5,981 matches
-
Pe culmile disperării], Cracovia, 1992; Antologia poezji rumunskiej [Antologia poeziei românești], Varșovia, 1989 (în colaborare). St.V. KÁNTOR Erzsébet (10.II.1938, Cluj), traducătoare. După absolvirea Liceului Pedagogic din orașul natal (1955), își continuă tot aici studiile la Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1965. Este profesoară de limba și literatura română la câteva școli generale, apoi, din 1967, într-un liceu clujean. Colaborează cu traduceri din literatura română la revistele „Igaz Szó”, „Korunk”, „Tiszatáj” (Szeged) „Híd” (Novi Sad), „Nagyvilág
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
București, 1988. Repere bibliografice: Beke György, Játék az életért, UTK, 1975, 31; Rom. magy. ir. lex., II, 611. O.K. KÁNYÁDI Sándor (10.V.1929, Porumbenii Mari, j. Harghita), traducător. Face studii secundare la Odorheiu Secuiesc (1941-1950) și studii de filologie la Universitatea „Bolyai” din Cluj (1950-1954), oraș în care lucrează apoi ca redactor la revistele „Irodalmi Almanach”, „Utunk”, „Dolgozó Nő”, „Napsugár”, colaborând și la „Igaz Szó”, „Korunk” ș.a. Reprezentant de frunte al poeziei scrise în limba maghiară din România și
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
IVĂNESCU, Cezar (6.VIII.1941, Bârlad - 24.IV.2008, București), poet și traducător. Este fiul Xantipei (n. Naum) și al lui Dumitru Ivănescu, medic veterinar. A absolvit Liceul „Gh. Roșca-Codreanu” din Bârlad (1959), după care a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1960-1966), obținând licența în 1968. Între 1969 și 1971 a fost, pe rând, profesor de limba și literatura română în Transilvania și în Moldova și redactor la „Almanahul literar” al Uniunii Scriitorilor și
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
1922, Moscova - 12.X.1992, Moscova), traducător și istoric literar rus. Este fiul scriitorului A. V. Kojevnikov. A absolvit Institutul Militar de Limbi Străine din Moscova, unde a învățat limba română. În 1953 și-a susținut teza de doctorat în filologie despre creația lui Mihail Sadoveanu, devenind, în același an, cercetător științific principal la Institutul de Literatură Universală al Academiei de Științe a URSS. În iunie 1978 își susține teza de doctor docent în științe filologice, având ca temă romantismul în
KOJEVNIKOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287720_a_289049]
-
, Silvia (21.X.1931, București), prozatoare. Este fiica Anei (n. Orban) și a lui Negip Kerim. Urmează cursurile Liceului „Zoe Romniceanu” (1942-1949), după care se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura franceză, pe care o va absolvi în 1954. Din 1961 până în 1969 este redactor la Radioteleviziunea Română, ulterior va funcționa ca producător la casele de filme din cadrul Ministerului Culturii (1972-1983), redactor la
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
, Albert (29.II.1928, Ceauș, j. Mureș), teoretician, critic și istoric literar. Este fiul Agnetei și al lui Gligore Kovács, țărani. Urmează Colegiul Reformat din Târgu Mureș și în 1948 se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj. După un an de studii la secția de limba maghiară și limba rusă, obține o bursă de studii în Uniunea Sovietică, iar la întoarcerea în țară, devine, în 1956, asistent la Catedra de filologie rusă a
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
Facultatea de Filologie a Universității din Cluj. După un an de studii la secția de limba maghiară și limba rusă, obține o bursă de studii în Uniunea Sovietică, iar la întoarcerea în țară, devine, în 1956, asistent la Catedra de filologie rusă a Institutului „Maxim Gorki” din București. Își ia doctoratul în filologie la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1959). Din 1990 este profesor la Facultatea de Limbi Străine a Universității din București. În 1968 devine membru al Societății Internaționale „Dostoievski
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
la secția de limba maghiară și limba rusă, obține o bursă de studii în Uniunea Sovietică, iar la întoarcerea în țară, devine, în 1956, asistent la Catedra de filologie rusă a Institutului „Maxim Gorki” din București. Își ia doctoratul în filologie la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1959). Din 1990 este profesor la Facultatea de Limbi Străine a Universității din București. În 1968 devine membru al Societății Internaționale „Dostoievski”, iar din 1997, președinte al acesteia. Publică, în colaborare, cursuri universitare, precum și
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
în 1878, reluându-și catedra de la Liceul Național. Bun prieten cu Eminescu și Creangă, continuă să colaboreze la „Convorbiri literare”, unde, de altfel, în 1873 și debutase. În 1882 devine repetitor la Școala Normală Superioară și continuă cursul liber de filologie română pe care îl începuse în 1879 la Universitatea din Iași. Tot în 1882 este ales membru corespondent al Academiei Române. L. s-a remarcat ca filolog îndată după publicarea studiului Limba română vechie și nouă. Tălmăcirea românească a scrierilor lui
LAMBRIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
, Felix (17.III.1920, München - 27.VI.2000, Salzburg), romanist și comparatist german. Este fiul Katharinei (n. Hasselgruber) și al lui Hans Karlinger, profesor universitar de istoria artelor la München. A urmat Conservatorul de Muzică și Filologia la Universitatea din München, avându-i mentori pe Rudolf von Ficker, Rudolf Kriss, Gerhard Rohlfs, Hans Rheinfelder, Friedrich von der Leyens. Își susține doctoratul în 1948, cu teza Beiträge zu einer Volkskunde der Pyrenäen im Spiegel des Volksliedes. Conținutul a
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
Mystik auf die Musik des Mittelalters (1947), este definitoriu pentru viitoarele direcții de cercetare: cultura religioasă exprimată prin cuvânt sau prin muzică la nivel aulic, dar mai ales la nivel popular. Activează ca profesor pentru acustică și muzicologie, folclor și filologie romanică. Din 1966 este profesor universitar la München și din 1967 la Salzburg. Coordonează o colecție renumită, „Märchen der Weltliteratur”. Organizează, la Salzburg, Asociația Internațională de Cercetare a Cărții Populare care, în afară de realizarea unor colocvii, din 1974 publică periodicul „Berichte
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
în recul, științele tari și cele inginerești tradiționale sunt tot mai puțin atractive, domeniile profesionale de tip vocațional (dreptul, ingineria de vârf, economia, medicina) își conservă pozițiile tradiționale și chiar tind să atragă în jurul lor noi construcții. Studiile clasice de filologie, de filozofie sau de istorie abia dacă mai supraviețuiesc, și aceasta doar în universitățile comprehensive vechi. Cele care câștigă teren sunt noile domenii interdisciplinare, fie științifice, fie de profesionalizare, de la ingineria genetică la științele materialelor, ale comunicării sau la științele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
heorghe] (7.IX.1930, Dăișoara, j. Brașov), slavist, filolog și istoric literar. Este fiul Ilenei (n. Oancea) și al lui Gheorghe Mihăilă, țărani. Frecventează școala primară în satul natal, apoi Liceul „Mircea Eliade” din Sighișoara (1943-1949). Admis la Facultatea de Filologie a Universității din București, o va absolvi în 1953, specializându-se ulterior sub îndrumarea lui Emil Petrovici și a lui Al. Rosetti. Își începe cariera universitară în 1951, ca asistent stagiar la Facultatea de Filologie din București, urcând în ierarhie
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
1943-1949). Admis la Facultatea de Filologie a Universității din București, o va absolvi în 1953, specializându-se ulterior sub îndrumarea lui Emil Petrovici și a lui Al. Rosetti. Își începe cariera universitară în 1951, ca asistent stagiar la Facultatea de Filologie din București, urcând în ierarhie până la treapta de profesor (1968). În 1957 obține titlul de doctor în filologie cu teza Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic, susținută la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova, iar în 1973, pe cel
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
sub îndrumarea lui Emil Petrovici și a lui Al. Rosetti. Își începe cariera universitară în 1951, ca asistent stagiar la Facultatea de Filologie din București, urcând în ierarhie până la treapta de profesor (1968). În 1957 obține titlul de doctor în filologie cu teza Împrumuturi vechi sud-slave în limba română. Studiu lexico-semantic, susținută la Universitatea „M. V. Lomonosov” din Moscova, iar în 1973, pe cel de docent în științe filologice. Este, din 1988, doctor honoris causa al Universității „Kliment Ohridski” din Sofia, iar
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
Este, din 1988, doctor honoris causa al Universității „Kliment Ohridski” din Sofia, iar din 1993 membru corespondent al Academiei Române. A fost șef al Catedrei de limbi slave sudice (1958-1961), al Catedrei de limbi slave (1961-1977, 1985-1990), prodecan al Facultății de Filologie (1960-1963), prodecan (1963-1967, 1979-1982) și decan al Facultății de Limbi Slave (1967-1972). A fost, de asemenea, secretar (1958-1966) și președinte (1990 și 1993) al Asociației Slaviștilor din România. Va funcționa, din 1990, ca redactor-șef al publicației „Romanoslavica” și ca
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
îi aparține și volumul Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești (1973), în care reia, într-un context mai larg, problemele periodizării și răspândirii geografice a cuvintelor de origine slavă din limba română. O secțiune a cărții este consacrată filologiei slavo-române, schițându-se aici etapele disciplinei, de la Ioan Bogdan până la Emil Petrovici, savanți care au impus cercetările de slavistică românească în spațiul internațional. Tot în sfera lingvisticii se menține culegerea Studii de lingvistică și filologie (1981), dar va îngloba și
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
secțiune a cărții este consacrată filologiei slavo-române, schițându-se aici etapele disciplinei, de la Ioan Bogdan până la Emil Petrovici, savanți care au impus cercetările de slavistică românească în spațiul internațional. Tot în sfera lingvisticii se menține culegerea Studii de lingvistică și filologie (1981), dar va îngloba și abordări de istoriografie a literaturii române vechi, semn al interferării lor în activitatea științifică a autorului. În prima parte, examinând cvasimonografic Evanghelierul de la Reims, Manuscrisul lui Gavril Uricarul și pe cel alcătuit de Popa Bratul
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
vechi, București, 1972; Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973; Dicționar al limbii române vechi (sfârșitul secolului X - începutul secolului XVI), București, 1974; Cultură și literatură română veche în context european, București, 1979; Studii de lingvistică și filologie, Timișoara, 1981; Între Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea - al XVIII-lea, pref. Dan Zamfirescu, București, 1999; Unitatea și specificul limbii române în concepția lui R.A. Budagov, București, 2000; Langue et culture
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
București, la Institutul Teologic (1966-1972), este profesor de limba și literatura română și preot la Horia, județul Tulcea (1961-1986), profesor de limbile română, franceză și engleză la Seminarul Teologic din Buzău (1986-1991), de unde revine iarăși la Horia. Este doctor în filologie cu teza Poezia colindelor - imagine a vechii culturi românești (1983). Colaborează la „Peuce” (Tulcea) și la „Revista de etnografie și folclor”. M. își aduce contribuția la cunoașterea folclorului tulcean, prezentat în cele mai semnificative componente ale lui: poezia obiceiurilor tradiționale
MIHALCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
fiul Aurei-Lili (n. Rădulescu) și al lui Sabin Mazilescu, contabil. Urmează cursurile școlii primare, gimnaziul și liceul la Cujmir (1949-1950), Turnu Severin (1950-1951), Târgu Jiu (1951-1952), Drăgășani (1952-1957) și București (1957-1959), unde va absolvi Liceul „Spiru Haret”. Frecventează Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității bucureștene (1959- 1964), iar după terminarea studiilor este numit profesor la Greaca, județul Giurgiu. Între 1966 și 1968 e bibliotecar la Biblioteca Orășenească din Ploiești, iar între 1968 și 1970 este secretar al
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
11.III.1958, Turda), poet, eseist și traducător. Este fiul Valeriei (n. Ilea) și al lui Gheorghe Milea. Învăța la Scoala nr. 3, iar din 1973, la Liceul Industrial nr. 1 din Turda, luând bacalaureatul în 1978. Urmează Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979-1983), în timpul studenției fiind redactor și cronicar literar la „Echinox”. Este repartizat ca profesor de literatură română la Liceul Industrial nr. 2 din Oradea, unde lucrează până în 1989. Redactor scurt timp la „Tribuna
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
MILESCU, Victoria (18.XII.1952, Brăila), poetă. Este fiica Stelei Mocleașă (n. Constantin), soră de ocrotire, și a lui Vasile Mocleașă, ofițer. După ce termină Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila (1972), se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-engleză, luând licența în 1976. Între 1976 și 1980 este profesoară de limba engleză în comuna Spiru Haret din județul Brăila, iar din 1980 până în 1990 lucrează ca referent de specialitate la Compania Tarom și
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
, Simion (4. II. 1936, Giulvăz, j. Timiș), critic și istoric literar. Este fiul Sofiei (n. Periatu) și al lui Simion Mioc. A urmat Liceul Comercial la Timișoara (1943-1951) și Facultatea de Filologie a Universității București (1951-1955). Și-a luat doctoratul în filologie (1971) cu o teză despre Ion Vinea. Din 1990 este profesor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității de Vest din Timișoara și, o perioadă, decan al acestei facultăți
MIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288164_a_289493]
-
4. II. 1936, Giulvăz, j. Timiș), critic și istoric literar. Este fiul Sofiei (n. Periatu) și al lui Simion Mioc. A urmat Liceul Comercial la Timișoara (1943-1951) și Facultatea de Filologie a Universității București (1951-1955). Și-a luat doctoratul în filologie (1971) cu o teză despre Ion Vinea. Din 1990 este profesor la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității de Vest din Timișoara și, o perioadă, decan al acestei facultăți. Debutează în revista „Orizont” (1963), iar editorial, cu Opera lui
MIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288164_a_289493]