3,226 matches
-
9% din berlinezi aparțin altor religii. Aproximativ 80% din cei 12,000 (0.3%) de iudei întregistrați care își au reședința în Berlin provin din țările ex-sovietice. Berlin este sediul arhiepiscopului romano-catolic de Berlin și al persoanei alese de Biserica Evanghelică din Berlin-Brandenburg-Silezia ca episcop al acesteia. În plus, Berlin este sediul multor catedrale ortodoxe, precum Catedrala Sf. Boris Botezătorul, unul dintre cele două sedii ale Eparhiei Ortodoxe Bulgare a Europei Occidentale și Centrale, și Catedrala Învierea lui Hristos, ce ține
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
cele două sedii ale Eparhiei Ortodoxe Bulgare a Europei Occidentale și Centrale, și Catedrala Învierea lui Hristos, ce ține de Eparhia Berlinului (Patriarhia Moscovei). Credincioșii diferitor religii și denominațiuni se găsesc în multele locuri de cult din Berlin. Biserica Luterană Evanghelică Independentă are opt parohii în de diferite mărimi în Berlin. Sunt 36 congregații baptiste (în cadrul Uniunii Evanghelice a Congregațiilor Bisericești Libere din Germania), 29 biserici nouapostolice, 15 biserici metodiste unite, opt congregații evanghelice libere, șase congregații a Bisericii lui Isus Hristos
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
ce ține de Eparhia Berlinului (Patriarhia Moscovei). Credincioșii diferitor religii și denominațiuni se găsesc în multele locuri de cult din Berlin. Biserica Luterană Evanghelică Independentă are opt parohii în de diferite mărimi în Berlin. Sunt 36 congregații baptiste (în cadrul Uniunii Evanghelice a Congregațiilor Bisericești Libere din Germania), 29 biserici nouapostolice, 15 biserici metodiste unite, opt congregații evanghelice libere, șase congregații a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (mormone), o biserică veche-catolică și o biserică anglicană în Berlin. Berlin
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
locuri de cult din Berlin. Biserica Luterană Evanghelică Independentă are opt parohii în de diferite mărimi în Berlin. Sunt 36 congregații baptiste (în cadrul Uniunii Evanghelice a Congregațiilor Bisericești Libere din Germania), 29 biserici nouapostolice, 15 biserici metodiste unite, opt congregații evanghelice libere, șase congregații a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă (mormone), o biserică veche-catolică și o biserică anglicană în Berlin. Berlin are 76 moschei, 11 sinagogi și două temple budiste, în afară de grupurile umaniste și ateiste. În urma reunificării
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
o rețea de peșteri. În peșteri se menține o temperatură constantă de 10 °C, mediu propice pentru hibernarea liliecilor. Există posibilitatea vizitării acestor peșteri, cu un ghid turistic câteodată. În centrul orașului se află și cele două catedrale: Sf. Petru (evanghelică) si Sf. Servatius (catolică). În a doua se află și moaștele sfântului Servatius, primul episcop din Maastricht. Maastricht are o legătură de tren de scurt parcurs cu orașul Liège din Belgia și spre nord una cu orașul Eindhoven. Pe locul
Maastricht () [Corola-website/Science/296837_a_298166]
-
monarhic» la Roma chiar de la începuturile comunității creștine ridică inevitabile probleme critice. De remarcat apoi faptul că chiar în secolul II nu doar Petru era considerat primul episcop al capitalei imperiului, dar și faptul că unele prerogative atribuite de tradiția evanghelică se perpetuau în toți cei reținuți succesori ai săi legitimi. Sfântul Ambrozie, de ex., n-a ezitat să scrie: «Unde e Petru, acolo e Biserica» ("Comentariul la Psalmi", 40,30). Între episcopi însă, cel din Roma, urmaș al Apostolului Petru
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
suveranitatea temporală doar la Cetatea Vaticanului, prin contralovitură a făcut să crească statura spirituală a papei, mai ales «dezlegându-l» de lațurile afacerilor pământești. De atunci până în zilele noastre ministerul, slujirea pontificală s-a modelat tot mai mult pe stilul evanghelic. Pe acest fundal trebuie înțeles atât răspândirea crescândă a venerației față de «vicarul lui Christos pe pământ» cât și enunțurile Conciliului Vatican I cu privire la primatul de jurisdicție și la infalibilitatea personală a papei în unele circumstanțe ale exercitării magisteriului său: când
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
Bistriței păstrează 22 de pasaje, cel mai mare număr de pasaje între burgurile Transilvaniei. Orașul Bistrița păstrează azi 54 de monumente de arhitectură, situri arheologice și monumente sculpturale de interes național / internațional și 145 de interes local. Între acestea Biserică Evanghelica din Piața Centrală este cel mai reprezentativ simbol arhitectural al orașului. Construită din secolul al XIII-lea în mai multe etape este azi o biserică hala de mari dimensiuni, cu cel mai înalt turn bisericesc din piatră din România (cca.
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Un mare număr de tineri din oraș au urmat de-a lungul secolelor cursurile unor universități de prestigiu din Europa, cartea și cuvântul scris devenind componente importante ale vieții sociale. Dacă cea mai veche scriere păstrată din bibliotecă fostului gimnaziu evanghelic datează din anul 1475, achiziția de cărți și existența unor biblioteci este reflectată documentar încă de la începutul secolului al XVI-le. La 1745 este menționată o tipografie , cea a lui Emerich Gall. Primele publicații bistrițene au fost Bistritzer Wochenblatt, cu
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
care a funcționat că școala până în 1935, când a fost demolată. Școală de fete a fost edificata în Piață Mică, la 1865. Din 1870 la Bistrița a funcționat o școală agricolă, iar după 1874 o școală de ucenici meșteșugari. Gimnaziul evanghelic s-a mutat în anul 1911 în clădirea nouă de pe Fleischerallee, ridicată între anii 1908 - 1910 după proiectul arhitectului vienez Paul Brang, arhitect care a realizat și proiectul clădirii Gewerbeverein-ului, actualul Centru Cultural Municipal, edificat între anii 1894 - 1895. Școală
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Ybl. Cea mai veche farmacie a orașului, menționată documentar în 1516, se numea „Vulturul Negru” și se află în proprietatea orașului. În 1857 un groaznic incendiu a cuprins orașul, 184 de case au foast mistuite de flăcări, inclusiv turnul bisericii evanghelice. În 1861 a fost înființată secțiunea bistrițeana a Societății Gustav Adolf care a contribuit la construcția a numeroase biserici evanghelice în districtul Bistriței. În anul 1874 s-a înființat Societatea bistrițeana a pompierilor voluntari. În 1886 era dată în exploatare
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
orașului. În 1857 un groaznic incendiu a cuprins orașul, 184 de case au foast mistuite de flăcări, inclusiv turnul bisericii evanghelice. În 1861 a fost înființată secțiunea bistrițeana a Societății Gustav Adolf care a contribuit la construcția a numeroase biserici evanghelice în districtul Bistriței. În anul 1874 s-a înființat Societatea bistrițeana a pompierilor voluntari. În 1886 era dată în exploatare linia ferată Dej - Bistrița. Iluminatul public cu lămpi de petrol a fost introdus la Bistrița 1862. Localul actual al Primăriei
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
vitală”. Luteranismul a fost mai important înaintea ocupației sovietice, pe când era religie majoritară din cauza legăturilor puternice cu țările Nordice și cu Germania de Nord. De atunci, luteranismul a scăzut mai mult decât romano-catolicismul în toate cele trei țări Baltice. Biserica Evanghelică Luterană, cu circa 600.000 de membri în 1956, a fost cel mai grav afectată. Un document intern din 18 martie 1987, aproape de sfârșitul epocii comuniste, vorbea despre scăderea participării active la doar 25.000 de persoane în Letonia, dar
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Sf. Mihail din Cluj este considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri lungime (locul al cincilea în țară după Biserica Neagră din Brașov, Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, Catedrala Evanghelică din Sibiu și Catedrala Romano-Catolică din Oradea) și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri (locul al doilea, după Catedrala Ortodoxă din Timișoara de 90,5 metri). Regele Carol Robert de Anjou a acordat printr-un act
Biserica Sfântul Mihail din Cluj () [Corola-website/Science/298216_a_299545]
-
și mai presus de necesitatea oricărei rațiuni - a lui Dumnezeu devenit om, care moare pentru mântuirea oamenilor și învie din morți prin el însuși. Pentru aceasta trebuie schimbată formația clasică a teologilor și literaților, lipsiți de sensibilitatea cerută de scriptura evanghelică. Aceste lucrări, în care Erasmus trimite la studiul izvoarelor originare ale creștinismului, au făcut să fie considerat deschizător de drum al reformei protestante, deși el a rămas tot timpul un catolic consecvent, cu toată apropierea de pozițiile teoretice reformiste. Atacurile
Erasmus din Rotterdam () [Corola-website/Science/298225_a_299554]
-
și Gheorghe (învățător și apoi director al Școlii primare românești din Reghin) au crescut cinci copii: Olivia, Augustin, Iuliu, Gheorghe și Ana. a urmat primii ani de educație școlară la Reghin, în limba germană: grădinița, școala primară și secundară, Liceul Evanghelic German. Apoi a frecventat cursurile Liceului Piarist din Târgu Mureș și ale Liceului Catolic din Budapesta, demonstrând, pe lângă ușurința de însușire a limbilor străine, și aptitudini dosebite în domeniul fizicii și matematicii. A reușit examenul de Bacalaureat în anul 1900
Augustin Maior () [Corola-website/Science/298408_a_299737]
-
99%), cu o minoritate de romi (5,08%). Pentru 3,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,76%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (1,27%) și evanghelici (1,25%). Pentru 3,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul actual a rezultat din unirea comunelor Boldești și Scăeni, existente din vechime. În 1835, pe moșia vărului său, Emanoil („Manolache”) Bălăceanu din Scăeni, socialistul utopic Teodor Diamant
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
În Siret mai funcționează o societate agricolă și o societatea apicola, spitalul comunal, dispensarul „Principele Mircea”, casa de asigurări sociale, filiala „Crucea Roșie”, Societatea doamnelor izraelite, Societatea doamnelor germane, o societate de binefacere evreiască. Între anii 1934-1936 este construită Biserică evanghelica, care funcționează și în prezent, dar că biserică ortodoxă deoarece nu mai există credincioși evanghelici în oraș. La data de 28 iulie 1940, în urma unui ultimatum adresat de Rusia, România își retrage armata și administrația din nordul provinciei Bucovina, iar
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Mircea”, casa de asigurări sociale, filiala „Crucea Roșie”, Societatea doamnelor izraelite, Societatea doamnelor germane, o societate de binefacere evreiască. Între anii 1934-1936 este construită Biserică evanghelica, care funcționează și în prezent, dar că biserică ortodoxă deoarece nu mai există credincioși evanghelici în oraș. La data de 28 iulie 1940, în urma unui ultimatum adresat de Rusia, România își retrage armata și administrația din nordul provinciei Bucovina, iar granița dintre cele două state este stabilită în apropierea orașului Siret, loc în care se
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
numele de Școala Generală nr. 4. Noul sediu se afla langa cel vechi. Teatrul Vechi, numit pe vremuri "Cazinoul Muncitoresc", a fost construit de Societatea Anonimă Română Petroșani între anii 1923-1925, in deschiderea acestuia cantand marele compozitor George Enescu . Biserica Evanghelică a fost ridicată între anii 1892-1896 urmând a fi renovată în 1910. Muzeul Mineritului: în jurul anului 1900, se construiește clădirea ce aparține Muzeului Mineritului din anul 1961, înainte fiind casă de locuit. Școala Sportivă: Clădirea și-a deschis ușile în
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
așezământ. Regele Matia Corvin a desființat mănăstirea la data de 27 februarie 1474, iar bunurile ei le-a transferat Bisericii Prepoziturii din Sibiu. Ansambul mănăstirii se află în stare de ruină, doar o capelă fiind folosită până în prezent de comunitatea evanghelică săsească. Mănăstirea cisterciană Cârța a deținut un rol major atât în istoria politică, economică și culturală a Transilvaniei medievale, cât și în introducerea și diseminarea artei gotice în spațiul intracarpatic. Edificiul religios figurează pe lista monumentelor istorice din 2010, , cu
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
General al ordinului cistercian, căruia ii erau aservite încă din anul 1240 o serie de așezări din Țara Bârsei. Această influența stilistică sincretică poate fi surprinsă la o serie de monumente contemporane, situate în sudul Transilvaniei, de pildă la bisericile evanghelice din Sebeș-Alba, Prejmer, Bartolomeu, Hărman, Cristian, Capela Sf. Ecaterina din Brașov la biserica reformată din Hălmeag, dar și în nordul Transilvaniei la biserica ortodoxă din Bistrița sau la biserica reformată din Sic. Un document emis la 29 ianuarie 1322 de
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
Nicolae. În anul 1510 Copșa Mică a fost atestat drept sat liber în cadrul scaunului Șeica Mică. Libertatea locuitorilor trebuia echivalată prin asigurarea pazei drumului comercial dintre Blaj și Sighișoara, care era o arteră principală din estul Transilvaniei. Pe locul bisericii evanghelice actuale în secolul al XV-lea s-a construit un turn de pază în jurul căruia a luat ființă localitatea care azi constituie vatra veche a orașului. Bătrânii povestesc că acest turn era un mic punct de vamă pentru comercianții care
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
familii de ortodocși. În 1864 familiile de români primesc de la un donator necunoscut o suprafață de teren unde își vor construi o mică biserică din lemn și actualul cimitir. În anul 1901 se construiește actuala biserică ortodoxă. Pe locul bisericii evanghelice actuale, în secolul XV s-a construit un turn de pază în jurul căruia a luat ființă localitatea care azi constituie vatra veche a orașului. Bătrânii povestesc că acest turn era mic punct de vamă pentru comercianții care circulau spre Mediaș
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
13%). Pentru 4,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.170 locuitori, dintre care 785 maghiari, 346 români, 27 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 363 romano-catolici, 360 evanghelici, 243 ortodocși, 104 greco-catolici, 75 reformați ș.a. În anul 1956 populația a crescut la 4.032 persoane, iar în anul 1980 la 6.938 persoane. În comparație cu anul 1989 numărul locuitorilor din Copșa Mică a scăzut cu aproximativ un sfert. Sporul
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]