9,442 matches
-
și feminini. II O mască este și Julien Ospitalierul, prietenul detectivului Arthur. Dar Sfântul Julien Ospitalierul, personaj de legendă (evocat de Flaubert într-o faimoasă povestire), își ucisese părinții; absolvit după o expiere dură, el urcă în final spre sacru. Ficțiune de grad secund, Ospitalierul lui Emil Brumaru trăiește (cum îl prezintă detectivul Arthur) "departe de lume c-o bilă în mână", sărută îngenunchiat "șifonierul" și îndoapă "șerpișorii sinilii cu smântână". Ca într-un curriculum vitae, iată-l creionându-și singur
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în Presimțiri de toamnă) refuză melancoliile, stările depresive: "Stele puternice se aprind și se sting: / Precum răsuflarea bărbatului tânăr..." POETICITATEA VISULUI. Cu tripticul Tirania Visului, disponibilitățile poetei ating cote maxime. Motive de vis? Orice moment al realului care transcende în ficțiune e, de când lumea, sursă de aventură poetică. Pe mari întinderi efuziunile lirice eminesciene sfârșesc în vis; meditativul Rilke se simte "încoronat de vis..." Oniricul Leonid Dimov semnează o Carte de vise. În primul volum al tripticului frapează un procedeu fără
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
primează tensiunea secundei. Dacă în genere visul de noapte ocupă (potrivit analiștilor) un sfert din somnul individului, la Carolina Ilica visarea diurnă, intensivă, rotunjește existența, diversificând, acreditând și inițiind în aventuri imaginare. Textul de realitate se întregește prin textul de ficțiune, ajungându-se la viziuni captivante. Intră în joc o semiologie complexuală (sub imperiul luminii); se configurează un vitalism naturant cu suprapuneri de zâmbet și candoare; prezidează o simbolistică a speranței și bucuriei. "Casă coroană de cireș" capul poartă peste zi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
primii ani chipul mamei deține de departe prioritatea, că din trei poezii una are ca impuls generator principiul matern, icoana reală a celei dintr-un sat basarabean de pe Prut (învecinat, pe celălalt mal, cu Miorcanii lui Ion Pillat) transcende în ficțiune, acestea derivă dintr-un fapt biografic tragic: viitorul poet aproape nu și-a cunoscut părintele, mort în vijelia războiului, de unde canalizarea integrală a sentimentelor filiale în direcție maternă. Reacții analoage erau de găsit la Ibrăileanu și Sadoveanu, la Albert Camus
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și că poate fi, cel mult, păcălită. Împotriva ei sunt eficiente doar leacurile miraculoase: burduful cu apa vieții (în mitul babilonian la care facem referință), buruiana vieții (din Epopeea lui Ghilgameș), spațiul însorit (basmul Tinerețe fără bătrînețe...), insulele fericiților (din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură mitul vegetal al zeiței, care pornește în călătorie și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe, inoperante. Și egiptenii cunosc
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lui Ghilgameș), spațiul însorit (basmul Tinerețe fără bătrînețe...), insulele fericiților (din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură mitul vegetal al zeiței, care pornește în călătorie și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe, inoperante. Și egiptenii cunosc povestea unei divinități feminine, pe care au asociat-o, mai hotărît, cu riturile de fertilitate: Legenda despre întoarcerea zeiței Hator-Tefnut din Nubia. Hator sau Vaca Sacră este fiica lui
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
biserică. La terminarea înmormîntării se împărțeau colivă și colaci. La întoarcerea spre casă, se aruncau în fîntînă o icoană sau bani. Deci credința în eficacitatea ritului și, prin urmare, în respectarea rînduielii ceremonialului de înmormîntare era atît de puternică, încît ficțiunea se confunda cu realitatea. În Dobrogea, la Niculițel, păpușa de lut era împodobită cu coji de ouă vopsite. La Fîntîna Doamnei, Lehliu, unde pentru înmormîntarea Scaloianului se făcea și brad, el era îngropat în lanul de grîu verde și ținut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fiului de la moarte, amintind de credințele vechilor sumerieni. Dacă ne-am rezuma doar la Miorița, Caloianul, balada de curte feudală, unele basme, prin urmare numai la fondul autohton, am avea motive să credem că performanțele „maicii bătrîne” țin de inventarul ficțiunilor poetice, invenții autohtone ori împrumuturi întîmplătoare. Comparatismul deschide largi perspective. Înțelegem, în temeiul lui, că „la început” a fost realitatea mitică, transformată, cu timpul, în cultură și în poezie. Fapt este că, atît în Miorița, cît și în Caloianul, căutarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Operația este pusă la cale împreună cu Seth (-Typhon), fratele lui Osiris. Eroul „se lasă” ademenit să intre într-o ladă, special amenajată, căreia i se dă drumul pe apele Nilului, spre o destinație previzibilă. Motivul a migrat și în alte ficțiuni mitice, de pildă în Biblie. Din acest punct, mitul pare să se literaturizeze, ca înțelesurile originare să fie aburite, să capete forme ermetizate. Mai mult că sigur, acceptul voluntar al lui Osiris de a se așeza în raclă, cu riscul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
să redacteze un studiu amplu despre Balzac, pentru care făcea lecturi intense, altul despre mătrăgună, despre arta modernă etc. Mitologia morții l-a urmărit îndelung și constant de-a lungul întregii vieți, atît în opera științifică, savantă, cît și în ficțiunile literare, în nuvele și în romane. Încă din primii ani ai publicisticii, din perioada studenției, a colaborării la „Știu - tot”, „Orizontul”, „Adevărul literar și artistic”, descoperea „cărțile morții” (egipteană, tibetană), personaje mitice exemplare, ritualuri misterice și se convingea din ce în ce mai sigur
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
funerare cunosc, spre deosebire, două registre de acte distincte, unul dintre ele socializat în sensul real și concret al cuvîntului. Moartea, în acest înțeles, este un fenomen biologic și se lasă urmărită punct cu punct. Se alătură aici și unele ficțiuni (prevestiri, visuri, jocuri), dar ocupă loc secundar, am putea spune, complementar. În cel de al doilea registru al riturilor funerare, corespunzător trecerii în postexistență, se produc spectaculoase răsturnări de situație: „socializarea” trece în plan iluzoriu și orice alt tip de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
absolută trebuință aici. Oricum, miturile omenirii ca aventuri spectaculoase ale eroilor celebri, istoriile secrete ale unor comunități arhaice, viețile simple ale indivizilor, insectelor, plantelor au constituit, cum spuneam, teme permanente la Mircea Eliade, atît în cercetarea savantă, cît și în ficțiunile literare. Și tot acestea l-au îndreptat pe autor, vrînd-nevrînd, spre „complexul mitologic al morții”. A trebuit să fie așa, pentru că orice mitologie are în vizor, permanent, moartea. Dintre cele trei experiențe fundamentale ale existentului uman, nașterea, nunta, moartea, ultima
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-și explice cum a devenit „o ființă muritoare, sexuată și culturală”. Ca aspect terminologic, ar fi de dorit să adoptăm formularea amintită deja, „complexul mitologic al morții”. Ea cuprinde un ansamblu de acte și de învățături cu caracter didactic, de ficțiuni epice, de invocații lirice, gesturi simbolice ritualizate, care poartă, laolaltă, amprenta unei codificări specifice. Toate secvențele „complexului”, indiferent de tipul de formalizare, își corespund, se află în consonanță. Scoasă din context, secvența își pierde semnificația originară sau dispare cu desăvîrșire
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Viața omului, Floarea cîmpului, ca un elogiu adus plăpîndei ființe umane, hărăzite cu chip frumos și cu daruri morale. Se continuă, dar în nota lamentației: Cîte flori sunt pe pămînt Toate se trec în mormînt. Paralelismul om-floare se perpetuează în ficțiune. Poezia nu întrece măsura elegiacului, întrucît privește existența în cursivitatea ei, atîta cît îi este dat ființei: dacă a înflorit și a rodit, urmează trecerea firească în țărînă. Faptul aduce întristare, însă una stăpînită, temperată, chiar dacă se subînțelege despărțirea grea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a ilustra o viziune conceptuală privată de coerența logică și fluentă ce o presupune rememorarea unei experiențe trăite. Muzica acestor pagini pare să ne transforme în martorii unui joc de „puzzle”, ce asamblează cu dezinvoltura inspirației simplele frânturi ale unei ficțiuni. Astfel, o nouă reprezentare sonoră se juxtapune în șirul nesfârșitelor caractere proiectate pe scena acestui spectacolul fantastic. Apariția sa va produce o diversificare subtilă a expresiei sonore, operată prin multiple modificări ce survin la nivelul detaliilor de scriitură: indicația dinamică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nu poate fi explicat... f...r... contribuția influentelor externe. Astfel, exodul maselor de est-germani care, dornici s... treac... În RFG, au asaltat ambasada vest-german... de la Praga, a avut, potrivit lui Alexander Dubček, „un impact fenomenal În Cehoslovacia. Prin asta, scrie el, ficțiunea numit... Realsozialismus a fost definitiv distrus.... La sfîrșitul lui septembrie, Praga era Înțesat... de mii de mașini est-germane abandonate cu bucurie de supușii lui Honecker dup... ce trenurile Începuser... s...-i transporte spre Vest - cu autorizația regimului umilit”. Relativ la contactele
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
după „iarna letargică”, fără nevoia de a mai „țese distanța dintre gura mea și enorma ureche a lumii” și exersând „cu smerenie” instalarea în tăcere, sub efigia „Cumințeniei pământului”, „această făptură închisă-n muțenie: talpă de piatră”. Prozatoarea, fără vocația ficțiunii, a practicat de la început notația biografică sumar disimulată. La capătul lui ‘38 asambla minuscule decupaje din „jurnalul de dăscăliță” într-o școală de periferie, cu exaltări umanitariste și anxietăți biografice: războiul, handicapul etnic, un mariaj de teama singurătății, suspansul activităților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
un singur bulb. Dintotdeauna a existat febra lalelelor, a orhideelor și alte pasiuni asemănătoare. Experiențele noastre, ca și impresiile despre specula cu lalele, observațiile vizuale și amintirile despre Forest Hills, de multe ori nici nu se pot numi astfel. Sunt ficțiuni despre care am citit sau pe care le-am scris chiar noi, dar pe care le tratăm ca pe niște fapte. Π Nu vă încredeți în experiența și memoria dumneavoastră. 8. Puneți la îndoială certitudinile Ne înșelăm de mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
melancolici la un moment dat, nervoși și inteligenți în următoarea clipă. Le spunem pieselor lui Shakespeare „nemuritoare” pentru că intuiția sa este astfel; observațiile lui asupra oamenilor sunt la fel de pertinente acum precum erau și în Anglia elisabetană. Pentru a ilustra valoarea ficțiunii în descoperirea intuițiilor de care aveți nevoie, imaginați-vă că ținta dumneavoastră o reprezintă „femeile ambițioase, din suburbii, cu o mobilitate peste medie, care sunt angajate în departamentele de vânzări”. Începeți cu începutul: ce înseamnă „ambițios” și cum găsiți acele
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
un loc în această lume. Avem nevoie de respectul, recunoștința și stima celorlalți. Râvna cu care unele persoane urmăresc banii și alții faima poate fi interpretată până la urmă în această notă. Vrem să contăm. Lajos Egri, profesor de literatură de ficțiune, i-a sfătuit odată pe studenții săi să recunoască faptul că forța centrală a unui roman bun o reprezintă importanța fiecărui personaj. Nu puteți omite această forță atunci când citiți ceea ce mulți consideră drept cel mai important roman american: Marele Gatsby
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
mărturisiri - aspre critici la Uniunea Scriitorilor și chiar întreruperea, pentru cinci ani, a activității publicistice. În 1964 revine în presă la redacția de poezie a „Gazetei literare”. Alte două plachete de versuri, un volum de nuvele și un roman de ficțiune științifică și politică, Mărirea și decăderea planetei Globus (1968; Premiul Uniunii Scriitorilor), întregesc bibliografia și profilul autoarei, ale cărei valențe artistice se manifestă în mai multe planuri. În Adevărul și inima (1964), registrul poetic este dominat de emoțiile cotidiene, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
franceze ale acelorași motive poetice. În 1995 apare la București și un roman compus după 1980 în limba română, Odioasa crimă din Carpathia sau Din însemnările unui celibatar (1995). Nu este, cum poate părea după titlu, o carte polițistă de ficțiune, căci însemnările într-un târziu jurnal parizian făcute de personajul-narator, Sandu Gore - tânăr gazetar în anii ’50, într-o țară de democrație populară -, dezvăluie situații, evenimente și personaje autentice, ușor de identificat în România perioadei respective: Sandu Gore este redactor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
psihologice ale protagonistului și mai puțin la sintaxa acțiunilor sau la asamblarea discursului, după cum nu exclude nici „infidelitatea”. Căci, în realitate, interpreta regizează ea însăși comportamentul bărbatului la care „mărturisirea propriilor trăiri” se combină cu „reprezentarea lor” (prin prelungirea în ficțiune a ipotezelor, dedublare, patetism, montaj ș.a.), personaj care urmărește astfel „nu numai să fie cât mai autentic, ci și să arate că este”, devenind „un actor în accepțiunea cea mai strictă a termenului”. Cât de profund a fost contactul cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
înhumarea rămășițelor fizice prin incinerarea cu mare pompă a dublului său, așezat pe un pat funebru și care a trăit șapte zile de agonie, înconjurat de doctori și bocitoare. Imaginea nu este o imitație, iar funeraliile acestea nu-s o ficțiune: manechinul defunctului este cadavrul (încât un sclav este postat lângă manechinul lui Pertinax ca să alunge muștele cu un evantai). Această imago este un hipercorp, activ, public și strălucitor, ale cărui rămășițe se vor înălța în fum spre a se alătura
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
există un grad zero al privirii (prin urmare, nicio imagine în stare brută). Nu există un strat documentar pur pe care s-ar grefa, într-un al doilea timp, o lectură simbolizantă. Orice document vizual este de la bun început o ficțiune (iar Flaherty sau Murnau, documentariști ai propriilor stări, sunt regizori și creatori de sens). În televiziune, chiar și cel mai factual reportaj se înscrie într-un scenariu subiectiv, cel mai adesea implicit și neafirmat. Nu vedem niciodată pur și simplu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]