5,557 matches
-
direct cu două vârfuri (fig. nr. 121). c. contraatac indirect (sau cu intermediar) (fig. nr. 122). Pentru realizarea fazei I a atacului sunt necesare următoarele componente tehnico-tactice, incluzând și sarcinile jucătorului din “valul 1”: * startul rapid și oportun, anticipat al extremelor sau al jucătorilor care-l efectuează; * alergarea de viteză pe o traiectorie exterioară; * observarea portarului și a acțiunii jucătorilor din atac și a adversarilor În repliere; * demarcaj direct și adoptarea unui plasament care să-l facă disponibil să ia parte
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aruncate pe lângă poartă, parcurgerea spațiului de poartă și lansarea contraatacului cu pasă scurtă și apoi cu pasă lungă. Pentru Învățarea și consolidarea propriu-zisă a contraatacului: Ex. 1. Jucătorii sunt Împărțiți În două grupe, A și B, așezate pe cele două extreme ale terenului; În spațiul de poartă este așezat câte un portar. La semnal, primul jucător din șirul A aleargă pe marginea terenului, primește mingea, execută dribling În viteză, pasează portarului din partea opusă și trece la coada șirului; În momentul În
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
driblingul se vor efectua pe marginea terenului; pasele la portari se vor executa din alergare sau din săritură; portarul trebuie să transmită mingea foarte rapid (fig. nr 123). Ex. 2. Jucătorii sunt Împărțiți În două grupe, plasate pe cele două extreme: primul jucător pasează portarului, aleargă În viteză pe marginea terenului, reprimește mingea În apropierea liniei de centru, execută dribling și aruncă la poartă, după care o recuperează și se așează ÎÎn colțul opus. După ce toți jucătorii au parcurs traseul, exercițiul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
și se așează ÎÎn colțul opus. După ce toți jucătorii au parcurs traseul, exercițiul se reia din partea opusă. Recomandări: aruncarea se va efectua din alergare sau din săritură (fig. nr. 124). Ex. 3. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri la nivelul extremelor; toți cei din grupa A au fiecare câte o minge. La semnalul profesorului, primul jucător pasează portarului și pleacă pe contraatac; acesta o transmite rapid primului hucător din șirul B, care pasează În continuare vârfului de contraatac. Acesta execută driling
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
acesta o transmite rapid primului hucător din șirul B, care pasează În continuare vârfului de contraatac. Acesta execută driling și aruncă la poartă din alergare sau din săritură. Jucătorii din șirul B urmăresc să recupereze mingea și se așează pe extrema opusă. După ce oți jucătorii au executat se Începe exercițiul din partea opusă. Recomandări: Se va urmări plecarea anticipată, startul rapid și prinderea mingii venite din spate (fig. nr. 125). Ex. 4. Jucătorii sunt dispuși În șir câte unul, iar lateral se
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
4. Jucătorii sund dispuși În linie câte trei: se efectuează paseîn trei cu schimb de locuri și aruncare la poartă (de regulă, din săritură) (fig. nr. 130). Variantă: Exercițiul se poate efectua și cu angajarea uni pivot care apare de pe extremă În zona centrală. Ex. 5. Jucătorii sunt Împărțiți pe 4 șiruri dispuse la nivelul extremelor; În fiecare poartă este dispus câte in portar. La semnal, portarii pasează primilor jucători perechi, care vor executa pase din alergare În viteză. Recomandări: * Exercițiul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
locuri și aruncare la poartă (de regulă, din săritură) (fig. nr. 130). Variantă: Exercițiul se poate efectua și cu angajarea uni pivot care apare de pe extremă În zona centrală. Ex. 5. Jucătorii sunt Împărțiți pe 4 șiruri dispuse la nivelul extremelor; În fiecare poartă este dispus câte in portar. La semnal, portarii pasează primilor jucători perechi, care vor executa pase din alergare În viteză. Recomandări: * Exercițiul contribuie la consolidarea paselor lungi (necesare și fazei a II-a), la dezvoltarea vitezei de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
II-a), la dezvoltarea vitezei de deplasare, a preciziei și a orientării În spațiu; * Pentru a crește dificultatea efectuării pasării, se dispun pe mijlocul terenului 2-3 apărători (fig. nr. 131). Ex. 6. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri la nivelul extremelor. La semnal jucătorul din șirul A paseză mingea portarului, iar jucătorul din șirul B aleargă În viteză, primește mingea de la portar și o transmite jucătorului 1 din șirul A, apoi aleargă oblic spe centru, reprimind mingea și Încrucișând cu jucătorul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În spațiul dintre doi apărători induce demarcarea indirectă a coechipierului și stă la baza creării raportului supranumeric (fig. nr. 132). Ex. 2. Jucătorul din linia de la 9 m, aflat În posesia mingii, depășește un apărător și angajează pivotul, centrul sau extrema (fig. nr. 133). Ex. 3. Încrucișare dublă Între jucătorii liniei de 9 m, unul dintre interi va finaliza. Obs.: dacă nu reușește să finalizeze, poate continua cu alte acțiuni, ca de exemplu angajarea pivotului sau pasarea mingii altui jucător. Ex.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
va finaliza (fig. nr. 134). Obs.: același paravan realizat din 2-3 jucători se poate utiliza la aruncările de la 9 m (la executarea loviturilor de la 9 m). Ex. 5. Un jucător al liniei de 9 m finalizează pe blocajul efectuat de extremă sau pivot (fig. nr. 135). Ex. 6. Pivotul blochează ultimul apărător și extrema finalizează. Ex. 7. Blocaj și plecarea din blocaj al pivotului, care este angajat imediat sau după efectuarea unui dribling, de către inter sau centru (fig. nr. 136). Ex.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
poate utiliza la aruncările de la 9 m (la executarea loviturilor de la 9 m). Ex. 5. Un jucător al liniei de 9 m finalizează pe blocajul efectuat de extremă sau pivot (fig. nr. 135). Ex. 6. Pivotul blochează ultimul apărător și extrema finalizează. Ex. 7. Blocaj și plecarea din blocaj al pivotului, care este angajat imediat sau după efectuarea unui dribling, de către inter sau centru (fig. nr. 136). Ex. 8. Pătrunderea unui inter În spatele apărătorilor avansați, angajarea lui, continuată cu aruncare la
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
imediat sau după efectuarea unui dribling, de către inter sau centru (fig. nr. 136). Ex. 8. Pătrunderea unui inter În spatele apărătorilor avansați, angajarea lui, continuată cu aruncare la poartă sau cu pasarea mingii unui jucător (fig. nr. 137). Ex. 9. Circulația extremelor pe semicerc, cu pase la centru (fig. nr. 138). Ex. 10. Centrul pasează interului drept și se deplasează În locul acestuia; interul drept transmite mingea interului stâng, care atacă poarta pe direcția unui apărător și angajează interul drept aflat În pătrundere
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
combinații tactice de bază sau a unui mijloc al tacticii colective care să-i surprindă pe apărători, permițând echipei din atac să finalizeze. Aruncătorii la poartă de la distanță acționează În zona interilor, schimbând din când În când locurile Între ei. Extremele, plasate pe colțurile și marginile terenului, țin desfăcută apărarea. Atunci când mingea se Îndepărtează de extremă, aceasta se deplasează pe colțul terenului. Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
pe apărători, permițând echipei din atac să finalizeze. Aruncătorii la poartă de la distanță acționează În zona interilor, schimbând din când În când locurile Între ei. Extremele, plasate pe colțurile și marginile terenului, țin desfăcută apărarea. Atunci când mingea se Îndepărtează de extremă, aceasta se deplasează pe colțul terenului. Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților. Pivotul se infiltrează la semicerc și, prin
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
În zona interilor, schimbând din când În când locurile Între ei. Extremele, plasate pe colțurile și marginile terenului, țin desfăcută apărarea. Atunci când mingea se Îndepărtează de extremă, aceasta se deplasează pe colțul terenului. Când Însă mingea se apropie de ea, extrema poate schimba locul cu pivotul sau pivoții, provocând În acest fel dificultăți de preluare și de predare a atacanților. Pivotul se infiltrează la semicerc și, prin jocul său, Încearcă să fixeze la semicerc un apărător, aflat În dreptul celui mai bun
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aruncare la poartă specifice acestor posturi, pentru a pune În dificultate apărători adverși, de fiecare dată când sunt În posesia mingii și angajați În mișcarea de pătrundere. Jucătorii din linia de 9m ajută astfel la demarcarea pivoților și chiar, a extremelor, obligându-i pe apărători să iasă din dispozitivul de apărare și să-i atace În vederea blocării eventualelor aruncări la poartă. Interilor și conducătorului de joc le mai revine sarcina să angajeze pivoții ori de câte ori se eliberează de marcajul adversarilor, dându-le
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
arunce la poartă și să Înscrie. Atacul pozițional nu trebuie Înțeles ca un joc static, lent, lipsit de vigoare și de dinamism. Prin mișcările rapide ale jucătorilor În zonele lor de atac, prin pasarea În viteză a mingii de la o extremă la cealaltă, prin pătrunderile succesive și pasarea laterală a mingii, prin fentele de aruncare la poartă urmate de angajări ale pivoților, care l-a rândul lor s-au demarcat, jocul pozițional are chiar, un aspect dinamic. Această formă de atac
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
atacant. Acest mijloc al tacticii colective În apărare se realizează ca răspuns la o Încrucișare simplă fără (fig. nr. 141a) sau cu minge, la un blocaj (fig. nr. 141b) sau paravan la o pătrundere În circulație pe semicerc a unei extreme (fig. nr. 141c) etc. Obs.: schimbul de oameni are o frecvență mare de utilizare În toate sistemele de joc În apărare. (a, b, c) e. Închiderea culoarelor este acțiunea de apropiere a doi apărători, ca răspuns la o pătrundere a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cu repliere (fig. nr. 143). Ex. 2. Contraatac cu un vârf cu repliere (fig. nr. 144). Ex. 3. Contraatac cu două vârfuri cu repliere. Ex. 4. La cele două porți, jucătorii sunt dispuși În șir câte unul, pe postul de extremă stângă. Primul jucător al șirului A pasează mingea la portar și pleacă În alergare de viteză pe contraatac; portarul lansează contraatacul (prin pasă lungă), iar după intrarea În posesia mingii, extrema pasează celuilalt portar și se repliază cu primul jucător
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
sunt dispuși În șir câte unul, pe postul de extremă stângă. Primul jucător al șirului A pasează mingea la portar și pleacă În alergare de viteză pe contraatac; portarul lansează contraatacul (prin pasă lungă), iar după intrarea În posesia mingii, extrema pasează celuilalt portar și se repliază cu primul jucător al șirului B, care Între timp, a plecat deja pe contraatac (fig. nr. 145). Ex. 5. Jucătorii sunt dispuși pe două grupe: 4 apărători și patru atacanți. Se pasează din om
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
atacanți; portarul lansând contraatac cu o altă minge, reluându-se exercițiul la poarta opusă. Ex. 6. Circulație În atac pozițional, iar la semnalul profesorului, pasă la portar și repliere. Ex. 7. Jucătorii sunt dispuși pe două șiruri: unul la nivelul extremei drepte (apărători), iar celălalt la nivelul interului stâng (atacanți). Primul jucător din șirul atacanților va efectua dribling și aruncare la poartă, iar primul jucător din celălalt șir va pleca pe contraatac (În momentul aruncării interului); indiferent dacă este gol sau
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
datorită așezării specifice a jucătorilor: cinci dintre ei sunt dispuși sub formă de potcoavă, la diferite distanțe față de poartă (8 -14m), iar unul este plasat În apropierea semicercului spațiului de poartă. În acest sistem de atac, apar următoarele posturi: două extreme, doi interi, un centru (coordonator sau conducător de joc), un pivot și un portar. Plasamentul acestor jucători urmărește să asigure o repartizare echilibrată a câmpului de joc (fig. nr. 147). Obs.: Precizând postul și spațiul În care acționează fiecare atacant
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a doi sau mai mulți jucători, În scopul realizării unei faze de joc. Unele combinații tactice utilizate În sistemul de atac cu un pivot: Cea mai simplă este pasa. Angajarea pivotului de către interi; pivotul se mai poate angaja și de extrema de pe aceeași parte sau de pe partea opusă și bineînțeles, de către centru. Pasă pătrundere reprimirea mingii și aruncare la poartă. Încrucișări simple (fig. nr. 148) și duble, specifice jucătorilor liniei de 9m. Învăluire (Încrucișare Între interi și extremă; finalizarea se poate
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
angaja și de extrema de pe aceeași parte sau de pe partea opusă și bineînțeles, de către centru. Pasă pătrundere reprimirea mingii și aruncare la poartă. Încrucișări simple (fig. nr. 148) și duble, specifice jucătorilor liniei de 9m. Învăluire (Încrucișare Între interi și extremă; finalizarea se poate realiza de către ambii jucători sau se poate angaja pivotul). Crearea raportului suprănumric pentru extremă. Circulația pe semicerc a extremei și a pivotului. Pase pe pătrunderi succesive ale jucătorilor de la 9m și angajarea unui coechipier aflat la semicerc
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
reprimirea mingii și aruncare la poartă. Încrucișări simple (fig. nr. 148) și duble, specifice jucătorilor liniei de 9m. Învăluire (Încrucișare Între interi și extremă; finalizarea se poate realiza de către ambii jucători sau se poate angaja pivotul). Crearea raportului suprănumric pentru extremă. Circulația pe semicerc a extremei și a pivotului. Pase pe pătrunderi succesive ale jucătorilor de la 9m și angajarea unui coechipier aflat la semicerc. Deplasare cu Încrucișare, efectuată de centru cu interul stâng, angajarea celuilalt inter, pivotul fixând apărătorul central. Deplasare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]