3,103 matches
-
replică celor dintâi că este un joc periculos. Flirtul, scrie Suzanne Chebroux, E-un zâmbet și ceva mai mult, E-un fleac, dar cine-ar ști să-l nege? E-o teamă-ascunzând al poftei ghimpe-ocult, E-o agonie ș-un extaz scrise-ntr-a firii lege47. "Această curte ușoară și fără urmări", încuviințează și Paul Bourget, se înrudește uneori cu o "zbenguială primejdioasă". Iar scriitorul se hazardează să folosească o metaforă încărcată de amenințări: dacă "legătura de dragoste dintre amant și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
felul ei, Bab speră să cunoască "lovitura de trăsnet", acea revelație venită din cer care te face să tremuri din cap până-n picioare. Tânăra visează să fie cuprinsă de pasiune, să se "desprindă la propriu" de pământ și să cunoască "extazul", care "îmbată", "copleșește" și "anihilează". Vrea să fie ridicată, dacă nu până-n Rai, cel puțin până în al șaptelea cer... În așteptarea acestor zile fericite, Bab și asta o face să fie hotărât modernă nu se mulțumește să viseze, precum prostuțele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tutun", îi reproșase neîncetat, în vreme ce el, "călare pe trupul ei îmbătrânit", "pompa de zor", că se mișcă "mai încet decât o broască țestoasă cu genunchii rupți". Și sfârșise prin a-l împinge de pe ea cu brutalitate, înainte să fi atins "extazul final" la care nădăjduia. Iată de ce, chiar dacă "se realizase ceea ce s-ar putea numi în termeni medicali o penetrare completă", tânărul scriitor încă se consideră, dând dovadă de multă auto-ironie, "un adevărat demi-vièrge". Prin urmare, la 22 de ani experiența
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ce însoțește siguranța că totul e pregătit și te așteaptă, că tot ce ți-e hărăzit, ca să spunem așa, ți-e pus deoparte". Gândul că Leslie îi va deschide larg brațele, "pântecul ei lacom" și porțile raiului îl umple de extaz pe tânăr. Din nefericire, în vreme ce el așteaptă Edenul, lui Stingo i se pregătește, fără știrea lui, un coșmar mai sordid decât toate cele de care avusese parte până atunci. Totul părea să fi început așa de bine, totuși... În ziua
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu gust de Amontillado, avu în ea destulă putere ca să mă forțeze sau mai curând, să mă respingă, până m-am proptit cu spatele de tocul ușii și am rămas acolo, moale și neajutorat, cu pleoapele strânse puternic, într-un extaz al limbii". Pentru tânărul scriitor, care se simțise mereu prins în vâscozitatea unei "mări a Sargaselor", împotmolit în zbuciumările sale sexuale ca într-un hățiș de alge, sărutul acesta era o plonjare bruscă în ape mai fluide. Această Veneră născută
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
s-a aliat cu puterea politic? temporar? etc. O asemenea cunoa?tere ne-ar ajuta s? ne ferim de �pară?tiin??�. Nu putem fundamenta deciziile �n privin?a oamenilor ?i societ??ilor pe �revelă?îi�, pe intui?ie (bergsonian?), pe extaz (mistic) sau pe �for?e� (oculte). Este greu s? exprim?m �n bani rezultatele, impactul sociologiei �n societate, dar economia ?tiin?ei ne ofer? un cadru util de analiz? pentru a vedea ce se �nt�mpl? c�nd sociologia �nso
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și contextul producerii lui la audiență și receptare, ceea ce în anumite cazuri a determinat apariția unui nou tip de dogmatism în cadrul căruia numai publicul, respectiv cititorul, produce semnificația. Textul, societatea și sistemul de producere și de receptare dispar în acest extaz solipsist al producătorului de text conform căruia nu există text în afara lecturii, rezultatul fiind o parodie a celebrelor cuvinte ale lui Derrida, și anume că nu există nimic în afara textului. În plus, anumite versiuni ale studiilor culturale au ajuns la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de cerbi) conține imagini utopice ale comunității, ale clasei muncitoare, ale solidarității etnice, ale prieteniei între oameni, care oferă o perspectivă critică asupra fragmentării, alienării și a pierderii sensului de comunitate în viața cotidiană a capitalismului contemporan. Imaginile utopice ale extazului produs de droguri și ale nebuniilor făcute în timpul beției provocate de droguri sau alcool, din filmul Platoon oferă imagini ale armoniei rasiale și individuale și ale fericirii sociale care deschid o perspectivă critică asupra scenelor dureroase de război, scene care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
arsenalul critic (vezi capitolul 2 pentru discuția asupra acestei probleme). În plus, mai există o poziție postmodernă foarte familiară, de care aș dori să mă distanțez: opinia asociată cu Baudrillard (19893b, 1983 c) că televiziunea este zgomot pur într-un extaz postmodern, pură implozie, o gaură neagră în care sînt absorbite mesajele și semnificația ca într-un vîrtej caleidoscopic de semiurgie radicală, de neîncetată diseminare de idei și informații dusă pînă la saturație, de inerție și apatie în care înțelesurile se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de a-și controla propria imagine, ori de a-și urma propriile plăceri sexuale. Madona apare chiar de aici ca atingînd anumite corzi sensibile ale sexualității și trecînd de anumite bariere prestabilite ale muzicii pop; versurile promit o utopie a extazului sexual ("Mereu îmi împingi dorința dincolo de limite"), iar muzica are ritmuri de dans care îi permit Madonei să-și prezinte întreaga energie și întreg talentul său de dansatoare. În videoclipul "Borderline", Madona apare îmbrăcată în diferite costumații, iar culoarea părului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-o expunere narativă care glorifică dragostea, atît cea spirituală, cît și cea carnală. Refrenul " La miezul nopții îți simt puterea/Întocmai ca o rugăciune/Știi că te voi duce acolo", s-ar putea tot atît de bine referi la extazul religios cît și cel erotic". Madona scoate în evidență erotismul latent al religiei catolice și îl utilizează avînd în vedere obiective estetice și morale. Ea încorporează în plus și bucuria și entuziasmul muzicii negre gospel, amestecînd elementul secular și pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în care modelele și codurile determină gîndirea și comportamentul și în care mijloacele de divertisment, informare și comunicare oferă experiențe mai intense și mai solicitante decît scenele banale ale vieții cotidiene. În această lume postmodernă, indivizii abandonează "deșertul realului" în favoarea extazului provenit din hiperrealitate și din noile domenii ale calculatoarelor, mijloacelor media și experienței tehnologice. Timp de cîțiva ani, Baudrillard a fost teoreticianul social, gînditorul contemporan cel mai stimulator și mai provocator. Pînă la începutul anilor '80 însă, el a încetat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
chiar să-și păstreze onoarea și demnitatea într-un univers amenințător. Această încercare de păstrare a individualității reprezintă o distanțare față de ideile lui Baudrillard, pentru care individul este un termen aflat undeva, la capătul unui terminal de computer, pierdut în timpul extazului comunicării (1983 c: 128). Pentru Baudrillard, individul nu mai este "doar un actor sau dramaturg, ci a devenit un terminal al unei rețele multiple" (ibid). Personajele lui Gibson au, dimpotrivă, emoții umane tipice și trec prin experiențele comune ale dragostei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
realitate" și experiența unor alte dimensiuni creează un tărîm nou al existenței, multidimensional și tulburător. Deși Gibson utilizează temele lui Baudrillard: simularea și hiperrealitatea, ciberspațiul din Neuromancer este complex, letal, plin de mister, multidimensional, un loc al aventurii, în vreme ce, dimpotrivă, extazul comunicațional al lui Baudrillard este plat, unidimensional și lipsit de profunzime sau mister, fiind pe deplin vizibil și "obscen" (1903c: 130-1). Lumea postmodernă a autorului francez este rece, operațională, raționalistă și funcțională, lipsită de secrete și surprize; cea a lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
absorbit deja afectele și obiectele trecutului, care erau asociate cu valoarea și sacrul, protagoniștii operei lui Gibson nu au altă soluție decît să încerce varianta transcendenței artificiale." (1992: 226) Baudrillard vs. cyberpunk Prin contrast, Baudrillard dizolvă semnificația și individul în extazul comunicării și disprețuiește acțiunea individuală eficientă, negînd chiar posibilitatea suveranității individuale într-un univers condus de obiecte. Pentru el, tehnologia este triumfătoare, în această eră postumană și nu este deloc cuprins de nostalgie la ideea unei umanități dispărute într-un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
le constată Baudrillard în America sînt de fapt induse de propria sa alienare și senzație de gol. Spre deosebire de Baudrillard însă, formele cele mai avansate ale culturii americane, precum cyberpunk, exprimă energiile noii societăți tehnologice, bucuria și puterea utilizării noilor tehnologii, extazul accesului la interfață, senzația de putere pe care o dă accesarea unor noi informații și angajarea în noi forme de comunicare, transcendența imaginilor și produselor din întreaga lume, inclusiv a tot ce e mai bun din lumea cinematografiei și televiziunii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noi strategii și răspunsuri teoretice la dispariția modernismului. Deși Baudrillard oferă cîteva instrumente esențiale pentru analiza culturii media care ne aparține, nu există încă o analiză serioasă a mecanismului care produce hiperrealitatea, implozia, simularea și proliferarea imaginilor, a informațiilor și extazul produs de comunicare și care determină ruptura postmodernă. Tendința autorului francez de a elimina complet elementele de economie politică sau care țin de modul de producție împiedică orice încercare serioasă de a teoretiza în domeniul culturii contemporane și a comunicațiilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și a unei mari părți a teoriei postmoderniste necesită, așadar, existența unei teorii sociale critice pentru a determina schimbările culturii media, pentru a-i plasa produsele în contextul necesar, dar și pentru a le stabili efectele. Baudrillard, dimpotrivă, teoretizează un extaz al comunicării plat, lipsit de profunzime, superficial, în care imaginile și discursurile circulă în spațiul hiperreal, pierzînd orice contact cu realul. În mod cu totul curios, aceasta este și soarta pe care o are teoria sa, pe care el însuși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dominat de tehnologie în care subiectul dispare; el nu explorează modul în care noile tehnologii pot promova creșterea subiectivității și crearea unor noi tipuri de experiență, de informație, de participare și interacțiune democratică. Baudrillard disprețuiește media alternativă, menționînd cu dispreț "extazul negativ produs de radio", în care vocile alternative își exprimă opiniile și pozițiile (1983c: 131-2). El nu expune o politică culturală în scrierile apărute după 1980, deși în cele anterioare promova diferite tipuri de opoziție culturală 35 . Dimpotrivă, Baudrillard elimină
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un viitor tehnologic înspăimîntător, dar și mîntuitor în același timp, un nou viitor tehnologic. Desigur, literatura cyberpunk a început să se repete și să se autoparodieze aproape imediat după apariție; e un club al împătimiților de fantezii tehnologice și de extaz subcultural; este o expresie și un răspuns la o perioadă de reacții sociale fără precedent anii Reagan/Bush aparținînd deja domeniului istoriei. Este însă un merit al personalităților cyberpunk faptul că au reușit să surprindă spiritul epocii și să realizeze
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
printr-o formă "în mod potrivit superficială" a unei "interpretări fatale". Acesta este doar un moment din actul de interpretare: acela care urmează unei epistemologii care (aparent) regresează spre fatal și spre pars totalis. De aici urmează mișcarea ascendentă spre extazul poetic. Aceasta însă devine perversă în termenii gîndirii lui Baudrillard, o colecție pur și simplu" (p. 228). Și cartea lui Gane este o asemenea "colecție pur și simplu" care are același grad de perversitate și care adună fragmente rotindu-se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acesta "în permanență depășește teoria și se sustrage interpretării". El susține, așadar, că poziția marxistă clasică conform căreia "inițiativa atotcuprinzătoare de care se bucură capitalul, ca eveniment istoric" este pozitivă, însă tot el proclamă imposibilitatea teoretizării acestuia. 32 În eseul Extazul comunicării, Baudrillard (1983c) compară mitologia modernității, de exemplu viteza și automobilul, cu experiențele caracteristice postmodernismului, dînd ca exemplu "extazul comunicării" în special prin intermediul mass-media, a computerelor și a noilor tehnologii. El a declarat acea experiență ca "desuetă", după care el
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atotcuprinzătoare de care se bucură capitalul, ca eveniment istoric" este pozitivă, însă tot el proclamă imposibilitatea teoretizării acestuia. 32 În eseul Extazul comunicării, Baudrillard (1983c) compară mitologia modernității, de exemplu viteza și automobilul, cu experiențele caracteristice postmodernismului, dînd ca exemplu "extazul comunicării" în special prin intermediul mass-media, a computerelor și a noilor tehnologii. El a declarat acea experiență ca "desuetă", după care el însuși s-a lăsat absorbit de ea. 33 Baudrillard recunoaște că plonjează în "ficțiunea care este America", pătrunzînd în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
veridicității. Zonele mai puțin dense ale romanului se conturează în zona articulării cuplului Laura-Gabriel, în încercarea de a conferi măsura justă a profunzimii unei relații aproximativ ideale. Cei doi sunt compatibili și complementari, se presimt și se confundă într-un extaz prelungit al corpului, însă durata compactă a romanului focalizează mai mult metamorfozele protagonistului și nu permite concentrarea coerentă a unei expuneri substanțiale a conexiunii dintre cele două individualități. Om al cuvintelor și explorator al semnificațiilor, Gabriel pornește în aventura regăsirii
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în care se petrec atacuri și metamorfoze. Șase fetițe, urcate una pe umerii sau capul celeilalte, în poziții imposibile, cu hainele descheiate și forme proaspăt rotunjite expuse vederii, cu pantofi roșii, cizme înalte, plete răsucite în sus și expresii alăturând extazul sexual și rugăciunea, definesc tot atâtea ipostaze ale potențialului ce-și caută împlinirea. Un văl ca de mătase flutură spre înalt, semnal al inevitabilei dualități dintre tot ce e vizibil și suprafață și contrapartea lor ireală, fantastică, imaginată. Interior with
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]