8,163 matches
-
de persoane, care se sprijineau pe ele pentru a conduce, pentru a educa și adapta comportamentele salariaților. Exercitat În manieră centralizată, managementul controla sarcinile fiecăruia, iar instrucțiunile consecutive se difuzau de la vârful spre baza unei piramide ierarhice, În acord cu faimosul laitmotiv command and control. Distincția dintre vârful care decide și baza care execută era clară, fluxul informațional era esențialmente unilateral, iar toate persoanele erau tratate la fel. Ceea ce ținea de Întreprindere și ceea ce Îi era exterior se baza pe o
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Un gând plin de afecțiune pentru Sato-san de la Hitachi Naka Division, pentru Mika-san și pentru prietenul lor pictor, pentru cele două zile petrecute În orașul Mito, unde am avut imensa și discreta plăcere de a parcurge una dintre cele mai faimoase grădini japoneze la sfârșit de iarnă, de a descoperi subtilitatea nesfârșită a funcției gheișei și de a merge În pelerinaj la dojo-ul În care maestrul Ueshiba, creatorul artei marțiale aikido, s-a retras spre finalul vieții. Toate mulțumirile noastre peisajelor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care s-a formulat textul revelat constituie și astăzi pentru musulmani o blasfemie, însă în rândul creștinilor este acceptată acum cu seninătate de foarte mulți. În limba română nu există încă traduceri ale Bibliei care să pună în practică integral faimoasele principii formulate de E.A. Nida319. De altfel, nu toate se potrivesc pentru limba și cultura noastră. Cele mai generale li s-au impus că o necesitate firească traducătorilor. De pildă, concordismul este în general evitat: și tabelele noastre arată că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
sau conservatoare care îi pun la adăpost de polemici. 4.2. Evoluționism vs creaționism în SUA și politicile simbolicetc "4.2. Evoluționism vs creaționism în SUA și politicile simbolice" În 1838, Charles Darwin încheia redactarea operei care l-a făcut faimos: Originea speciilor. Abia peste 20 de ani, constatând că alți savanți doreau să propună o teorie similară, a hotărât să publice lucrarea. Cercetătorul britanic anticipase reacții negative puternice împotriva ideii de evoluție a lumii vii, astfel că oprise difuzarea publică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ca fiind „suma resurselor reale sau potențiale legate de deținerea unei rețele durabile de relații mai mult sau mai puțin instituționalizate de intercunoaștere sau de apreciere reciprocă”. Abordarea rezultatelor școlare a beneficiat de aportul conceptului de capital social odată cu eseul faimos al lui James Coleman (1988, p. 96), care propune o conceptualizare mai rafinată și câteva ipoteze privind modul în care relațiile dintre indivizi influențează acumularea de capital uman. În concepția lui Coleman, „capitalul social este o resursă a structurii sociale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
decizia de a veni în România să fi fost luată de Roberto Goizueta la puțin timp de la celebra mineriadă din iunie 1990. Propunerea i-a fost făcută de directorul de atunci al firmei Ci-Co, Ion Stamanichi, și se pare că faimosul manager american a pariat pe succesul afacerii în România și, în sens mai larg, pe succesul democrației la București. Operațiunile la fabrica din Militari au început în noiembrie 1991, la două luni de la mineriada prin care a fost înlăturat guvernul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care sunt dornice să-l adopte. Al doilea pas este cel al adaptării procesului de creare a cunoașterii, la particularitățile funcționării mecanismelor de accesare a banilor europeni, În Țara noastră. Concret, este vorba despre adaptarea celebrului Model SECI, creat de faimoșii profesori japonezi Nonaka și Takeuci. Al treilea pas este crearea acelui spațiu propice, necesar pentru Împărtășirea cunoașterii, care acționează ca un agent de facilitare a schimbului de expertiză În domeniul supus cercetării, adică absorbția fondurilor europene. Concret, este vorba despre
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ei, își propunea să revină la o stare de libertate pierdută, aceea a Antichității romane republicane de dinaintea epocii feudale, chipurile barbare, corupătoare a naturii umane autentice și decadente, o epocă pe care revoluția vroia s-o lichideze. Abatele Sièyes în faimosul său pamflet Ce este starea a treia? exclama: „În noaptea barbariei și a feudalității, adevăratele raporturi dintre oameni au putut să fie distruse, toate națiunile date peste cap, orice justiție coruptă; dar, la răsăritul luminii, este necesar ca absurditățile gotice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că el este cel mai bun, atunci se va vădi că, în realitate el era divin, ia celelalte neamuri și îndeletniciri erau doar omenești. Este limpede că după aceasta vei întreba care este această orânduire”. Cum se face atunci că faimoasa constituție ideală intră într-un declin care dă naștere unei istorii a declinului formelor politice care se defășoară dialectic? Problema se pune cu atât mai acut, cu cât, distanța dintre forma politică ce pare a fi o imagine a eternității
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
naturalitatea lui este originar violentă, sau că locul dreptății este spațiul vizibil social al unei distribuții. În schimb, Leo Strauss a sesizat încă un aspect al mitului celebrului inel: „În cetatea taberei înarmate nu există nici un fel de echivalent al faimosului inel al lui Gyges, adică locuința personală, spațiul privat”. Prin urmare, faptul că omul trebuie redus la ceea ce este vizibil, public și social ar putea însemna chiar mai mult, continuând sugestia lui Strauss: inelul poate fi un simbol al conștiinței
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
filosofice, morale și chiar politice. 4.1. Încercări de definiretc "4.1. Încerc\ri de definire" Prima problemă care apare este chiar definiția. Când putem spune că un copil este supradotat? Poate cea mai veche definiție este cea a unui faimos psiholog american, Lewis Terman. Luând drept criteriu rezultatele obținute la unul dintre testele de inteligență ale momentului, scala Stanford-Binet, el îi numește pe copiii ce obțin un coeficient de inteligență (QI) de peste 130 „copii dotați”, peste 140 îi consideră „copii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aduce beneficii practice. Deși se consimțise statutul naturii fizice ca primă sursă de cunoaștere a științei și se accepta omul ca parte a naturii, în acea perioadă cercetării științifice a naturii umane nu i-a fost însă acordată însemnătatea cuvenită. Faimoasa și neîncetata dezbatere Înaintea elaborării noțiunii de creativitate, au fost necesare numeroase progrese intelectuale. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, încrederea științelor naturale în legile naturii era acceptată în cercuri largi. Justificarea constantă a încrederii absolute putea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
selecția subiecților caracterizați prin creativitate manifestă dintre indivizi cu performanțe extraordinare (deși unii cercetători contrazic această opinie) și aplicarea practică a metodelor statistice, unele elaborate de Galton. Și aici întrevedem o altă contribuție durabilă atibuită lui Galton. Am descris anterior „faimoasa și nesfârșita dezbatere” din perioada secolului al XVIII-lea care a dat naștere la patru distincții importante. Avem impresia că, voluntar sau involuntar, Galton ne-a furnizat argumentele ce sprijină disocierea geniului de supranatural și ideea de geniu potențial al
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
persistă odată ce s-a explicat tot ce este explicabil. Acel „aspect” este adevăratul mister din spatele preocupării noastre comune față de productivitatea creativă și de domeniul menit să constituie o nouă provocare pentru cercetarea secolului XXI... [De exemplu], ceea ce cunoaștem despre creatorii faimoși ai lumii... este, fără îndoială, doar vârful aisbergului în calea aleasă către înțelegerea acestui fenomen misterios, însă preocupările mele se centrează pe promovarea productivității creative în școlile din zilele noastre. În majoritatea situațiilor, acest tip de productivitate creativă nu va
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ce corespunde dezvoltării structurii respective. Considerăm că o asemenea cercetare este utilă studiul noastru despre gândirea creativă: într-adevăr, unii ar susține că, atunci când un copil descoperă un concept, precum conservarea materiei în timpul modificării formei, este la fel de creativ precum baia faimoasă a lui Arhimede. Piaget însuși afirmă uneori că perioada cea mai creativă a vieții este copilăria. Diferența dintre varianta teoriei de dezvoltare după Piaget și metoda studiilor de caz utilizată de noi pentru elaborarea sistemelor de dezvoltare constă în interesul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
antropologul și specialistul În anatomie care a construit, practic, de unul singur, pornind de la zero, secția de antropologie a școlii Facultății de Medicină din București. Francisc Rainer este bine cunoscut datorită colecției sale de cranii și schelete umane, față de care faimosul antropolog francez Eugène Pittard și-a exprimat de mai multe ori admirația. Rainer a participat și el la realizarea monografiilor sociale În echipele conduse de Gusti, În calitate de antropolog, și a desfășurat propria sa cercetare de teren antropometrică, ale cărei rezultate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
creștină. XII WALTER DE HOLLANDE și „libertatea supremă” Costumele lui Adam. Walter de Hollande propovăduiește în secolul al XIV-lea la Mainz apoi la Köln. I se datorează o lucrare, pierdută, care e considerată a sintetiza ansamblul tezelor Spiritului Liber - faimoasa Despre nouă stânci spirituale deja citată. El predică pentru oameni simpli, vorbind limba lor. Cum orice urmă a dispărut, putem reconstitui cu greu modul lui de acțiune printre adepții săi al căror număr a putut fi considerabil. Unii îl considerau
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
îndemnul, dincoace de rațiune sau dincolo de ea, la o credință necesară și suficientă. Acest angajament creștin se manifestă din plin în Dialog asupra liberului arbitru îpe la 1443), un text de mici dimensiuni în care el dezbate împreună cu Antonio Glarea faimoasa chestiune a predestinării și a libertății, a raportului dintre determinismul divin, preștiința lui Dumnezeu și îin)existența liberului arbitru. Argumentația nu este lipsită de însuflețire, este subtilă, dialectica impresionează, recunoaștem în ea forța intelectuală a lui Valla. Or, el nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
permite să mărturisească cititorului că are un sex câtuși de puțin lung și nici gros cu, pe deasupra, o „leziune enormisimă” - nu știm nimic despre natura acestei particularități dar ne putem imagina ce e mai rău. La care trebuie să adăugăm faimoasa litiază renală care-i transformă în calvar viața de toate zilele, gândul sinuciderii bântuind în mai multe rânduri gândirea acestui om răvășit de suferință. Scund, stângaci, cu un sex micuț devenit foarte curând inoperant, Montaigne se descrie fără complezență. Când
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu această ocazie încearcă să se găsească. Cuvinte pronunțate în calmul din turnul castelului cu un martor care le notează, desigur, dar mai ales cuvinte pronunțate de un om care-și vorbește sieși cu intenția de a-și descoperi identitatea. Faimosul „Ce știu eu oare?” poate fi interpretat și: ce pot ști eu sigur și de netăgăduit despre mine, ceva care să-mi permită să conchid la certitudinea ființei mele? Un fel de „cine sunt eu oare?”. Cuvântul montaignian primează. Eseurile
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ca un roman, având în minte faptele și gesturile acestui popor care-l fascinează. Castelul lui Montaigne constituie oare o Romă miniaturală edificată prin voința tatălui său? El își face castel în castelul - citadela interioară a lui Marc Aureliu... - cu faimosul său turn. Iar acolo, în compania celor vechi, având ca martor un scrib, el vorbește, își vorbește și nu mai contenește cu acest flux de cuvinte notate de scribul necunoscut al unei capodopere universale. Scrisul nu-i marea lui pasiune
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
oamenii la autocunoaștere nu putea decât să-l seducă pe solitarul urmărind același obiectiv în turnul său... Și apoi, el îl socoate la mare preț pe gânditorul care-și afirmă neștiința. Socrate știe un lucru, acela că nu știe nimic. Faimosul scepticism, considerat la Montaigne drept o constantă, de către istoria tradițională a ideilor, face uitat faptul că filosoful optează nu pentru Sextus Empiricus - care ajunge la concluzia suspendării judecății - ci pentru Socrate, convins că știința nu aduce cine știe ce beneficiu în afara obligației
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
marginea sufletului” și ține de „bâiguielile somnului”, de „mișcările involuntare care nu au ca origine voința noastră”, de „impulsul firesc”, de „agitații situate în afara discursului nostru”, de „gânduri care nu vin din mintea noastră” - tot atâtea expresii aparținând autoanalizei consecutive faimosului accident de călărie... Aceste manifestări involuntare îLimba care înțepenește; vocea care devine ezitantă - la un personaj oral ca Montaigne...) devin sub pana savantului vienez niște lapsusuri, niște acte ratate, niște uitări sau alte căi de acces care duc la inconștient
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
căutăm noi la urma urmei? filosofii aduc, desigur, unele răspunsuri. Atâta doar că ele sunt prea multe, căci autorul Satinelor Menippee numără nu mai puțin de două sute optzeci și opt - câte școli filosofice există! Or, încă de la primele rânduri ale faimosului capitol intitulat A filosofa înseamnă a muri, Montaigne dă și el una, care-i pare a fi singura posibilă: scopul nostru este plăcerea... Orice ar gândi preoții, filosofii care le cântă în strună, oamenii de rând, unii sau alții, papa
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poate influența și poate să nu consimtă ca durerea să invadeze niște teritorii pe care încă nu le-a cucerit. Pentru că durerea este și - mai ales, susțin adepții Porticului - o construcție mentală. Or administrarea părții periclitate a trupului nostru îaici, faimoșii rinichi!) de către acea parte numită suflet ține de un exercițiu spiritual, mental, cognitiv, într-un cuvânt: filosofic. O lecție în cea mai pură tradiție a stoicismului... Munca, efortul nostru cotidian, cunoaște, desigur, și unele limite, iar Montaigne deloc neștiutor a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]