19,247 matches
-
lor, vor determina obiective operaționale proprii. Acestea sunt: Obiective recreativ - distractive; Obiective compensatorii și de refacere; Obiective formative asupra personalității elevilor. Fiecare obiectiv specific se concretizează în obiective operaționale proprii care motivează prezența jocului de baschet în lecțiile de educație fizica, astfel: I.4.1. Obiective operaționale recreativ - distractive satisfacerea necesitații de recreere si de distracție prin inducerea imediată a “stării generale de bine” prin joc și mișcare; satisfacerea necesitații de întrecere în echipă cu reguli autoimpuse; formarea și satisfacerea necesitații
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
organizatori, jucători de elita (coordonatori de joc în teren); formarea și dezvoltarea capacităților morale și de voință; formarea și consolidarea obișnuinței de practicare autonoma a mișcărilor prin joc. La elevi, aceste obiective operaționale ajung si acționează prin intermediul profesorilor de educație fizica, în condițiile oferite de aceasta disciplina. Prezenta jocului de baschet în lecțiile de educație fizica se realizează printr-o didactica specifica, proprie lecțiilor si jocului de baschet. Astfel, didactica baschetului în școala beneficiază de mai multe resurse, după cum urmează: tradiția
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de voință; formarea și consolidarea obișnuinței de practicare autonoma a mișcărilor prin joc. La elevi, aceste obiective operaționale ajung si acționează prin intermediul profesorilor de educație fizica, în condițiile oferite de aceasta disciplina. Prezenta jocului de baschet în lecțiile de educație fizica se realizează printr-o didactica specifica, proprie lecțiilor si jocului de baschet. Astfel, didactica baschetului în școala beneficiază de mai multe resurse, după cum urmează: tradiția sportivă a școlii pentru motivarea profesorilor și elevilor; forme de practicare cât mai adecvate claselor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
mijloc necesar si eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care îl găsim atât în lecțiile de educație fizică sau activitățile obligatorii ale elevilor, cât și în celelalte activități sportiv-recreative din majoritatea școlilor din țara noastră. În lecțiile de educație fizica, jocul de baschet se subordonează cadrului organizatoric oferit de disciplina educație fizică, disciplină inclusă în trunchiul comun al planului de învățământ și prezența ca atare în orarul săptămânal al școlii cu 1 - 2 lecții pentru fiecare clasă. În fiecare lecție
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
atare total subordonat scopului, sarcinilor, obiectivelor, structurii și cadrului organizatoric al lecțiilor de educație fizică; 2. Formarea la elevi de cunoștințe, priceperi si deprinderi (abilități) necesare practicării integrale și independente a jocului de baschet. In spațiul din lecția de educație fizica acordat jocului de baschet ar trebui să se țină seama și de următoarele: 1. îmbinarea activităților de conducere si organizare a profesorului cu activitatea de dezvoltare a capacităților de autoorganizare si autoarbitrare a elevilor în ceea ce privește jocul cu efectiv redus pe
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
documentele de planificare: plan anual, planuri semestriale, module, proiecte didactice; lecțiile de educație fizică se vor desfășura pe baza documentelor curriculare ținându-se de particularitățile claselor de elevi și condițiile materiale existente în școală; Obiectivele cadru ale programei de educație fizica la clasele V-IX elaborată de M.E.C.T. sunt: 1. Dezvoltarea capacității motrice generale a elevilor necesare desfășurării activităților sportive. 2. Asimilarea procedeelor tehnice și a activităților tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, în școală și în afara acesteia. 3. Favorizarea
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
10 ani (aproximativ de la 8 la 18 ani), acest fapt presupune stabilirea unei programări judicioase a mijloacelor si metodelor folosite, in concordanta cu dezvoltarea biologica, psihologica si motrica, care se realizează pe parcursul ciclului gimnazial si liceal prin orele de educație fizica si a colectivului sportive. Aceasta pregătire poate fi etapizata respectând particularitățile de vârsta, după cum urmează: Etapa 1 (de inițiere) 8-10 ani categoria minibaschet II, clasele 3-4 Etape 2 (de învățare) 11-12 ani categoria minibaschet I, clasele 5-6 Etapa 3 (de
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de efort de intensitate maxima, tensiune arteriala scăzuta. Eforturile greșite dozate depășesc posibilitățile organelor interne! Predomina procesele de excitație asupra celor de inhibație ceea ce favorizează formarea deprinderilor motrice. Atenție deci la învățarea corecta a mișcării. Ponderea factorilor de antrenament: Pregătirea fizica .................................................................... 40% Pregătirea tehnica................................................................. 40% Pregătirea tactica .................................................................. 20% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica • Utilizarea unui număr mare de mijloace in vederea realizării obiectivelor pregătirii fizice generale; Dezvoltarea cu prioritate a îndemânării (coordonare neuromusculara, suplețe, mobilitate, ambidextrie, precizia actului
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Predomina procesele de excitație asupra celor de inhibație ceea ce favorizează formarea deprinderilor motrice. Atenție deci la învățarea corecta a mișcării. Ponderea factorilor de antrenament: Pregătirea fizica .................................................................... 40% Pregătirea tehnica................................................................. 40% Pregătirea tactica .................................................................. 20% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica • Utilizarea unui număr mare de mijloace in vederea realizării obiectivelor pregătirii fizice generale; Dezvoltarea cu prioritate a îndemânării (coordonare neuromusculara, suplețe, mobilitate, ambidextrie, precizia actului motric). b. Pregătirea tehnica • Însușirea corecta a mecanismului de baza al mișcării (elemente si procedee
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
preajma coșului! Metodele de lucru pentru aceasta vârsta sunt demonstrația si exersarea. Procedeele de lucru sunt: • structuri de exerciții cu acțiune cumulativa asupra marilor grupe musculare; • însușirea deprinderilor tehnico-tactice de baza si alternarea cu structuri de exerciți ce urmăresc dezvoltarea fizica generala; • repetarea procedeelor tehnice si aplicarea lor in condiție variabile de echilibru, tempo, pozitive pentru dezvoltarea îndemânării; • folosirea ambidextriei in efectuarea structurilor; • folosirea unor exerciții cu caracter analitic pentru creșterea tonusului muscular si a mobilității si supleței articulare. XI.2
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
si mărirea indicilor de forța; procese furtunoase de dezvoltare di începutul maturizării sexuale (mai ales la fete);intensificarea funcțiilor hormonale; consolidarea gândirii abstracte prin posibilitatea crescuta de sinteza si analiza; caracterul mobil al proceselor psihice. Ponderea factorilor de antrenament Pregătire fizica 40% 35% Pregătire tehnica 35% 35% Pregătire tactica 30% 30% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica • continuarea Pregătirii Fizice Generale si a Pregătirii Fizice Specifice prin utilizarea unui larg arsenal de mijloace; • realizarea PFSp cu atenție mărita pentru
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
funcțiilor hormonale; consolidarea gândirii abstracte prin posibilitatea crescuta de sinteza si analiza; caracterul mobil al proceselor psihice. Ponderea factorilor de antrenament Pregătire fizica 40% 35% Pregătire tehnica 35% 35% Pregătire tactica 30% 30% Obiectivele instruirii pe factorii antrenamentului a. Pregătirea fizica • continuarea Pregătirii Fizice Generale si a Pregătirii Fizice Specifice prin utilizarea unui larg arsenal de mijloace; • realizarea PFSp cu atenție mărita pentru dezvoltarea vitezei sub toate formele de manifestare precum si a cuplurilor de calității motrice viteza+forța si viteza+îndemânare
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
aptitudinilor motrice pentru activitatea de performanta si diferențierea lor pe posturi de joc; încheierea proceselor de maturizare sexuala; capacitatea crescuta de analiza critică, perceptivitate asociata precum si o buna memorie si atenție distributiva. Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii Pregătirea fizica (30%) • Atenție deosebita pentru pregătirea fizica generala si multilaterala • Dezvoltarea forței si rezistentei precum si a F+V si V+R; • Dezvoltarea calităților motrice specifice in concordanta cu execuția corecta a deprinderilor motrice specifice Pregătirea tehnica (40%) • Perfecționarea elementelor tehnice învățate
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
si diferențierea lor pe posturi de joc; încheierea proceselor de maturizare sexuala; capacitatea crescuta de analiza critică, perceptivitate asociata precum si o buna memorie si atenție distributiva. Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii Pregătirea fizica (30%) • Atenție deosebita pentru pregătirea fizica generala si multilaterala • Dezvoltarea forței si rezistentei precum si a F+V si V+R; • Dezvoltarea calităților motrice specifice in concordanta cu execuția corecta a deprinderilor motrice specifice Pregătirea tehnica (40%) • Perfecționarea elementelor tehnice învățate si consolidarea lor pe postul din
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Trebuie sa respectam cu strictețe particularităților de vârsta ale acestor perioade: fetele încep sa-si oprească creșterea în înălțime câștigând in greutate. Apare maturizarea sexuale si cea psihica mai repede decât la băieți. Băieții încep sa depășească fetele în ceea ce privește dezvoltarea fizica: înălțime, greutate, masa musculara. La 19 ani atât la fete cat si la băieți capacitatea aparatului locomotor se apropie de cea a adulților. Din punct de vedere psihic, stabilizarea si cristalizarea personalității se face in valuri: supraestimarea posibilităților proprii (teribilismul
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
si la băieți capacitatea aparatului locomotor se apropie de cea a adulților. Din punct de vedere psihic, stabilizarea si cristalizarea personalității se face in valuri: supraestimarea posibilităților proprii (teribilismul), instabilitatea hotărârilor, aspirația de întrecere, cristalizarea trăsăturilor de caracter. Pentru pregătirea fizica profesorul își va orienta activitatea metodica spre dezvoltarea calităților motrice generale si specifice. Se introduce cu prudenta (15-16 ani) antrenamentul de forța cu ridicarea de greutăți si se extinde la 18-19 ani cu antrenament periodice (un antrenament sau doua pe
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
de sport; 8. Alcătuirea clasamentelor; 9. Stabilirea rezultatelor finale validarea lor; 10. Titluri, premii; 11. Arbitri, etc. În școală, orice competiție de baschet va beneficia de regulamentul sau. În cazul în care competiția este organizata la nivelul lecțiilor de educație fizica sau la nivelul scolii (între clase) regulamentul va fi elaborat de profesorul de educație fizica si aprobat de conducerea scolii. Regulamentul trebuie cunoscut de către toți participanții la competiția respectiva. XII.1. Competiție - sistem turneu, pe grupe valorice separat, băieți si
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Arbitri, etc. În școală, orice competiție de baschet va beneficia de regulamentul sau. În cazul în care competiția este organizata la nivelul lecțiilor de educație fizica sau la nivelul scolii (între clase) regulamentul va fi elaborat de profesorul de educație fizica si aprobat de conducerea scolii. Regulamentul trebuie cunoscut de către toți participanții la competiția respectiva. XII.1. Competiție - sistem turneu, pe grupe valorice separat, băieți si fete grupa A - cei mai buni elevi; grupa B - cu elevii de mijloc; grupa C
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
echipe la băieți Echipele sunt stabiliți anterior, la exercițiile învățate, repetate; Arbitrarea jocurilor se face în fiecare ora de către elevii din echipa de serviciu; Programarea jocurilor se face după tragerea la sorti, conform tabelei Berger; La fiecare lecție de educație fizica se joaca câte o etapa la fete si una la băieți; Un joc durează doua reprize egale (8 10 minute) la sfârșit fiind declarata câștigătoare echipa cu cele mai multe puncte câștigate. La egalitate, jocul se prelungește 2 minute până când una dintre
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
căpitani de echipa; Programarea jocurilor se face după tragerea la sorti, conform tabelei Berger, prezentată anterior. Echipele fără adversari (care trebuie sa joace cu numărul 6), din fiecare ora preiau sarcinile de organizator si arbitru. La fiecare lecție de educație fizica se joaca câte o etapa la fete si una la băieți. Un joc durează doua reprize egale (2 x 8 10 minute) la sfârșit fiind declarata câștigătoare echipa cu cele mai multe puncte câștigate. Scorul se tine în continuare. La egalitate, se
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
boli endogene - a căror cauză există ca o stare potențială, sau ca o „dispoziție latentă” în însăși structura și dinamica personalității umane. În cazul afecțiunilor psihice exogene, cauzele externe care pot produce tulburări psihice sunt grupate în următoarele: 1) Factori fizici externi, realizând acea grupă de manifestări cunoscută sub denumirea de „tipul exogen de reacție” descris de K. Bonhoeffer, în care intră: traumatisme cranio-cerebrale, intoxicații, infecții etc. Manifestările psihopatologice care apar consecutiv acțiunii acestor factori sunt reprezentate, de regulă, printr-un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane și reținuți cu altele. h) Instabilii epileptici. La aceștia se notează o ereditate epileptică, trăsături psihopatice, etilism și TBC în antecedente. Au frecvente tulburări de caracter de tipul nervozității asociate cu violență și crize de mânie, stigmate de degenerescentă fizică, somnambulism, emotivitate și frică crescute. Nivelul intelectual este normal. Manifestă tendință la clastromanie, rup și distrug obiecte, cruzime față de animale i) Instabilii simptomatici. La acești indivizi tulburările apar ca o consecință a unor afecțiuni diferite, de regulă post-infecțioase sau post-traumatice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este greșit să-l folosim ca în expresia „componente ale curriculumului”, pe care o auzim adesea; corectă ar fi expresia curriculi elementa, dar aceasta ar face și mai dificilă decriptarea semantică de către un învățător oarecare sau profesor, să zicem, de fizică). La plural, năstrușnicul cuvânt latin ia forma curricula - la nominativ, acuzativ și vocativ; ceea ce ne obligă să observăm că vorba „curriculumuri”, des folosită și ea, este cât se poate de nefericită. La genitiv plural, curriculum ia forma curriculÄrum. Prin urmare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
40-41) Jocul de cuvinte ar putea fi tradus astfel: „Toată umanitatea și omul total”. Capitolul IItc "Capitolul II" Primele curricula implicite și tacitetc " Primele curricula implicite și tacite" Chimia s-a constituit ca știință din frământările multimilenare ale alchimiștilor, iar fizica, din interogații și speculații metafizice. Tot astfel, știința modernă a curriculumului, așa cum a apărut în secolul XX, poate fi considerată o consecință fatală a mileniilor de educație care au decantat paidagogia perennis: tezaurul de valori pedagogice alcătuit din maxime, precepte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din 1937; H. Pater, Der Tyrann Kritiasa und die Sophistik, Fastshr, Gundert, 1976 (cf. Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2; Guthrie, op. cit.; Untersteiner, op. cit.; Jäger, op. cit.). d) Despre Antiphon Sofistul (secolul al IV-lea î.Hr.), texte din Diels-Kranz, op. cit.; lexiconul Suda; Aristotel, Fizica, A, 2; Atenaios, Ospățul înțelepților, Minerva, București, 1978. Studii și exegeze: F. Blass, Die Attische Beredsamkeit, Stuttgart, 1912; E. Bignone, Antifonte oratore e Antifonte sofista, Argalìa, Urbino, 1974; Guthrie, op. cit.; Th. Gomperz, Les penseurs de la Grèce (trad.), Payot, Paris, 1928
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]