5,507 matches
-
a deschis o fabrică de conserve în 1874; în ianuarie 1877 el oferea, în magazinul său de pe Calea Mogoșoaiei, „vis-á-vis de Palat“ următoarele conserve preparate din „legume naturale“ în fabrica sa: mazăre verde păstăi, bob verde păstăi, fasole grasă verde, fasole fină verde, dovlecei verzi, tarhon verde, pătlăgele vinete și bame verzi (TEL., an. VIII, 8 ianuarie 1877, p. 4). 275. Băcănia lui „Martinovici și Angelu“ (desigur Anghel), cu firma „La Crucea de aur“, la intersecția străzii Lipscani cu strada Smârdan
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
astăzi. Astăzi sunt numai un târg comercial, pe când atunci erau o instituție tradițională legată de datini de demult. Noi, liceanii sau studenții, plecam pe jos în grupuri sau ne urcam pe imperialele tramvaielor. Și ne umpleam buzunarele cu porumb, orez, fasole sau grâu, câteodată luam și flori. De cum intram pe Calea Moșilor, începeam bătaia cu lumea de la ferestre. Obiceiul intrase oarecum în moravuri. Toate ferestrele erau garnisite cu femei și cu fete și când apăreau tramvaiele în șir, bătaia începea. Când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
intrase oarecum în moravuri. Toate ferestrele erau garnisite cu femei și cu fete și când apăreau tramvaiele în șir, bătaia începea. Când vedeam fete frumușele, dădeam mai cu milă ori aruncam flori, pe celelalte le pocneam cu porumb ori cu fasole. Odată cu desființarea imperialelor de la tramvaie a căzut și petrecerea care prinsese. În Moși era distracție mare. Pe vremea aceea Târgul Moșilor nu era cel de astăzi. Era primitiv de tot. Nici șoselele, nici pavilionul cel mare, nici alinierea. Dar era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mătușa s-a situat mai aproape de intelectualii satului decît de țărani, însușindu-și cîteva din preferințele lor. Într-un fel, cultivarea florilor constituia un semn de diferențiere socială. Cu pămînt puțin, săracii nu puneau în el flori, ci porumb, cartofi, fasole. În plus, și temperamentul liniștit al mătușii (opus celui veșnic agitat al mamei) s-a potrivit cu dragostea pentru flori. O dragoste în care intrau, deopotrivă, delicatețea și egoismul. Rar o lăsa inima să rupă și să dăruie din ele, le
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în București, pe Amzei. Ca de obicei, pentru a-i întîlni pe unii și pe alții, a trecut pe la restaurantul Uniunii Scriitorilor (loc în care eu n-am intrat niciodată), unde „se servea” numai ciorbă cu perișoare și iahnie de fasole. Am vorbit, la librărie, despre Cîntarea Cîntărilor de Alexandru L. Iosif. Cînd acesta s-a dus să ia aprobarea pentru lansare, cei de la Cultură i-au promis că vor participa la „eveniment”. N-a venit nici unul, de teama titlului! Pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fiul unei familii cu nouă copii. Maică-sa - pe care o venerează - s-a măritat la 15 ani. A dus-o - îmi spune - „greu-greu”. În copilărie n-a știut niciodată dacă s-a săturat. „Mîncam zece dintr-o oală cu fasole. Cînd se termina, ne ridicam de la masă, și gata!” Nici acum, deși universitar, n-o duce bine. Într-o zi a stat paisprezece ore (de la 6 la 20) la rînd să cumpere carne pentru nepoți. Marfa a fost adusă abia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cocenii și rădăcinile, și tot n-ar ieși cît a spus dînsul”, s-a văitat țăranca. „Noi nu ne putem hrăni cu minciuni”, a adăugat ea. Împreună cu o fată de-a sa, a muncit o zi întreagă la cules de fasole, obținînd doar 18 lei, adică mai puțin decît a costat-o mîncarea din acea zi. îndrăzneață, dar și credulă, femeia a spus toate astea în biroul Elenei Ciocan, unde e vama sesizărilor. Aștept să văd dacă va fi trimis cineva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acesta va intra la el cu intenția de a-l lua la rost. * Cineva mi-a amintit vorba rusului care spunea că „viața noastră e alcătuită din victorii zilnice: azi victoria de a fi făcut rost de carne, mîine de fasole sau de cartofi, și tot așa.” Zîmbind, am început să socotesc zilele mele fără nici o victorie. *Sînt singurul din neamul meu interesat de viața bunicului din America. Ceilalți nu cred că s-au gîndit ori că se gîndesc vreodată la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îngăduit, totuși, să pretindeți că noi am fi prea grași, iar asta pentru că mâncăm prea mult. Da, ne îngrășăm, dar nu cu mâncare, ci umflându-ne de foame, de lipsa alimentelor strict necesare pentru a exista. De exemplu, cartofii, ceapa, fasolea, ba chiar și zarzavaturile au dispărut din magazinele statului. Începând din toamna anului 1980 și până în prezent nu am mai putut găsi în magazinele statului cartofi! Chiar când se aduceau, se vindeau în pungi, și când soseai cu ei acasă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vând cartofii la un preț nemaiauzit înainte în această țară: la Cluj-Napoca, cu câte opt-nouă lei, la Târgu Mureș cu câte șase-opt lei, la Hunedoara, centru muncitoresc, au ajuns la 10 lei kilogramul! Usturoiul a ajuns la 80-90 de lei, fasolea la 20-30 de lei ș.a.m.d. Unde e producția de astfel de alimente, scumpă Doamnă a țării? Noi suntem, parte din acest grup de femei, foste luptătoare pentru democrație încă din ilegalitate. Din anul 1940 și până în 1966 am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ocupația noastră de bază era creșterea vitelor, a porcilor, a oilor, dealurile fiind bogate în pășune. Îmi amintesc de târgurile ce se țineau anual în localitățile Făget, Ilia, Zam, Bârzava, unde părinții noștri își duceau produsele spre vânzare grâu, porumb, fasole. Unde sunt boii, vacile, porcii care se aduceau în târguri și erau cumpărate pentru export, căci și atunci se făcea export de vite și cereale, dar aveam și noi? Țăranii din diferite sate se luau la întrecere în privința vitelor. Se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de o mică secvență În parcul Ioanid. Era cu o prietenă și cu Radu. Aveam să ascult relatarea, mult după aceea, Într-o neuitată vizită la Pietroșița, În octombrie 1984, la o cină amicală, cu brânză și mămăligă, ceapă, măsline, fasole bătută cu usturoi, conserve de carne RDG, țuică și vin franțuzesc. „L-ați definit extraordinar În Anii de ucenicie... A avut o reacție fără măsură. Imposibil să-l potolesc, să-i demonstrez că era un elogiu, să-i recitesc măcar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
un electrod și o baterie mică. Dispozitivul reacționează la un semnal special. Deci eu am un electrod și o baterie în creier? — Bineînțeles, zise Profesorul. — Vai de mine! — Nu e cazul să te alarmezi. E doar cât o boabă de fasole. Gândește-te câtor persoane pe lumea asta li s-au implantat tot felul de aparate și umblă cu ele pe stradă. Nu le deranjează deloc. Trebuie să-ți mai atrag atenția asupra faptului că sistemul cognitiv original - cel cu ceasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și papaya conțin 60% fibre solubile și 40% fibre insolubile) [5], se recomandă consumul zilnic de 25-35 grame de fibre [5], alimente bogate în material de balast (balast % din partea comestibilă): aluat fraged 45%, tărâțe de grâu 45%, mac 20.5%, fasole uscată 17%, mei 13%, curmale uscate 12%, mazăre măruntă 11.9%, arahide 11.4%, linte uscată 10.6%, susan prăjit 10.4%, făină integrală de grâu 10%, făină de grâu pentru copt 9.2%, nucă de cocos 9%, fasole verde
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
5%, fasole uscată 17%, mei 13%, curmale uscate 12%, mazăre măruntă 11.9%, arahide 11.4%, linte uscată 10.6%, susan prăjit 10.4%, făină integrală de grâu 10%, făină de grâu pentru copt 9.2%, nucă de cocos 9%, fasole verde 8.8%, pâine prăjită Westafalia 8.5%, migdale amare 8.4%, alune 8.2%, amestec Müsli 8.1%, nuci 8.1%, hrean crud 7.5%, coacăze negre 6.8%, zmeură 6.7 %, pâine integrală 6.6%, semințe de floarea
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
tip tradițional și redimensionarea în spirit modern a poeziei roadelor. Autorul Coloanei în amiază (1961) cântă nu numai fructele, ca Ion Pillat, cântă toate roadele pământului. Asemenea lui B. Fundoianu, Ilarie Voronca și Radu Gyr în deceniile interbelice, el celebrează fasolea, cartofii, mazărea, ceapa, sfecla, tomatele, morcovii. Poetizează, adică, alături de fructele edenice ale solului subcarpatic, precum „pere de aur ca luna în noapte”, prune cu „miezul ca fagurii dulci de albine”, și vegetale indispensabile, „prozaice”. Abordând la debut, în stil nediferențiat
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
România. Este laureat al festivalurilor de poezie din Vrbas, Craiova, Pancevo, Orșova-Drobeta-Turnu Severin ș.a. Debutează cu placheta Păsări neînșeuate (1981), ale cărei poezii sunt un amestec de prozaism deliberat și de imagini suprarealiste („Era vineri / La prânz s-a servit fasole / Atunci ai venit și tu / călare pe barză”), fără a fi ocolite unele reflexe metapoetice. Atmosfera este vag rustică, străbătută pe alocuri de sarcastice dezavuări ale orașului. Plachetele următoare adâncesc aceste tendințe, adăugându-le o anume violență atât de limbaj
CIOBANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286238_a_287567]
-
că „observația prezintă marele avantaj că favorizează o percepție polimodală, obținută prin canale multisenzoriale, iar datele sunt supuse reflecției personale; spre exemplu, elevii pot ajunge la înțelegerea noțiunii de «creștere» servindu-se de observarea felului cum se dezvoltă anumite plante (fasole, porumb, grâu etc.) într-o cutie la fereastră” (Cerghit, 2001, p. 75). Totuși, chiar dacă metoda observării pare relativ simplă, ea are unele aspecte deosebit de complexe. Astfel, conform lui Hansen (apud Moore, 1992), în observație, văzută aici ca metodă didactică, cursantul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Pasta franțuzească - un ficat mare, fiert și măcinat se amestecă cu 4 linguri de unt, o lingură de muștar, o lingură de smântână, o ceapă tocată fin, 3-4 linguri de maioneză groasă, sare, piper și pătrunjel tocat fin. Pasta de fasole - 1 kg de fasole fiartă, albă, 4 cepe mari tocate mărunt și călite în 300 g de margarină, adăugăm o lingură de paste de tomate și o linguriță de Secretul Gustului; dăm fasolea prin mașina de tocat, apoi facem sosul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
mare, fiert și măcinat se amestecă cu 4 linguri de unt, o lingură de muștar, o lingură de smântână, o ceapă tocată fin, 3-4 linguri de maioneză groasă, sare, piper și pătrunjel tocat fin. Pasta de fasole - 1 kg de fasole fiartă, albă, 4 cepe mari tocate mărunt și călite în 300 g de margarină, adăugăm o lingură de paste de tomate și o linguriță de Secretul Gustului; dăm fasolea prin mașina de tocat, apoi facem sosul din ceapă cu bulion
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
piper și pătrunjel tocat fin. Pasta de fasole - 1 kg de fasole fiartă, albă, 4 cepe mari tocate mărunt și călite în 300 g de margarină, adăugăm o lingură de paste de tomate și o linguriță de Secretul Gustului; dăm fasolea prin mașina de tocat, apoi facem sosul din ceapă cu bulion, adăugând sare și piper după gust; mixăm totul timp de cinci minute, după care punem pe platou și ornăm cu gogoșari, măsline, castraveți murați sau ceapă tăiată peștișori, dată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bulion, adăugând sare și piper după gust; mixăm totul timp de cinci minute, după care punem pe platou și ornăm cu gogoșari, măsline, castraveți murați sau ceapă tăiată peștișori, dată prin făină de grâu și prăjită în ulei. Pasta de fasole albă - 500 g de fasole fiartă, două cepe călite în 200 gr. De margarină, sare, delicat și piper, după gust; se adaugă doi sau trei căței de usturoi tocați mărunt, apoi se dau fasolea și ceapa prin mașina de tocat
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
după gust; mixăm totul timp de cinci minute, după care punem pe platou și ornăm cu gogoșari, măsline, castraveți murați sau ceapă tăiată peștișori, dată prin făină de grâu și prăjită în ulei. Pasta de fasole albă - 500 g de fasole fiartă, două cepe călite în 200 gr. De margarină, sare, delicat și piper, după gust; se adaugă doi sau trei căței de usturoi tocați mărunt, apoi se dau fasolea și ceapa prin mașina de tocat, după care amestecăm cu condimente
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
și prăjită în ulei. Pasta de fasole albă - 500 g de fasole fiartă, două cepe călite în 200 gr. De margarină, sare, delicat și piper, după gust; se adaugă doi sau trei căței de usturoi tocați mărunt, apoi se dau fasolea și ceapa prin mașina de tocat, după care amestecăm cu condimente și o linguriță de boia dulce; așezăm pe un platou și decorăm cu măsline. Pasta de vinete - două vinete coapte, curățate și tocate, trei cepe curățate, tocate și călite
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
oțet și sare. Se freacă bine și se toarnă peste dovlecei, după care se toacă verdeața mărunt și se amestecă cu cana de smântână, iar la final, turnăm peste dovlecei și se dă la rece până se servește. SALATĂ DE FASOLE 500 g fasole fierte, o ceapă tăiată Julien, un gogoșar tăiat julien, sare, piper, ulei, oțet, după gust și 100 g măsline. Se amestecă toate la un loc, după care se dă gust de sare, iar la sfârșit, se servește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]