4,829 matches
-
răspundă. Toți pașii pe care i-a făcut Pran în regăsirea de sine, toate orele în care s-a simțit bine în timpul călătoriei, bându-și ceaiul, sunt de domeniul trecutului. Pran le-a mai văzut pe acele hijra. Sunt femei-bărbat, făpturi înfiorătoare, care dansează pe lângă nunți, bătând în tobe, bătându-și joc de invitați, intrând și ieșind tot timpul. Apar ca prin minune și când se naște un copil, vin să-i facă profeții, cu clovneriile lor obscene și cântece destrăbălate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
tot timpul. Apar ca prin minune și când se naște un copil, vin să-i facă profeții, cu clovneriile lor obscene și cântece destrăbălate, parodice. Pentru a le îndepărta, trebuie să le dai bani, altfel îți vor blestema casa. Sunt făpturi proscrise, nu aparțin nici unei caste, sunt vechi de când lumea, o farsă umană oribilă, povestită și repovestită, încă de când eroul Arjun a fost blestemat să petreacă un an ca vrăjitor hermafrodit. Arjun, marele luptător, mergea din sat în sat, îmbrăcat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
împrăștiind betelul pe fața lui Pran. Voință? Voința ta n-are nici o importanță. — Vă rog... — Nu ai nici măcar dreptul să mă implori! Ești un nimic, mă înțelegi? Nimic! Hijra face câteva mișcări cu acel cuțit la nivelul taliei. Pentru o făptură atât de consumată, este uimitor de abil. Pran simte că leșină. — Acum, sâsâie Khaja-sara amenințător, te întreb din nou: cine ești? — Sunt Pran Nath, începe Pran, dar este oprit cu o palmă răsunătoare peste față. — Nu! scuipă Khwaja-sara. Încearcă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
retras undeva într-un plan secund al existenței, lăsând în urmă o creatură neutră, nedeslușită. Pran se întreabă dacă Khwaja-sara poate deveni invizibil, dacă puterea de a se îndepărta vederii este o manifestare profundă de androginism. Deja, cu excepția mâinilor, din făptura pe care o avea în fața ochilor n-a mai rămas decât un maldăr întunecat de cârpe. Dibace ca un trișor, Khwaja-sara apucă între degete o perlă mică, pe care o lasă să cadă în pulberea roșie și începe s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
craniene pe care pastorul le-a confirmat pentru selectarea raselor din India, explică el, poate fi extinsă, pentru a ilustra cum diferențele de craniu corespund gradului de civilizație și capacității de gândire rațională la nivel mondial. În partea de jos, făpturile atavice precum South Javan și Hottentoții demonstrează capacități (faciale și structuri maxilare) puțin diferite de ale maimuțelor superioare. Grupul Hindustanic, căruia îi aparțin cei mai mulți dintre morții pastorului se află pe undeva, pe la mijloc, în această ligă globală. În partea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
animale. Sarah și nu numai ea. Toate voiau favoruri. Toate voiau să fie femeia tânărului preot alb. Se născu o fetiță, pe care Sarah i-o întinse tatălui ei în treacăt; însă el nu îndrăzni s-o privească. Era o făptură albă. Se gândi imediat că familia Gavin nu avea cum să nu observe. Dar ei nu spuseră nimic. Copila era mereu presentă, jucându-se în mizerie, bătând din palme. Acuzator. Văzuse sate lângă plantațiile de ceai, unde familii întregi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ceea ce face. Este desigur lașitate, dar el își spune că nu vrea să înțeleagă. Este mai bine, crede el, să trăiești o viață fără să-ți pui prea multe întrebări. Altfel riști să nu trăiești deloc. Așadar, Bobby este o făptură de suprafață, inconsistentă, fără profunzime. Șervețele ridicate în lumina soarelui. Sugerează transparența, de parcă de partea cealaltă, în interior, se află ceva ce-ar trebui descoperit. Poate da, poate nu. Poate în loc să-și imagineze profunzimi, toți oamenii care nu-l cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
un ghiveci cu flori. — Neîndemânatic, Bridgeman, zice Noble scuturând dojenitor din cap. Jonathan se așază în genunchi să strângă cioburile. Pe măsură ce le culege din jurul pantofilor uzați ai lui Noble realizează că nu lui îi fuseseră adresate vorbele, ci unei mici făpturi de pe plantatorul din fața lor, ale cărei petale strălucitoare sunt colorate galben cu roșu. — Ophrys apifera, cunoscută sub denumirea de Orhideea Albină. Da, draga mea, tu ești aceea. Cu alcătuirea ta de albină femelă grațioasă, cu parfumul tău incitant. Destul de bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pe Jonathan roșu la față, vrând să mai păstreze în fața ochilor acea imagine cu machiaj fistic și creion negru pe un obraz foarte alb. N-a fost corect, Levine. —Adevărat? Regret. — Nu mi-ai spus niciodată că există o asemenea făptură și tu o cunoști. Ei, cunosc multă lume. Oricum, ești abia la început. Caută să nu faci gafe. —Ce-am spus? Levine ridică din umeri. —Este foarte sensibilă în privința numelui. Toată lumea pune întrebări în legătură cu numele ei. O plictisește teribil. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și orice dar desăvîrșit este de sus, coborîndu-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare. 18. El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvîntul adevărului, ca să fim un fel de pîrgă a făpturilor Lui. 19. Știți bine lucrul acesta, prea iubiții mei frați! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mînie. 20. Căci mînia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu. 21. De aceea, lepădați orice necurăție și orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85097_a_85884]
-
16. Așa că, de acum încolo, nu mai cunoaștem pe nimeni în felul lumii; și chiar dacă am cunoscut pe Hristos în felul lumii, totuși acum nu-L mai cunoaștem în felul acesta. 17. Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă; cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi. 18. Și toate lucrurile acestea sunt de la Dumnezeu, care ne-a împăcat cu El prin Isus Hristos, și ne-a încredințat slujba împăcării. 19. Că adică, Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
al omului crucificat pe brațele metalice, nu mai avea nimic dintr-o voce umană: era ca o bandă magnetică desfășurată vertiginos. Dacă ar fi fost încetinită, ar fi ținut, probabil, cât o viață. - Homer Hidden, hârâi Zeul Neantului, ești o făptură cum nu se ivește decât o singură dată într-un cosmos. Bucură-te de unica ta apariție! - Amplificatoarele interogatoare! comandă Zeul Vitezei. Pânza viziunii se întinse nemărginit, și întreg firmamentul se preschimbă pentru Homer în surâsul Barbarei. Apoi omul tresăltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
Și veți ști că Eu sunt în mijlocul lui Israel, că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, și nu este altul afară de Mine. Și poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară. 28. După aceea, voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii și fiicele voastre vor prooroci, bătrînii voștri vor visa visuri, și tinerii voștri vor avea vedenii. 29. Chiar și peste robi și peste roabe, voi turna Duhul Meu, în zilele acelea. 30. Voi face să se vadă semne în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
por ta mentul e ca un strat de flori plivit de buruieni, acolo totul are rostul lui, nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Vezi apoi câte un templu budist pe lângă care nu poți trece fără să te prosternezi în fața făpturii zeiești care îți surâde, parcă spunându-ți: „Nu te necăji, totul e tre cător.“ Vrei în Egipt? Stai cu gura căscată în fața giganticelor vestigii, între bându-te ce mâini, ce unelte le-au putut construi. Acolo am luat o cămilă
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
gânduri, Suava pornire în tainice spații Robite-n oftat. Și gândul, și ploaia în marea-mpăcare Adastă venirea Cu nou început Și suflul, și mâna, Și buze-mpreună Visează unirea Cristal și tăcut. Dar Straniul mă simte Și-mi prinde făptura Cu degete gheare în pori nepătrunși, Sculptură să facă Pe soclu de piatră Și picuri de tine Să-mi pară de pluș. Prea mult arid Dă-mi, Doamne, Calmul pietrei Și pacea prelinsă Din stâncă De gheara de vultur Mă-ngheară
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
părea, ele sînit totale, și scriitorul nu păstrează în mod egoist nici un fel de secrete în ființa sa. Lui nu-i pasă de asta, chiar diacă e vorba ide lucruri dintre cele mai intime. Nu există intimitate. Omul e o făptură egală în tot ceea ce are și în tot ceea ce face, în casă sau în stradă: cum putem dărâma barierele și zidurile care ne împiedică să comunicăm? Pur și simplu comuni-cînd, spunând totul. Nu era nimeni prieten cu el din cei
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
tîrg să-l caute pe plăpumar. Bătrînul Aizic ședea la primul cat, într-o clădire cu tencuiala roasă care înconjura, ca o cetate, curtea. În interior pătrundeai prin gang. Pestriță și murdară, trăia acolo din negoț mărunt o colonie de făpturi cu chipul omenesc. Ținînd sub observație strada, cîțiva moșnegi pe scaune, în gang, ședeau la taifas ca niște papagali. Îl întîmpinară pe Goilav cu ochii țintă, trădînd curiozitate. - Ce treabă ai cu Aizic? Dacă vrei un ogheal fain, știu eu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
iasca și, dintr-o singură mișcare bine cumpănită și măiastră, o să te descăpățânez. Îți voi săpa tot cu jungherul groapa legiuită, am să mă rog pentru tine și am să te pomenesc cu vorbe bune. Îmi va fi milă de făptura ta, voi vărsa lacrimi și mi se va face frică. Poate nu voi fi mai bun și atunci, peste cine știe cât timp, va veni altul, așa ca mine, să ceară socoteală pentru nefăcutele azvârlite de mintea-mi peste lume și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ne batem acuma capul să aflăm dacă duceau la vânzare grâne, piei, oale ori cine știe ce altceva. Deși, se cuvine menționat, ceramica pictată cu artă desăvârșită de cei vechi de pe aici este astăzi vestită În toată lumea și voi habar n-aveți, făpturi cu simțiri de anelide... Nici măcar nu știți ce-s alea. Zăceți, acolo-n bănci, cu creierii ca de mucoase gasteropode. Ce știți voi despre iubire, țapilor și caprelor, când acasă vedeți numai păruieli Între părinți? Stați o clipă să caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de la practica agricolă de toamnă - o pacoste comunistă care avea darul de a-i ține pe copiii din mediul rural departe de binefacerile științei de carte - viciosul cadru didactic dăduse semne că i se scurgeau ochii după inocenta și nurlia făptură. Vă lăsăm să judecați și singuri. Când elevii depănușau gigantice mormane de știuleți pe care combinele, prost reglate și cârpite cu te miri ce, Îi lăsaseră cu pănușile pe ei, el - chipurile ca să dea exemplu de eficiență a muncii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
liniștit, curat, cu o strălucire molcomă În ochii mari, negri și adânci, Ion sărutase un genunchi al Mariei. Picioarele ei strâmbe se Îndreptaseră, zgârieturile se Închiseseră, vânătăile se topiseră, ochii se limpeziseră, pielea se netezise și se albise. Întreaga ei făptură răspândea miros molcom de grâu În soare, maci și albăstrele. Apoi amândoi, și Ion cel Frumos, și străvezia lui mireasă Începuseră să se topească ușor, aproape până la a nu se mai vedea. Rămăseseră din ei mirosul de spic, inelele negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ne tremură și glasul rostind un legământ De față cu prieteni și însuși Dumnezeu, Nu vom trăda chiar dacă ne‐așteaptă un mormânt și‐ om zăbovi‐n vecie în neant sau Empireu; în jurământ e‐o stare cu totul abisală pe când făptura noastră‐i clădită pe‐ndoială; e un temei în toate ca‐n lună sau în soare și n‐ar fi fost credință de n‐ ar fi fost trădare ... (Din „Cuvântul Adevărului” nr. 3‐ 4/2008 , Edmonton‐Canada) Lucian Blaga (n.
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
un pom. În ea ni‐i începutul și patria ființii. Prinsese rădăcină în ea ca într‐o glie; Neștiutori pe urmă de chinul suferinții, Ca să rămânem singuri, le‐ am rupt din carnea vie. Dar nostalgii ascunse și nemărturisite Cresc din făptura noastră și neîntrerupt ne che amă, Ca‐n dragostele noastre‐nesemnate de ursite Să vrem aceeași jertfă din dragostea de mamă. DURERE Bătrâna vorbea Cu feciorul ei, plecat la război Vorbea singură Că nu știa: Vorbește unui viu Sau unui
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
numele să‐mi dați uitării, Eu n‐am să‐nchei cu nimeni legământ, Rămân ca stânca de pe malul mării Izbită doar de valuri și de vânt. Din “Pagini medicale bârlădene” nr. 124‐ 125/2008). LA MOARTEA MAMEI Te‐ai stins făptură sacră, te‐ai dus de‐ acum în veci, Lăsându‐ mi zile triste cu nopți pustii și reci. Te odihnește mamă sub fulgi ușori de nea, Dar lespedea de piatră îmi pare atât de grea... Cum pâlpâie lumina, sub palele de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Prezența lor străină și vrăjmașă Asemeni cu o mână uriașă Întinsă după noi din țintirim. 281 Ies din pereți, alunecă ușor și calcă fără zgomot pe podele, Trec aburoși prin uși și prin perdele, Tăcuți și groaznici în tăcerea lor. Făptura lor, atât de dragă ieri, Ne înspăimântă astăzi și ne‐nghiață. și chipul lor nu‐ i cel de‐aici din viață, E cel de dincolo, cu ochi de ceață și cu obrazul supt de lungi zăceri. Arareori, vorbesc cu noi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]