3,855 matches
-
ba aș zice că lipsa acesteia este o condiție. Omul inteligent nu rîde (dar nici nu se lamentează), fiindcă pentru el toată lumea e coerentă, fiecare mișcare justificată, scutită de ineditul grosolan. În același timp însă lucrurile se apropie de el evolutiv și sînt deci inedite, vii, încă neabstractizate de mănușa de gheață a minții. Rostul său e să desființeze treptat viața, s-o absoarbă în obiectivități". Care sînt procedeele obiectivității? Unul e consemnarea scurtă, din care imaginea germinează natural, integrîndu-se stilului
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
neoră // cînd panglica ajunge ea însăși un rarisim / product căruia omul de litere-i deploră / disforica absență și care (incoloră) / e-orice numai lampasul unui generalism / nu“. În definitiv mașina de scris, azi aproape exclusiv un vestigiu al timpului scriptic evolutiv, n-a reprezentat și ea un soi de „aneantizare“, de suspendare a scrisului manual, id est cu resort direct anatomo-fiziologic, o „dezumanizare“ cum este perceput angoasantul, ca și inevitabilul calculator? Și cu toate acestea, poate că spre uimirea entuziaștilor invenției
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
lui, cu compartimentările presupuse de o anumită poetică și cu subdiviziunile impuse de finalitatea fiecărui diarist. Criticul urmărește de fapt modul în care jurnalul îl construiește, la propriu și la figurat, pe cel care îl ține: biograma, adică descrierea curbei evolutive, arcul de cerc urmat de gândul unui creator. Sunt preferați acei autori la care jurnalul permite descifrarea eului profund, tot mai puternic manifestat odată cu cărțile ce vor fi scrise. Stendhal, Maiorescu, Tolstoi, Virginia Woolf vorbesc cu tonul tinereții, cu incertitudinile
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
fără istorie e o noțiune abstractă, biată mărgea inertă pe care o pui să stea morfologic într-un șir de secvențe standard. Deznodămîntul e apariția inevitabilă a limbii de lemn. Cu cît o noțiune este mai abstractă cu atît matca evolutivă care a dus la formarea lui e mai ștearsă din memoria vorbitorului, iar rostul etimologiei e de a trezi reminiscența actului concret din care a apărut acel cuv`nt. Urmarea este că pînă și cele mai țepene expresii capătă un
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
optică și în abordarea psihozelor, aceste mari enigme din psihopatologia umană. Cert este că, multe persoane catalogate ca psihotice, de către psihiatria academică, experimentează doar o stare neobișnuită de conștiință care poate evoca o criză spirituală și prefigurează un mirabil proces evolutiv. Interesantă este și concepția ei despre schizofrenie, adică despre acea maladie în care individul este plonjat într-o stare transpersonală, pe care însă nu știe să o integreze în existența sa cotidiană. «Misticii și schizofrenii, medita Lang, se afla în
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
accident curat întîmplător, selecția e oarbă și numai o ființă orgolioasă precum omul vrea să creadă că este punctul culminant al unui arbore genealogic care a fost anume creat ca să apară el. În realitate, omul e un produs al hazardului evolutiv, o nouă reluare a drumului vieții ducînd la cu totul alte forme biologice și cu excluderea sigură a apariției lui homo sapiens. Să mulțumim, așadar, întîmplării și să ne închinăm ei, căci fără ea nu am fi fost ca să purtăm
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
nu se știe cum, s-au oprit în evoluția lor, lăsînd loc altor ramificații să evolueze în continuare sub forma raselor actuale, ci aceste populații sălbatice sînt pentru Evola rămășițele degenerate ale unor popoare primordiale care, părăsind o anumită linie evolutivă, au lăsat în urmă o ramificație biologică echivalînd cu o înfundătură. Și astfel, ceea ce antropologia contemporană consideră drept leagăn african al speciei umane - populațiile băștinașe africane - este pentru Evola formele de năpîrlire ale unui filon genetic care a înaintat pe
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
pătrunderii modernismului la noi, ca să nu mai vorbim de numeroasele aspecte ale vieții sociale și culturale actuale, confirmă valabilitatea tezei susținute de E. Lovinescu, potrivit căreia procesul schimbărilor sociale este violent, ăn timp ce modificarea mentalităților se produce lent, procesual, evolutiv. ăntorcându-ne la cartea Valentinei Curticeanu, remarcam și an capitolul rezervat "Istoriei literaturii române contemporane" aceeași vastă documentare (sunt citate lucrări importante, unele de actualitate, de la "Politica postmodernismului" a Lindei Hutcheon la "George Călinescu și complexele literaturii române" a lui Mircea
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
și despre Arghezi m-a surprins replica tăioasă: "Arghezi s-a prostituat pînă și cu caporalii Uniunii Scriitorilor! Mă mir de ce îi trebuie atîția bani"". Dar nu putem a nu ne da acordul la, bunăoară, următoarea lapidară apreciere a "curbei evolutive" a unui Eugen Barbu: "Eugen Barbu a cărui Groapă a fost discutată, pagină cu pagină în acel cerc (condus de Mihail Chirnoagă - n.n.), a ajuns autor lansat și, din anticomunist feroce, cum se considera și, mai ales, ținea să se
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
îndeajuns să constați că în jurul aforismului nu a crescut în timp o familie de cuvinte ieșite din flexionarea rădăcinei comune, derivațiile lexicale fiind ca inexistente (cu excepția adjectivului „aforistic"), pentru a intui că atrofia formelor înrudite e un simptom de impas evolutiv. Și totuși, la atîtea cusururi, atîtea calități. Aforismul cere spirit de observație, concizie zgîrcită și ton apodictic. Primele două însușiri nu sînt neapărat aforistice, dar cea de-a treia da. Gelu Negrea le are pe toate trei. Să le luăm
Tenta memorabilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6148_a_7473]
-
a fi exponentul aspirațiilor estetice ale momentului istoric și a le realiza printr'un maximum de expresie în opere, caduce, de le privim sub raportul adevăratelor corespondente sufletește în continuă mișcare, dar caracteristice de le privim istoricește la lumina principiului evolutiv al conceptului estetic." Noutatea, tinerețea (dincolo de biologic, ca de atîtea ori, de la Lovinescu încolo), înseamnă, așadar, autenticitate și asumare. Anul de Sburător nou, care se încheie în mai-iunie 1927, înseamnă - principiu editorial declarat - literatura redactorilor (F. Aderca, Ticu Archip, Camil
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
nou-născutului, apărând la circa 10% din populație. Sunt tumori benigne, GLUT1 pozitive, rar fiind prezente de la naștere, de obicei dezvoltându-se în primele săptămâni de viață, dar putând prezenta leziuni precursoare (teleangiectazii, zone de paloare sau macule albăstrui). Se caracterizează evolutiv printr-o fază de proliferare cu o creștere rapidă a tumorii în primele 6-8 luni de viață sau chiar până la 12-24 de luni în formele profunde, urmată de o fază de involuție în care se produce regresia spontană, lentă și
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
sale fiind o carte clară despre o temă prin excelență neclară: polisemantismul neființei. Teza lui Andrei Cornea este că numeroasele sensuri pe care termenul l-a avut la greci pot fi ordonate într-o perspectivă istorică, așadar într-o matcă evolutivă în care controversele au produs o serie de nuanțe complementare. Și cum istorie a filosofiei nu avem decît acolo unde un gînd se desface din altul, în urma unor secvențe polemice, în Grecia antică se poate vorbi de o istorie a
Spectrul neființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5738_a_7063]
-
tratam. Vedeți dumneavoastră, lumea poate să greșească. Să greșească, în ce sens? În sens medical. La un moment dat, apăruse pe piața mondială un medicament: catergen. Și am făcut trei cure de catergen. - Și nici o ameliorare? - La mine boala era evolutivă. Sunt două lucruri care se suprapun. Este o chestie congenitală; de exemplu, maică-mea, care n-a mâncat decât fierturi, zarzavaturi, prostii de-astea, avea și ea niște transaminaze ridicate, ce-o fi făcut ea în tinerețea ei... acum se
Primul interviu acordat de Nicu Ceauşescu presei româneşti () [Corola-journal/Journalistic/47598_a_48923]
-
în anexe. Sporirea complexității acordurilor pornindu-se de la trisonul primordial la care se adaugă în jazz drept al patrulea și al cincilea sunet - în configurație strânsă sau lărgită, în stare directă sau în răsturnări - septima, nona, undecima, terțiadecima, este tratată evolutiv în diversele faze de modernizare ale limbajului și expresivității genului. Un capitol important dezbate, sub termenul generic de voicing agregarea sunetelor acordurilor în acompaniamentul armonic al liniilor melodice. O atenție specială este acordată în capitolul IX al lucrării, modurilor din
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
impus o serie de renunțări, pe planul năzuințelor majore ale tinereții, în folosul migălirii artistice, datorită căreia a dat culturii noastre un instrument verbal admirabil și valori muzicale nedepășite, dar strict naționale. Prin creațiile maturității, artistul a biruit dificultățile stadiului evolutiv al instrumentației noastre lirice, dar și-a înăbușit marile avînturi ale adolescenței și tinereței, care ar fi putut oferi liricei europene o mare simfonie haotică, de stil romantic baroc (o Ťlegendă a veacurilorť și alte mituri lirice delirante). Că a
Eminescu contra Eminescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7513_a_8838]
-
s-a încadrat în mod firesc, ca parte componentă, în complicatul proces de dezvoltare a limbii române. Separarea statală a spațiului basarabean - în perioadele 1812-1918, 1940-1941 și, mai ales, după 1944 - a fost cea care a provocat devierea de la făgașul evolutiv comun, deviere ale cărei consecințe au afectat mai ales varianta literară, cea care se constituie, în general, în limbă oficială de stat. Efectele lingvistice ale separării au fost mai puțin importante în intervalul dintre 1812 și 1918, cuprins, din perspectiva
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
ca autoficțiuni deviante, Urbancolia sau Nevoi speciale sunt în realitate altceva. Un fel de cântece de gestă aduse la zi al căror protagonist implicit nu e numaidecât omul Dan Sociu sau autorul omonim, ci chiar poezia lui Dan Sociu. Concepută evolutiv. M-a bucurat să citesc în numărul trecut al Observatorului cultural o cronică semnată de Oana Purice, care descrie romanul Combinația ca pe o „odisee după Sociu”. Sigur, trimiterea e la Kubric (și la Clarke), nu la Homer, dar amănuntul
Naivii și sentimentalul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4264_a_5589]
-
muzicale în contexte constrîngătoare, mai ales cel religios, eroic ori tragic, îi conferă o forță de expresie semantică mai puternică decît aceea pe care, adesea, sîntem gata să o recunoaștem în cazul muzicilor pure, abstracte, fie ele formale sau informale, evolutive sau non-evolutive, expozitive sau dezvoltătoare, unidirecționale (închise) sau pluridirecționale (deschise). în aproape toate lucrările sale, Remus Georgescu instaurează (și nu doar pornește de la) un programatism implicit (nemanifest) și chiar explicit (manifest). Oricum ar fi însă, programul propriu-zis muzical sau extramuzical
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
pe teren românesc. Regretabil, după părerea mea. Cînd ai de-a face cu un autor important, care nu mai e în viață, așadar cu un corpus limitat de texte, e importantă o înțelegere a acestui corpus în logica sa interioară, evolutivă sau constitutivă. Trebuie chiar profitat de putința de a înțelege opera unui filozof în lumina globalității ei. Cărțile lui Foucault, prin urmare, ar fi putut fi (sau ar putea fi) traduse conform unui criteriu asumat deliberat, cu atît mai mult
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
combinații de subiecte și tehnici diferite precum și posibilitatea de a vedea în realitate desene celebre - Adam și Eva, Mâini împreunate pentru rugăciune, Portretul împăratului Maximilian I, Bătrân în vârstă de 93 de ani - prezentate nu izolat ci în contextul lor evolutiv, cu modificări și revizuiri, mențin interesul privitorului pentru o manifestare care ar fi putut fi monotonă. Chiar dacă gravurile și nu desenele au fost cele care au purtat, încă din timpul vieții artistului, faima lui Dürer în lume, organizatorii și-au
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
Sexul ar fi cu totul diferit dacă oamenii, ca alte animale ca cimpanzeii sau șoarecii, ar avea penisuri presărate cu spini mici și duri. Penisul uman nu mai are spini din cauza unei pierderi evolutive a unei sevențe de ADN, conform unui studiu realizat de Universitatea Stanford din SUA și publicat în revista Nature. Lucrarea descrie cum eliminearea ADN-ului a ajutat la diferențierea caracteristicilor specific umane. Cercetătorii coordonați de Gill Bejerano au utilizat genetica
Penisul uman avea spini. Află cum i-a pierdut () [Corola-journal/Journalistic/70485_a_71810]
-
narațiunii. Revenind, proiecțiile personalizate ritmic, timbral, aparțin rosturilor de atmosferă, cum ar fi sugestiile temperamentale ale valsului, dar și trimiterile la simboluri fixe, - un reper poate fi motivul din “Sonata lunii” de Beethoven. Acestea intervin schimbând sensurile pe o traiectorie evolutivă. Nici perdeaua sonoră a cortinei ce se ridica, la început, dezvăluind scena, nu-și pierde sensul, odată cu apropierea de final. Dimpotrivă, ea semnalează consumarea acțiunii care poate fi învecinată ca gen cu o dramma per musica. Ca să stârnim interesul ascultătorului
Dan Dediu - Conversa?ii concertante by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84390_a_85715]
-
efectul dramatic piere dacă spectatorii știu dinainte modificările sufletești ale personajelor: „regia artistică a lui Constantin Sîrbu nu a sesizat cu claritate pragul psihologic de la care personajele trebuiau să urce, permițând unora dintre interpreții principali o gravă abatere de la linia evolutivă a piesei: anticiparea situației finale". În numărul următor, Doinaș propune două cronici ale unor spectacole shakespeariene. Cea dintâi - Între mască și figură (p. 86-89) - are ca temă Mult zgomot pentru nimic (Teatrul Tineretului, regia N. Massim). Următoarea - Un spectacol cu
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
I.L.Caragiale", divizată în două sub-metafore, "Lumea în fața oglinzii" și "Dincolo de oglindă", care reprezintă cele două capitole ale cărții. Structura binara ia drept criteriu de selecție genul literar, anume dramaturgia, respectiv proza literară. Demersul declarat este însă "recuperarea unui traiect evolutiv de la forme literare dominate de o componentă mimetica, spre experimentele narative guvernate de logică pluralismului și a ambiguității, traseu ce se confundă cu drumul căutării de sine a stilului caragialian." (op. cît. pag. 10) O înțelegere competența a acestei cărți
Despre oglinzi by Tudor Vlă () [Corola-journal/Journalistic/17862_a_19187]