3,004 matches
-
sunt dezamăgiți de acest personaj deoarece nu are personalitate, și sunt chiar îndreptățiți să îl condamne pe Chaucer pentru că nu i-a conferit una, eșuând în a sesiza cât de mult a muncit autorul, în felul său simplu, tocmai pentru ca eroina să nu aibă un caracter distinct: deoarece simbolurile, așa cum este și Emilia, nu se implică în desfășurarea acțiunii, simpla lor prezență este suficientă.”743 Apariția ei este serafică, părând mai curând un ideal decât o întruchipare reală. Detaliile portretistice sunt
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al virtuților creștine în general. Ca de fiecare dată, Constanța își găsește alinare în invocarea divinității, este un spirit cucernic, evlavios, devotat preceptelor creștine, de aceea ajutorul ceresc nu întârzie să apară, naratorul insistând asupra credibilității faptelor prin care trece eroina, venind în sprijinul celor relatate de el și cu multe exemple ale unor personaje biblice, călăuzite de Dumnezeu în viață și izbăvite de toate primejdiile, unele aproape insurmontabile (profeții Daniel și Iona, evreii rătăcind prin pustiu, Maria Egipteanca). După trei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fiind victimă a unei înscenări mincinoase, dar elementul divin intervine din nou salvator, un glas ceresc dezvăluie minciuna, cavalerul invidios este pedepsit, regele ținutului, Alla, o ia de soție după asistarea la această minune și acceptă creștinismul. Din nou misiunea eroinei pare împlinită, aproape de finalizare, cu toate acestea, noi intrigi vin să completeze și să îmbogățească firul epic. Soacra este, și în această nouă situație, factorul antagonic, negativ, ca și cum naratorul nu ar dispune de alte resurse imaginative în conturarea unor noi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu aceeași obediență și resemnare evlavioasă. Invocarea mariologică îi aduce liniștea sufletească și încrederea necesare depășirii și acestei situații limită. Constanța devine un simbol nu doar al răbdării dincolo de marginile firii, al echilibrului și al măsurii, așa cum sugerează și numele eroinei, ci este un simbol al creștinului de pretutindeni, care înfruntă valurile vieții, ale destinului ostil, cu seninătatea conferită de încrederea în puterea divinității, ce a oferit modelul jertfei supreme pentru păcat. Identificăm, în acest personaj feminin o parabolă a ceea ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sorții. Constanța refuză, din nou, în momentul salvării pentru a doua oară de pe mare, să-și dezvăluie identitatea, preferând tăcerea. Donna angelicata nu dă glas propriilor trăiri decât atunci când se roagă sau propovăduiește religia creștină. Modestia este dusă la extrem, eroina va ajunge în casa mătușii sale, dar nu va fi recunoscută, pentru că preferă gloriei „un trai cucernic și curat”757. Cei din jur recunosc puritatea și virtutea femeii, capabilă mai curând de moarte, decât de impietate morală. Prin același miraculos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a vieții de dincolo, dar și garanția unei recompense pentru toate încercările dureroase cărora li s-a făcut față cu demnitate. Geoffrey Chaucer a încercat prin Constanța să creioneze de fapt viața unei sfinte 758, între ea și Sfânta Cecilia, eroina din Povestirea celei de-a doua maici, nu sesizăm o mare deosebire. Remarcăm, vis-à-vis de perceperea acestor personaje, sentimentul sacrului, al miraculosului, care depășește limitele firești ale omenescului. Constanța are darul neobișnuit al glosolaliei și acesta o ajută să-și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în periplul ei, ar reprezenta de fapt sufletul în călătoria sa prin lume, barca nu poate fi decât Biserica care oferă sprijin și protecție. 763 Tânăra este un spirit profund religios (cf. rugăciunile rostite cu intensitate și evlavie). Patosul plângerilor eroinei în legătură cu destinul propriului copil este amplificat de comparația biblică cu Fecioara Maria care își deplânge Fiul crucificat. Femeia nu luptă propriu-zis pentru sine, nici chiar atunci când este amenințată cu violul, lasă totul pe seama proniei divine, căreia i se subordonează total
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 145. 765 Ibidem, p. 132. (trad. n.) 208 adevărată este aceea de a-și fi menținut credința și de a fi dat naștere următorului împărat roman creștin. Divinitatea și bărbații dețin toată puterea reală în această istorisire. Constanța pare eroina patriarhală perfectă: lipsită de dorințe carnale, aflată în sclavia celor care au autoritate asupra ei - tatăl care o trimite departe pentru a se căsători cu primul ei soț, un sultan, astfel urmând să se realizeze o alianță politică, și cel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Este adevărat că rugămințile ei nu sunt acceptate fără o dezbatere serioasă, îndelungată. Melibeus aduce cinci argumente prin care își justifică nevoia de violență și de fiecare dată femeia trebuie să contrabalanseze rațiunea masculină, dând dovadă de înțelepciune. Dacă alte eroine chauceriene, cum ar fi Constanța sau Cecilia, trebuie să sufere pentru impunerea virtuții, Prudenția, în schimb, nu face decât să o înfățișeze pedagogic soțului ei.771 La cele cinci argumente pe care Melibeus le aduce, încercând să se debaraseze de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-l pe Aristotel, care pretindea că prin sfaturi viclene femeile reușesc să-și subjuge soții. Prudenția insistă din nou ca femeile, în totalitatea lor, să nu fie condamnate pentru vina unora dintre ele, și vine cu exemple biblice ale unor eroine ale căror sfaturi au fost mai mult decât benefice: Rebeca, Iudita, Abigal, Estera. Seria de proverbe care îi concluzionează argumentația dovedește că nimic nu este mai prețios decât o soție virtuoasă.774 Melibeus este convins de pledoaria soției sale și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ale acestei donna angelicata, perfecțiunea ei este prea puțin credibilă uman vorbind, rămâne o voce a unei noi ideologii: aceea a dezrobirii femeilor de sub tirania concepțiilor misogine medievale. Prudenția a reușit să ghideze rațiunea masculină spre fapte onorabile, în timp ce Grizildei, eroina din Povestirea diacului (sau Griseldei din Decameronul, X. 10), îi 777 S. H. Rigby, op. cit., p. 155. (trad. n.) 778 Ibidem, p. 156. 779 Ibidem. 780 Ibidem. 213 revine meritul de a conlucra cu voința divină, dovedindu-și credința prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu aplomb la provocarea lansată de târgoveața din Bath, propunându-și să-i ofere o replică pozitivă, o istorisire cu un exemplu de personaj feminin virtuos și obedient, pentru a contracara imaginea feminității autoritare și răzvrătite, propuse de târgoveață. Grizilda, eroina de un incredibil devotament marital și de o obediență nemaipomenită, de o statornicie și o răbdare specifice unei martire, nu este un personaj original, ci împrumutat de la Boccaccio 782 și valorificat artistic și de un alt mare bard italian, Petrarca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe un făgaș normal.”809 Aceasta este povestirea care l-a impresionat până la lacrimi pe Petrarca, după citirea selectivă a Decameronului, realizând chiar și o traducere a ei în latină, și care, conform celor afirmate de Vittore Branca 810, vede eroina ca pe o întruchipare a Fecioarei, este un apex al itinerariului pe care Boccaccio și-l propusese, poziționând-o la sfârșitul colecției sale de povestiri. Attilio Momigliano, pe de altă parte, o consideră o istorisire a prostiei și a brutalității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nutrit pentru ele o afinitate deosebită. Această specie se distinge prin faptul că acordă personajului feminin o poziție centrală, de asemeni se focalizează pe virtuțile specifice feminității: credința, dragostea, răbdarea în suferință.815 O altă donna angelicata este Dorigena 816 , eroina din Povestea răzeșului, narator care își cere scuze pentru că, nefiind instruit, nu poate povesti într-o manieră elegantă, așa cum au făcut unii pelerini de-a lungul călătoriei. Istorisirea lui ne conduce în timpul străvechilor briți, adică într-o epocă a cavalerismului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cuplu ideal. „Obstacolele reale, cum ar fi rocile, doar par a fi dispărut. Ele sunt onoarea, decența, bunătatea tuturor celor implicați în acțiune și dragostea adevărată a Dorigenei și a lui Arveragus unul pentru altul.”836 Dorigena devine, ca și eroinele din povestirile amintite anterior, o victimă a autorității masculine, se supune dorinței soțului, nu decade în categoria femeilor infidele. Acceptă suveranitatea lui Arveragus și nu comentează când acesta decide să o cedeze pretendentului atât de înfocat, numai pentru a salva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cunună”860, „potir cu har ceresc”, „liman de mântuire”861. Înainte de a urmări viața Ceciliei, model de virtute și putere de sacrificiu în slujba lui Dumnezeu, naratoarea ne propune o notă explicativă, un mic tratat de onomastică privind semnificațiile numelui eroinei. Numele simbolic ne-o recomandă ca pe o donna angelicata: „crin ceresc”862, „a orbilor cărare”863, anticipându se latura misionară a destinului eroinei, „cer” 864 - aspirația spre dimensiunea celestă a divinității, „<<Ne-oarba>>, sfânta plină de lumine/ Cu mintea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lui Dumnezeu, naratoarea ne propune o notă explicativă, un mic tratat de onomastică privind semnificațiile numelui eroinei. Numele simbolic ne-o recomandă ca pe o donna angelicata: „crin ceresc”862, „a orbilor cărare”863, anticipându se latura misionară a destinului eroinei, „cer” 864 - aspirația spre dimensiunea celestă a divinității, „<<Ne-oarba>>, sfânta plină de lumine/ Cu mintea și virtuțile întregi”865 - asocierea cu imaginea luminii, ca simbol al cunoașterii desăvârșite, al purității absolute, „cerul lumilor”866, deoarece exemplul ei va metamorfoza
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de lumine/ Cu mintea și virtuțile întregi”865 - asocierea cu imaginea luminii, ca simbol al cunoașterii desăvârșite, al purității absolute, „cerul lumilor”866, deoarece exemplul ei va metamorfoza o societate străină de sentimentul iubirii, al virtuții. Chaucer pleacă în creionarea eroinei sale de la celebrele culegeri medievale cu vieți de sfinți, cunoscute și sub denumirea Legenda Aurea, dar prin dialog o face mai credibilă decât personajele feminine din creațiile populare hagiografice din Evul Mediu. 860 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 450
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca virtutea supremă, în numele ei se iartă orice impietate. Ceea ce este interesant de sesizat, în modul de abordare al personajului feminin negativ, în cazul ambilor scriitori, este toleranța excesivă față de înclinațiile trupești, din ființe reprobabile prin tot ce fac aceste eroine se pozitivează oarecum, primesc un plus de simpatie din partea autorilor prin faptul că nu se supun normelor și canoanelor, ci își afirmă direct, spontan și fără limite independența. Donna demonicata este malefică doar prin nesupunere, prin dorința de a sparge
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în această perfecțiune fizică. „Se poate observa o lipsă de entuziasm în descriere, chiar un fel de reținere, de ezitare din partea naratorului în a explora misterul acestei femei. Putem bănui că ceea ce apare pe chipul ei a fi pasivitatea caracteristică eroinelor din romane ilustrează, de fapt, o resursă latentă pentru o acțiune secretă. Suspiciunea că Mai are o inteligență ascuțită, deși este confirmată târziu în spațiul poemului, se trezește în mintea cititorului chiar din aceste pasaje inițiale.”893 Trădarea, suntem înclinați
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
inteligență nativă sclipitoare, ce le ajută în depășirea celor mai neplăcute situații, tot în aceeași zbatere disperată spre eliberare, iar această abilitate de a face față oricărei dificultăți vine din nou să le înfățișeze într o lumină pozitivă. În descrierea eroinelor, după trăsăturile fizice, calitatea care este apreciată în mod deosebit este inteligența, mai ales atunci când are posibilitatea de a fi rafinată și de o educație îngrijită. Astfel se întâmplă și în nuvela a treia din ziua a treia a Decameronului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
901 Prin viclenie și diplomație, femeia urzește un plan atât de iscusit, folosindu-se și de credulitatea unui călugăr, încât reușește să-l aducă alături pe bărbatul îndrăgit. Teatralitatea ei este impecabilă, intuiția remarcabilă, iar imaginația de-a dreptul debordantă. Eroina se dovedește un spirit anticlerical, este o bună cunoscătoare a slăbiciunilor oamenilor Bisericii, o adulterină fără remușcări și fără moralitate, de aceea mai puțin scuzabilă. Ceea ce-i imputa soțului nu era lipsa virilității, ci a unei origini sociale nobile, meșterul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
statornicia sentimentelor față de un bărbat cumpătat, inteligent și prevăzător. Naratorul Panfilio surprinde puterea sentimentului iubirii care le determină pe femei să preia un rol activ, să dețină inițiativa într-o relație amoroasă: „dragostea îi ascuțea tot mai vârtos deșteptăciunea” 904 . Eroina, cu abilitate și ingeniozitate, trece testele impuse de servitor, chiar mai mult, și pe cea pe care o stabilise singură: de a se iubi cu cel atât de îndrăgit sub ochii soțului, determinat să creadă că totul reprezintă o iluzie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
controlului propriei vieți, este o donna demonicata perspicace și hotărâtă să-și îndeplinească planurile, dezideratele. Alison, personajul chaucerian din Povestirea morarului, este, cu siguranță, o femeie care reușește să facă față oricărei situații dificile atunci când dorește, la fel ca și eroinele boccaccești. Soțul femeii, John, nu excelează prin inteligență: „Om gros la teșcherea, dar țărănoi,/ Teslar de meserie”905, însă în materie de alegere a consoartei nu face rabat la tinerețe și, implicit, la gelozie: „Ea număra ani optsprezece - dar/ O
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
face casă bună cu junețea.”906 Dacă la Giovanni Boccaccio avem portretizări relativ sumare ale personajelor, descrierile fiind de multe ori schematice sau sărăcăcioase, Geoffrey Chaucer sesizează și notează elementele care individualizează portretul, detaliile amănunțite care spun multe despre caracterul eroinei, despre poziția socială pe care o ocupă, despre dorințele pe care le are sau impactul creat asupra celor din jur. Alison se bucură de o astfel de descriere, care, vizând perfecțiunea, ridică în mod firesc la autorul englez o umbră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]