3,956 matches
-
de la 26 octombrie 1876, luându-i inscripție ipotecară asupra moșiei Ipotești. Un apel făcut de Eminovici la Curtea din Iași a fost respins, iar sentința tribunalului a fost învestită cu formulă executorie: în fața sentinței categorice, bătrânul Eminovici, sfătuindu-se cu feciorul de la Iași, cu Mihai, se gândi să facă apel. Astfel, poetul, printr-o cerere pe care o scrie pentru tatăl său și pe care-l semnează în fals, se adresa instanței superioare de la Iași, pentru a paraliza ori numai pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Pe-al ei corp ea tot nu-i udă187. Poetul îi povestea iubitei câte-n lună și-n stele, însă basmele pe care i le-nșiruia erau adânc tâlcuite, așa încât copilul cel șiret cu ochii îi spunea cum a umblat feciorul de crai nouă ani după copila pe care-o iubea ca s-o întâlnească: Cum o strângea în braț/ Și-n ochii-i se uita/ Știai că-n pilda ta/ Eu astea le spuneam 188. Toate aceste tâlcuri marcau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
este vorba de același personaj identificat în Ilie, deși, pe de altă parte, textul eminescian lasă să se înțeleagă exact contrariul a ceea ce s-a întâmplat în realitate cu acest frate mai apropiat de vârstă cu poetul: Înserase de mult, feciorii dormise numai eu mă primblam tăcut, capul coprins ca de-o turbare neștiută, inima plină de-un pustiu cumplit, nemaisințit. Mai aveam ceva pe pământ ? El îmi mai rămăsese, și el se duse asemenea. De-aș fi avut frate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stăpâna lui și îndată împănă în toate părțile oamenii curții ca să o caute. El însuși apucă spre Verești; dar acolo îl întâmpină un țăran, care îi zise, să n-o mai caute degeaba, pentrucă nemțoaica a trecut cordonul (granița) cu feciorul lui Hodoroabă. Poetul auzind dela tatăl său narațiunea acestei întâmplări, și venind cu acesta și fratele său, căpitanul Matei Eminescu, la Dumbrăveni, prin 1864, a făcut versul: La castel în poartă calul/ Sta a doua zi în spume,/ Dar frumoasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Un timp, mai veneau, pe rând, că nu vorbeau unul cu altul. Îi cumpărau și aduceau, din pensia ei, bineînțeles, ba una, ba alta...Cele trebuitoare. Odată, prin 1998, de Paști, doamna Elena s-a arătat nouă foarte mulțumită. Că feciorul ei, cel mare, colonelul, o invitase în familie, să facă sărbătoarea pascală împreună. Poate cu musafirii, se bucura ea ca un copil, ce suntem, uneori... Numai că, așa gătită cum era, a stat la poartă, să-și aștepte copilul să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cade. Fără nici o asistență, nici nepoții n-au fost la înmormântare, nici preotul nu a fost chemat, să nu fie prea costisitoare despărțirea definitivă. Și doar, în cei 40 de ani, cât fusese specialistă în contabilitate, dăruise totul copiilor ! Ionuț, feciorul cel mic, mare în funcție în Minister, după cum spuneam, nici n-a venit la înmormântare, motivând că, tocmai atunci, avusese acasă musafiri. El s-a înfățișat la noi a doua sau a treia zi după înmormântarea mamei sale... Să întrebe
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
spălat, L-a îngrijit cu grijă nouă Și cerbul mi l-a vindecat. Era frumos și blând sărmanul, Zburda mereu din loc în loc. Se bucura de-o viață nouă, De fericire și noroc. Dar într-o zi, trecu pe-acolo Feciorul unui împărat Cu ceata de curteni, cu arcuri Și cu ogarii la vânat. Dă-mi mie cerbul tău bătrâne, Îți dau pe el tot ce dorești. Nu-l dau chiar de mi-ai da pe dânsul Comorile împărătești! Te duc
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
l-a strâns și l-a dat, cui, băieților ei. Celui mare în primul rând, că-și făcea casa. Când i se păruse ei că prosperitatea, atât cât era, a pătruns nu numai în casă la ea, ci și la feciori, s-a trezit adusă aici, la azil, uite în patul acesta, parcă o văd cu zâmbetul ei așa de cuceritor și molipsitor, cântat în cuvinte. Că-mi zicea ea, doamna Andreea, așa îmi spunea, nu Adriana, zâmbetul omului poate fi
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
că mă ocupam de croșetat, tricotat, coseam flori frumoase pe pânză, bluzițe, cămășuțe, dar mai țineam și cartea pe genunchi și învățam poezii. Ce mult îmi plăcea de Coșbuc: Ești schilav tot! Un cerșetor te-ntorci acum acasă Și ce fecior frumos erai Dar oricum ești, ce-ți pasă!, Tu vei vedea iar satul tău Și casa voastră-n vale Iar biata mamă-ți va ieși Plângând în cale. Sau: Afară-i vânt și e-nserat, Și noaptea e târzie; Copilele ți
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
posesorului, anul obținerii etc., sub care, în partea stângă, jos, este aplicată o ștampilă-timbru sec, spre a nu putea fi falsificată și care, acest cartonaș, s-a tăiat dintr-un registru după o linie ondulată în același scop Clement Horeanu, feciorul de țăran din Hudești, Dorohoi, cunoscut din studenție pentru firea sa iscoditoare, neastâmpărată, îndrăzneață, prin a-i spune oricui ce-i în gușă și-n căpușă, încearcă să-și exprime nemulțumirea pentru "calitatea și precaritatea hârtiei" ce ni s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
între coana Zitta și tatăl lui Bițu. Totul a început spre "spartul târgului", adică aproape de sfârșit, luni seara, când oamenii, adică nuntașii, erau veseli și cu chef. Ei, cuscre, zise coana Zitta, ce părere ai matale, că ți-am strâns feciorul de pe drumuri și-l facem băiat cu casă arătoasă și nevastă frumoasă? D-apăi ce să zic eu, cuscră dragă, răspunse hâtru, moș Costache. Dumitale, de bună seamă vorbești în șagă. Că nu l-ai strâns chiar de pe drumuri, că avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cum voiam. Dezamăgit, în toamna anului 1967, m-am decis să fug de-acasă. Părinții mă mustrau, de ce n-am reușit să-mi aleg o altă facultate, unde nu se cerea "dosar personal" avizat prin Sfatul Popular, nici să fiu fecior de țăran sărac sau de proletar? Așa că am fugit. Și n-am reușit să ajung decât până la gara din Fălticeni, de aici voiam să-mi iau drum în lumea largă, unde-oi vedea cu ochii. Bițu a fost trimis de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
patru ghiuluri barosane. Ăsta o fi fost travestiul lui de zi cu zi, ce-ți atrăgea fără să vrei atenția asupra acelei prezențe fragile, sugerându-ți că În ciuda oricărei evidențe el e adevăratul stăpân. Și totuși nu era decât un fecior de bani gata, docil și lesne de manevrat, taică-su se pricepuse să-l dreseze și să-l păstreze așa, dar nu-i puțin lucru că a avut cu ce. — Păi și mașina aia, vere, și i-a mai luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prin omătul până la brâu spre școală unde aveam dormitorul. Gospodăria săteanului s-a golit de urători cât ai clipi, lăsând în urmă doar ecoul cântecului, care încă mai plutea în aer. „ Da’ ce-i, dom’ Părinte... ce rău au făcut feciorii ?!”, s-au pornit gospodarii, mâniați că li s-a stricat „gostia”.. Lăsați, dom’ Părinte feciorii să-și gată cântarea, că tare fain or mai zâs..!” În timpul ăsta, noi eram cu capul sub pătura, așteptând cu înfrigurare să se apropie prăpădul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
toate direcțiile activității unui popor plin de viață.” Gândul ne duce, mai departe, la D.G. Golescu , care scria lui I.Ghica : „Valahia, Moldova , Bucovina, Transilvania, Banatul.. ar forma, un frumos Regat, în întregul rotund... dar când ?!” Răspunsul l-au dat feciorii eroilor de la Plevna și Grivița, care și-au vărsat sângele la Mărășești și Oituz, în 1916-1918. Atunci, când... sânge și lacrimi au curs din cer !.. Gazetele publicau cu titluri groase: „Germania dorește armistițiul”. Sosise clipa adevărurilor.. „Unirea tuturor românilor într-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aceea, pe înserat, așa cum le-a fost vorba, Baltă se afla în acelaș loc și aștepta pe uncheș. O neliniște însă îl frământa.. cu un tremur în inimă.. Un tufar de la marginea pădurii se clătină și, în locul bătrânului apăru Nică, feciorul fratelui său mai mare, Alexandru, căzut la „Cotul Donului”. Nică era un flăcău de vreo 14-15 ani, curajos, cu o inimă de om trăit la munte Când îl văzu, Baltă tresări simțind furnicături sub piele, dar nu-l întrebă nimic
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la altul, căutând parcă să pătrundă ceea ce se ascundea sub frunțile lor, posomorâte și încrâncenate... Căsuțele mici și albe, ascunse printre copaci, din satul de la poala Stânișoarei, erau triste... păreau că lăcrimează și ele, după tihna de altădată... Cât.. despre feciorul lui Tudor și al Anghelinei din Poiana Teiului, „luptătorul din munți”.. nu se mai auzi.. trecu în legendă... ...Trecuse demult de miezul nopții, se schimba plantonul trei... ceasul de la Mitropolie bătu de patru ori la rând. În dormitor se înstăpâni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pentru a ne aduna... Și, în minte îmi reveni, obsesiv, răsuflarea grea, din telefon a lui Vasile... „Măi, tari’aș vini... tari’aș vini, măi...”. „Săracu Vasile... săracu !”, mi-am zis cu sufletul plin de durere. „Ce băiat minunat.. Vasile, „feciorul popii din Răusăni”, cum îi ziceam noi colegii. Mircea vroia să pară calm, dar în sufletul lui era o adevărată furtună, știind cât a telefonat... și el. Dar, vorba lui Bistriceanu.. „Unul, numai unul...”, îi mulcomni sufletul. „Ce băieți buni
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
moarte. Și-ți va mai ieși Lupul înainte, Ca să te spăimânte. Să nu te spăimânți, Frate bun să-l prinzi, Că lupul mai știe Seama codrilor Și-a potecilor. Și el te va scoate La drumul de plai, La-un fecior de crai, Să te ducă-n rai, C-acolo-i de trai; În dealul cu jocul, C-acolo ți-e locul; ’ N câmpul cu bujorul, C-acolo ți-e dorul. Și-acolo la vale, Este-o casă mare, Cu ferești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
regulamentelor militare. Petreceam 24 de ore din 24 în colectivul clasei: învățam împreună, mâncam aceeași mâncare la cantină și dormeam într-un singur dormitor. O școală pe placul părinților de la țară: un loc unde n-aveau a se teme că feciorii, și mai ales, fetele lor, ar putea s-o ia pe calea ,,stricăciunii" orașului. Aprobau, chiar cu respect, regimul internatului în care li se îngăduia intrarea o singură dată pe an. În septembrie, când aduceau ,,bagajul" - așternuturi de pat, lenjeria
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Iași o reuniune a foștilor elevi de la liceul Bașotă. La apelul Comitetului de organizare s-au adunat la Iași, din toată țara peste 800 de foști absolvenți ai liceului Bașotă. Expunerile prezentate la reuniune au Îndreptățit prevestirile ctitorului Anastasie Bașotă „feciorii de țărani ar putea deveni elemente care să ducă la o resurecție morală pe plan statal”. Exemplul logofătului și cavalerului Bașotă a fost urmat de vistiernicul Iordache Balș ( Dumbrăveni), vornicul Alecu Conachi (Stăncești), domnitorul Mihail Sturza ( Flămânzi), logofătul Th. Balș
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
risipește mireasma în ger, așa s-au dus toate”. Limbaj metaforic, în linia culturii populare, a unei poetici folclorice. În jurul Minodorei, rămasă sigură acasă, totul are un farmec miniatural și o grație infantilă: și fata, plănuindu-și răspunsul de trimis feciorului dăscăliței, „umblă” - cum o vede naratorul - „cu lumina-i de gânduri în ochi”. Sunt necesarele momente de „respirație”, care refac, mulțumită inocenței, umorului și prospețimii din ele, rezonanța intensă, de profunzime, a dominantei grave, sugerată concentrat, fără încărcare retorică. La
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
vizibile două mișcări contrare: una este a voinței aprige de modernitate, cealaltă - a instinctului vetrei strămoșești: „În versurile lui oarecum nestrunjite sau mai curând stilizat aspre glăsuiește parcă un suprarealist al lumii noastre rurale, un modern ieșit surprinzător dintr-un fecior de țăran ardelean.” 3 Lectura atentă a textelor critice streiniene dedicate poeților clasici, moderni și contemporani, lectură argumentată - cum s-a văzut - de citate 1 ibidem, p. 40 2 op. cit., p. 42-43 3 op. cit., p.49 59 copioase, alese cu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
De spui voios:îndată !’’ În clasa a II-a vor descoperi că două puncte se mai folosesc: - înaintea citării unui text, a unui proverb, a unei zicale: a) Alexandru Vlahuță arată, prin Vrâncioaia, cum oamenii pe domnul lor:,,Am șapte feciori, frumoși și voinici... ai tăi sunt, doamne’’. b) Vorba ceea :,,Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima’’. - după cuvinte care anunță explicații sau exemplificări la ceea ce s-a spus mai înainte: Scrie cuvinte din două
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
un băiat. A muncit, l-a crescut și, după atâta necaz, l-a văzut flăcău mare cu... cariera lui.”, Îi cere personajului narator (din Greu, de azi pe mâine... sau Unchiul și nepotul) să intervină pe lângă „văru-său, bărbatul cel sus-pus”: feciorul ei, cu diplomă de doctor În drept, are nevoie de o slujbă. Altfel spus, naratorul e antrenat În delicata relație de rubedenie dintre văduvă și vărul ei. Practicarea cu artă a favoritismului nu e neobișnuit În lumea lui Caragiale; neobișnuit
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]