 30 noiembrie, Ștefan cel Mare dăruia Episcopiei Rădăuților trei sălașe de țigani. La 15 martie 1490, sunt întărite Episcopiei cele 50 de biserici cu popii lor și se dă un nou privilegiu, deoarece se făcea un schimb cu bisericile cu popi ai mânăstirii Putna. La 26 august 1503, era întărită stăpânirea asupra satelor dăruite de Alexandru cel Bun soacrei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale Anastasia, de data aceasta fiind pomenite numele cătunelor care țineau de Coțmanul Mare, anume: Gavrilăuți, Hlivișcea, Davidăuți, Sadcău, Clivodinul, Bludna, Suhoverhul, Ceaplinți și Valeva. Era întărită stăpânirea asupra satului Rădăuți. Așadar, în afara celor trei sălașe de țigani, toate proprietățile episcopiei Rădăuților au fost dăruite de Alexandru cel Bun. Ștefan cel Mare a întărit numai stăpânirea asupra acestor sate și a acordat scutirile de dări și slujbe pentru locuitorii satelor Episcopiei. Episcopia Romanului (sau din Târgul de Jos), a fost înființată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Rădăuți. Așadar, în afara celor trei sălașe de țigani, toate proprietățile episcopiei Rădăuților au fost dăruite de Alexandru cel Bun. Ștefan cel Mare a întărit numai stăpânirea asupra acestor sate și a acordat scutirile de dări și slujbe pentru locuitorii satelor Episcopiei. Episcopia Romanului (sau din Târgul de Jos), a fost înființată după anul 1408. În anul 1415, Alexandru cel Bun dăruia zugravilor Nichita și Dobre două sate pe Drăslivița, anume Crăinicești și Leucușești, ca să zugrăvească două biserici, una în târgul Romanului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Așadar, în afara celor trei sălașe de țigani, toate proprietățile episcopiei Rădăuților au fost dăruite de Alexandru cel Bun. Ștefan cel Mare a întărit numai stăpânirea asupra acestor sate și a acordat scutirile de dări și slujbe pentru locuitorii satelor Episcopiei. Episcopia Romanului (sau din Târgul de Jos), a fost înființată după anul 1408. În anul 1415, Alexandru cel Bun dăruia zugravilor Nichita și Dobre două sate pe Drăslivița, anume Crăinicești și Leucușești, ca să zugrăvească două biserici, una în târgul Romanului, alta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră, slobod, după legea românească, iar nimeni să nu îndrăznească să îi amintească de robie și să nu îl poată lua”. La 12 aprilie 1458, Ștefan cel Mare întărește Episcopiei Romanului satele Leucușani, mai sus de târg, și Dragomirești, cu pod umblător pe Moldova. Cele două sate erau scutite de toate slujbele și dările față de domnie, și numai episcopul sau protopopul său aveau dreptul să îi judece pe locuitorii celor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au fost cnejii Băloș și Stanciul. Mai cumpără satul Ciorsăceștii, în Câmpul Perilor, și loc de moară și o parte de sat, pe Moldova, în Câmpul Perilor, partea lui Botăș. Așadar, domnul cumpără patru sate și jumătate și le dăruie Episcopiei Romanului. La 31 august 1499 Ștefan cel Mare cumpără satul Muntenii Scutași și îl dăruie Episcopiei. În schimbul daniei, „frații și țârcovnicii câți vor fi la sfânta biserică să slujească în fiecare săptămână, joi seara paraclis iar vinerea liturghie.” După moartea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moară și o parte de sat, pe Moldova, în Câmpul Perilor, partea lui Botăș. Așadar, domnul cumpără patru sate și jumătate și le dăruie Episcopiei Romanului. La 31 august 1499 Ștefan cel Mare cumpără satul Muntenii Scutași și îl dăruie Episcopiei. În schimbul daniei, „frații și țârcovnicii câți vor fi la sfânta biserică să slujească în fiecare săptămână, joi seara paraclis iar vinerea liturghie.” După moartea domnului, să slujească vineri seara parastas și sâmbătă seara liturghie. Episcopia Romanului a fost unul dintre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Muntenii Scutași și îl dăruie Episcopiei. În schimbul daniei, „frații și țârcovnicii câți vor fi la sfânta biserică să slujească în fiecare săptămână, joi seara paraclis iar vinerea liturghie.” După moartea domnului, să slujească vineri seara parastas și sâmbătă seara liturghie. Episcopia Romanului a fost unul dintre marii beneficiari al daniilor făcute de Ștefan cel Mare, aceasta primind de la domn cinci sate și jumătate și o parte de sat. Cu satele moștenite de la Alexandru cel Bun, Episcopia avea opt sate, mori, țigani
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
parastas și sâmbătă seara liturghie. Episcopia Romanului a fost unul dintre marii beneficiari al daniilor făcute de Ștefan cel Mare, aceasta primind de la domn cinci sate și jumătate și o parte de sat. Cu satele moștenite de la Alexandru cel Bun, Episcopia avea opt sate, mori, țigani și mari scutiri pentru locuitorii din satele sale. Ștefan cel Mare a făcut danii laicilor și bisericii din domeniul domnesc. Cum acesta era restrâns ca număr de sate, domnul a cumpărat și a dat sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstiri: mânăstirii Neamț i-a dat un sat și o prisacă, mânăstirii Bistrița îi dă trei sate și vii în dealul Hârlăului, mânăstirii Moldovița îi dă o jumătate de sat, mânăstirii Neamț un sat, mânăstirii Moldovița o jumătate de sat, Episcopiei Romanului patru sate și jumătate. Mânăstirile întemeiate de Ștefan cel Mare vor primi, Voronețul patru sate, o prisacă, o bucată de pământ și vii ; mânăstirea Tazlău e dăruită cu cinci sate și jumătate și două mânăstiri ; mânăstirea Dobrovăț, care se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre cele mai mari domenii din Moldova secolului al XV-lea. Ștefan cel Mare a acordat scutiri de dări și slujbe, care pot fi asemuite cu imunitatea domeniilor feudale din apusul Europei. Dar, domeniile ecleziastice depind totuși de bunăvoința domnului. Episcopia Romanului primește în aceași zi, 12 martie 1488, trei privilegii prin care este întărită stăpânirea asupra domeniului său. Pentru a grupa cât mai aproape de Putna satele dăruite acesteia, domnul face un schimb cu mânăstirea Bistrița, pentru cinci sate, deși aceasta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]