5,276 matches
-
dar, mai ales, pe împărtășirea unor valori comune, precum bine dispoziția, confesiunea, creativitatea și aventura. Au trecut anii, iar două dintre fete și-au păstrat stilul de viață și concepțiile din timpul facultății, căutând să se dezvolte personal și să experimenteze lucruri inedite. Treptat au început să fie din ce în ce mai radicale față căsătorie, considerând-o inutilă, și care este, din punctul lor de vedere, o rețetă sigură către eșecul personal. După câțiva ani, a treia fată a hotărât să se căsătorească, considerând
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cealaltă prin prisma propriilor sale valori. Oamenii în vârstă pun mare preț pe respect și tradiții, exprimându-se adesea critic față de schimbările recente ale societății. Tinerii, pe de altă parte, sunt foarte deschiși către tot ceea ce este inovativ, căută să experimenteze lucruri noi și sunt nonconformiști. Este ușor de înțeles cum fiecare generație poate să reproșeze ceva celeilalte: generația a treia îi poate imputa generației tinere superficialitatea și lipsa de respect față de tradiție și autoritate, pe când tinerii le pot spune celorlalți
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
evenimentele majore pe care le traversează le ar putea pune în pericol stabilitatea principiilor și valorilor pe care le-au preluat ca atare din mediul exterior. c) identitatea difuză îi caracterizează pe adolescenții care în trecut e posibil să fi experimentat o criză de identitate, nu însă în mod necesar. Ei nu au făcut încă o alegere și nu dispun de un sentiment puternic al eu-lui, nedezvoltându-și încă identitatea. Își pot propune anumite scopuri, principii și valori fără însă să
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
dimensiune definitorie a statutelor identitare, Waterman (1990) diferențiază șapte tipuri de statute identitare semnificative pentru adolescenți: 1. identitate dobândită expresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri pe care le-a experimentat ca fiind compatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 2. identitate dobândită neexpresivă când adolescentul după explorări active se angajează în direcția atingerii viitoare a unor valori și scopuri care sunt însă incompatibile cu aptitudinile și posibilitățile proprii; 3. identitate amânată
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
următoarele îndatoriri: să asigure o gestionare democratică a clasei sau a școlii pentru a permite fiecăruia să se exprime, să dezbată, să țină cont de altul, să-și asume responsabilități; să dea rând pe rând fiecărui elev șansa de a experimenta diferite roluri, inclusiv cel de animator sau lider, de a lua la cunoștință de diferite forme de conducere, de a percepe și a analiza relațiile de putere din grup, instituție sau societate, de a depista abuzurile și de a lua
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
metodele cele mai frecvent utilizate pentru fixare de către acești elevi; 3. Stilul kinestezic Elevii care adoptă acest stil de învățare: • au nevoie să atingă și să se implice fizic în activitatea de învățare; • învață din situațiile în care pot să experimenteze; • își manifestă entuziasmul sărind; • nu acordă mare importanță luării notițelor; a lua notițe înseamnă mai mult un act fizic și nu un suport vizual pentru învățare; de multe ori nu revizuiesc notițele. B. După gradul și modalitatea de implicare distingem
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Fiecare trage la oala lui, și dacă merge mama sau tata să zică ceva, cu zisul ar rămîne." Exemplificăm consecința invocată de adolescenți, a probabilității reduse a părinților să promoveze interesele lor, cu două probleme pe care ei le-au experimentat: cazul materiilor opționale și schimbarea unor profesori. Iată cum sună ele în vivo: De ce materiile care ar trebui să fie opționale sînt impuse ca obligatorii? Ce e opțional să rămînă la alegerea noastră, nu la cea a profesorilor. Să fie
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
să explice felul în care oamenii înțeleg prezentul, James Fentres și Chris Wickham arată faptul că memoria individuală 58 și memoria grupului influențează percepțiile și prin urmare condiționează maniera în care sunt decodificate evenimentele. Felul în care indivizii trăiesc și experimentează prezentul depinde de experiențele din trecut. Astfel, memoria semnifică trecutul și prezentul conectați și consecvenți unul cu celălalt, capacitatea memoriei de a menține trecutul și prezentul împreună fiind testată de individ în fiecare zi și reprezentând, de fapt, forța și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
situație mult mai bună decât acum 30 de ani. De asemenea, pe măsură ce orașele cresc și se transformă în metropole, crește bunăstarea economică a celor mai mulți dintre locuitorii acestora. Relația nu este însă invariabilă. Spre exemplu, multe părți din Africa sub-sahariană au experimentat urbanizarea în afara dezvoltării și această parte de lume rămâne o excepție. Dar modelul general al relației dintre urbanizare și bunăstare este unul pozitiv în ciuda fluctuațiilor din deceniul trecut, după cum o confirmă datele privind produsul intern brut atât pentru cele mai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ci de cele ale membrilor lor "prosperi". Ca urmare se pot defini patru roluri organizaționale pe care organizațiile voluntare le-ar putea îndeplini (Kramer, apud. M.Vlăsceanu,1995156): ca avangardă, scopul lor fiind acela de a inova, iniția și experimenta programe, din care unele pot fi preluate de guvern; ca agenții complementare, cu roluri ameliorative de critici, stimulatori ce presează guvernul să inițieze, extindă sau să îmbunătățească serviciile oferite; ca protectoare valorice, prin promovarea strategiilor de participare a cetățenilor și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
eficienței profesorilor precum și la îmbunătățirea climatului din clasă. De asemenea, profesorii, alături de toți profesioniștii implicați, vor fi mai angajați în muncă și vor avea sentimentul că eforturile lor dau roade. * Beneficii pentru părinți. Părinții care se implică în activitatea școlară experimentează ocazii variate de a contribui la educația copiilor și devin ei înșiși motivați să-și continue educația. Participarea lor în cadrul activităților educaționale din școală este un prilej pentru adulți de a-și împărtăși abilitățile și interesele, ceea ce contribuie la crearea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și economice. Învățarea este de obicei percepută ca o activitate care necesită o muncă grea și controlată pentru a fi recompensat și pentru a evita pedeapsa. În această viziune antihedonistă, educația școlară este privită ca un proces în care se experimentează greutățile care se pot întâlni în viață. Toate activitățile de învățare sunt legate de școală și bazate pe profesori, programe standard, abordare disciplinară și ritm comun. Aceste sisteme educative creează un puternic sentiment al apartenenței pentru membrii săi (și implicit
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
regăsim la începutul epocii post-apostolice, acestea acumulându-se treptat până în jurul anului 400 e. n. Aceste dovezi timpurii nu sunt vulnerabile, nu comportă incertitudini, ci sunt cât se poate de limpezi. Spre exemplu, Sfântul Iustin Martirul și Filosoful (100?-160), care experimentase creștinismul atât în Asia Mică, cât Și în Roma, declară că are cunoștință de „mulți bărbați Și femei de 60-70 de ani care fuseseră discipoli ai lui Hristos încă din copilărie (ἐκ παίδων)”<footnote Apologia I, XV, traducere, introducere, note
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
în caz de necesitate. Astfel, într-o cuvântare de-a sa<footnote Sf. Grigorie de Nazianz, Cuvântarea a XL-a despre Sfântul Botez, P. G. XXXVI, col. 400. footnote> face o destăinuire și mărturisește că nu ar dori nimănui să experimenteze teama prin care a trecut el când, tânăr fiind, se găsea pe mare și a izbucnit o furtună care amenința să-i nimicească corabia. Pentru că nu fusese botezat, îl cuprinse o nesfârșită teamă, nu că va pieri în valuri, ci
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
impus, ei nu pot trata pruncul ca pe ceva din propriul șeptel, deoarece la această inițiativă a lui Dumnezeu, el trebuie apoi să-și dea adeziunea personală, sub forma libertății, a asentimentului și a supunerii. Un dar care „va fi experimentat în viață, după măsura în care îl primim, îl acceptăm și îl cultivăm. Tocmai de aceea botezul copiilor cere o comunitate care să ajute și să educe la inserarea în acest proces de sinergie”<footnote Maria Campatelli, Botezul. În fiecare
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
a) leagă prietenii cu elevi de același sex, și are activități de grup cu prietenii; b) apare timiditatea și nevoia de intimitate; c) începe să își pună întrebări în legătură cu propria normalitate. -Autocontrol: a) începe să testeze regulile și limitele; b) experimentează ocazional alcoolul, tutunul și chiar drogurile. VI.3. Perioada 14-17 ani - adolescența de mijloc Nevoia de independență: a) alternanța între un concept de sine rudimentar și a unor standarde nerealiste prea înalte; b) nemulțumire legată de intervențiile părinților și dorința
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
sintetic al interacțiunilor aferente, cât și fiecare individ luat separat. Fiind o societate în miniatură, grupul poate exersa și o serie de comportamente necesare vieții reale, inclusiv cele de tip creativ. Prin intermediul cuvântului, gesticii și mimicii, în interiorul grupului individul poate experimenta ipostaza alterității (a celuilalt), ceea ce îl stimulează să-și recreeze imaginea de sine. Dintre metodele de psihoterapie de grup care pot servi creativitatea amintim: ¾ Psihodrama: apărută în deceniul trei al secolului XX, la inițiativa lui J.L. Moreno, își propune asimilarea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de legi; 8. la sfârșit se face o selecție a ideilor, materializarea ideii noi și originale revenind specialistului în problema căutată. Aplicabilitatea sinecticii: - domeniul tehnico științific; - școală (principiile și tehnicile ei se pot folosi în cadrul orelor). M. Roco (1985) a experimentat în unități de cercetare și producție principii ale brainstormingului și ale sinecticii. Sinectica a inspirat și metoda cercetărilor analogice inițiată de J. P. Sol, care se bazează mai ales pe utilizarea analogiilor directe. Inventica este o metodă de elaborare a
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
obiect și de a-l face util într-o nouă prezentare; 6. capacitatea analitică, aptitudinea de abstractizare; 7. capacitatea de sintetizare; 8. organizarea coerentă a unui proiect, idee. Sensibilitatea față de probleme, atitudinea deschisă față de experiențe noi, curiozitatea, dorința de a experimenta este un factor atitudinal-cognitiv esențial al creativității. Flexibilitatea reflectă capacitatea gândirii de a se adapta la diversele solicitări ale situațiilor, de a aborda divergent situațiile, de schimba perspectivele de abordare, precum și capacitatea de autoreglare. Fluența, în cazul gândirii creatoare, este
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
soluția sau formulăm ipoteze legate de deficite, prin care testăm aceste ipoteze și, eventual, le modificăm și retestăm aceste modificări și, în cele din urmă, prin care comunicăm rezultatele. La Universitatea din Georgia, în perioada anilor 1955-1965, realizează studiile și experimentează ceea ce în 1966 va deveni prima ediție americană a Testului de gândire Creativă Torrance. Probele dezvoltate de Torrance cuprind, în afara unor adoptări ale unor probe deja construite și utilizate de Guilford: teste verbale, teste figurative. Testele verbale se bazează pe
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
este procesul de pregătire pentru a face față unor situații noi, produse fie conștient, fie, cel mai adesea, ca urmare a impactului cu experiența unor situații de viață. Practic, spune M. Malița (2000), "orice persoană din lume, școlarizata sau nu, experimentează procesul învățării, dar nimeni nu învață încă la nivel, cu intensitatea și cu viteza necesară pentru a face față complexităților lumii moderne". • Învățarea este totodată : „o modificare a percepției subiectului asupra lumii exterioare, a prezenței sale in mediul său, mediată
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
provincial la Oxford și a predicat despre tema «Priviți spre stânca din care ați fost ciopliți, spre groapa adâncă din care ați fost scoși» (Is 55,1). Acționând în toate circumstanțele în privința fraților conform judecății sale, a avut ocazia să experimenteze în multe forme umilința, blândețea, simplitatea, zelul, caritatea și răbdarea fraților din Anglia. Deși spusese în mod public fraților că va rămâne același până la sfârșit, întocmai după cum se prezentase lor în capitul, cu toate acestea, începând de atunci, amestecând cu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ea ne va trage mai în jos decât am vrea, așa cum fac valurile râului cu cei care vor să-l traverseze de-a dreptul și să treacă direct pe malul opus. A mai spus că un om, până când nu a experimentat noul loc unde urmează să fie mutat, nu poate ști dacă îi va fi bine sau rău, întocmai cum nu simte că are păr pe cap până când cineva nu-l trage de el. Acest frate William era dedicat studiului Scripturii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
la fel, cel care este zelos se acoperă de rușine dacă nu are gust. 2. Din acest motiv, este stabilit cu prudență aproape în toate formele de viață religioasă că toți cei care încearcă să îmbrățișeze normele regulare, să le experimenteze înainte pentru o oarecare perioadă de timp și să fie încercați în ele, pentru ca mai apoi să nu fie motiv de părere de rău, ce nu s-ar putea scuza printr-o lipsă de comoditate. 3. De aceea, prin autoritatea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sarcini ; Plănuiesc strategii ; Exersează, testează și evaluează abilități ; Realizează conexiuni cu experiențele trecute; Antrenează memoria secvențială și cronologică; Gândesc creativ și reprezintă simbolic obiecte, idei, persoane. COMPORTAMENT SOCIO-AFECTIV: Leagă prietenii și au încredere unii în ceilalți; Negociază și rezolvă conflicte; Experimentează sensul puterii, imitând adulții; Exprimă fără teamă sentimente de veselie, tristețe, supărare; Își modifică propriul comportament în interesul grupului; Acceptă și punctul de vedere al altor persoane. COMPORTAMENT MOTOR: Exersează mișcarea fină a mușchilor; Dezvoltă coordonarea oculo motorie; 9 Se
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]