9,441 matches
-
a consolidării deprinderilor motrice; * etapa perfecționării deprinderilor motrice. Fiecare din aceste etape metodice are obiective specifice, pe baza cărora trebuie stabilite cele mai adecvate metode și mijloace de realizare a lor. Deși etapele formării deprinderilor motrice au fost prezentate separat (fiziologice, psihologice și metodice), ele nu trebuie privite mecanic, izolat, ci trebuie înțelese în strânsă legătură și interdependență unele cu altele. În altă ordine de idei, odată deprinderea formată, exersarea trebuie continuată până la perfecționarea ei în cel mai înalt grad. Pe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
înțeleagă la nivel superior fenomenul studiat (Albu, 1971, p. 155). În școală, și nu numai, este absolut necesar ca elevii să-și însușească o serie de cunoștințe direct legate de educația fizică, influența exercițiilor fizice asupra organismului, modificările morfologice și fiziologice sub influența exercițiului, legile formării deprinderilor motrice. În cadrul procesului de predare, profesorul nu trebuie să se limiteze numai la repetarea practică a exercițiului, trebuie să-l explice și totodată să-i sublinieze importanța, influența asupra organismului - în acest fel va
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
spre o anumită direcție, care determină în general chiar desfășurarea acțiunii. Deși există diverse teorii care încearcă să explice necesitatea practicării exercițiilor fizice de către indivizi (Cosmovici și Iacob, 1998), considerăm că, în esență, aceasta este susținută de motivații psiho-sociale și fiziologice. Motivațiile psiho-sociale sunt (adaptare după Albu, 1971, p. 153): nevoia de mișcare, apărută din reacția înnăscută de orientare, care stă la baza curiozității; nevoia de repetare a activităților cunoscute - capacitatea de adaptate a omului la nou are anumite limite și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în special; înclinația spre ritm a tinerilor, ca expresie a funcțiilor organismului uman (circulație, respirație etc.), condiționează programul zilnic bazat pe alternarea eforturilor cu odihna, exprimarea prin dans etc. tendința stabilirii de legături interumane (de apartenență la un grup). Motivația fiziologică derivă din faptul că fără efort fizic (deci fără mișcare, fără alternarea excitației cu inhibiția și supracompensarea) nu se poate realiza o creștere și o dezvoltare normală a organismului, care să conducă la o bună stare de sănătate și la
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
școlară, care dispune de un buget de timp, din păcate nu întotdeauna suficient, în cadrul lecțiilor, pentru influențarea selectivă a aparatului locomotor, precum și pentru prevenirea și corectarea deficiențelor fizice. La rândul său, sportul realizează o dublă acțiune: influențează favorabil indicii somato fiziologici (dacă procesul de antrenament sportiv este corect dirijat), în concordanță cu particularitățile indivizilor; valorifică la un nivel superior potențialul biomotric al practicanților, în vederea obținerii de performanțe sportive. În cadrul educației fizice profesionale, această funcție se manifestă în sensul prevenirii instalării unor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
7.1. Conținutul exercițiilor fizice Prin conținutul exercițiilor fizice înțelegem totalitatea aspectelor generale ale elementelor și proceselor care alcătuiesc exercițiul fizic și care determină rezultatul lui. (Albu, 1971, p. 80). În conținutul exercițiilor fizice intră o serie de procese psihologice, fiziologice, biochimice. Conținutul exercițiului fizic include (Cârstea, 1993, p. 40): * mișcările corpului și segmentelor sale (translație rotație, abducție, balansare etc.); * diferite procese și funcții psihice, care asigură recepția informațiilor și execuția corectă a actului motric; * cantitatea și calitatea efortului fizic, manifestate
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
că durata mai redusă a pauzelor și un conținut mai activ vor determina o densitate crescută a efortului fizic. Conținutul exercițiului fizic impune o organizare metodică a procesului de instruire. În aceste condiții se poate determina nivelul solicitărilor pe plan fiziologic și psihic care însoțesc efortul depus prin executarea exercițiului fizic. Conținutul exercițiului fizic trebuie înțeles în strânsă legătură cu elementele și procesele care determină rezultatele pe care dorim să le obținem. 5.3.7.2. Forma exercițiilor fizice Forma exercițiului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
box etc. Pozițiile de plecare sunt multiple și au o însemnătate deosebită pentru practică. Pentru fundamentarea științifică a acestei probleme, este necesar să pornim de la analiza reflexelor tonice (Albu și colab, 2006, p. 120). Reflexele tonice stau la baza mecanismului fiziologic pentru refacerea echilibrului. Se disting două forme de reflexe tonice și anume: reflexe statice și statochinetice. Cele statice sunt în legătură cu păstrarea poziției corecte și cu îndreptarea corpului, iar cele statochinetice, coordonează poziția corpului în mișcare. În această privință, în fiziologie
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
gimnice jocurile - (activitățile ludice) activitățile sportive (agonistice) turismul 7.1. Activitățile gimnice Considerații generale Gimnastica presupune un sistem de exerciții fizice naturale și construite, aplicat analitic sau global, care ține cont de particularitățile aparatului locomotor, dar și de considerente igienice, fiziologice etc., urmărind în principal creșterea și dezvoltarea armonioasă și menținerea unei stări optime de sănătate sănătății (Luca, 1993, p. 18). Gimnastica a cuprins inițial în conținutul său o mare varietate de acțiuni însă dezvoltarea sportului și creșterea numărului de competiții
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
orice vârstă. Astăzi se practică în învățământul de toate gradele, contribuind la creșterea rezistenței generale a organismului la efort de tip aerob. Ca orice formă de activitate sportivă, care se desfășoară în mod continuu și sistematic, după anumite principii metodice, fiziologice, psiho-pedagogice, duce implicit la influențarea pozitivă a unor deprinderi și calități motrice ale subiecților. B. Gimnastica cu caracter de performanță Întrucât se urmărește obținerea de performanțe, în această disciplină întâlnim toate caracteristice sportului și anume: sistem de clasificare, acordare de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
menținerii unui microclimat mai blând - mușchii, dispunerea ramurilor pe sol, rezultând forme repente - Betula nana, Salix repenris, Salix retusa; formarea tulpinilor și ramurilor în sol, la suprafață apărând numai frunzele și florile - Salix polaris etc) sau o serie de modificări fiziologice. Perioada de vegetație a plantelor este foarte scurtă, înflorirea având loc foarte timpuriu. Creșterea plantelor din tundră este foarte înceată (lichenul renului - Cladonia rangiferina, C.gracilis, C.alpestris crește, de exemplu, cca.1-5mm/an, iar salcia polară - Salix arctica adaugă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vârsta preșcolară De la naștere și până la stabilizarea relativă a trăsăturilor personalității, omul parcurge mai multe perioade de dezvoltare, în cadrul cărora au loc transformări psihice și fizice. Aceste perioade sau “vârste ale dezvoltării” se caracterizează prin tablouri distincte având trăsături anatomo fiziologice și psihice specifice. Procesele intelectuale, emoționale, voliționale dar și diferitele particularități ale personalității se formează și se dezvoltă pe parcursul diferitelor perioade de vârstă. Dezvoltarea psihomotrică este un proces complex și de durată care se desfășoară în cadrul unității dintre organism și
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
oarecum "nefericită". Ideea inițială era că întârzierea răspunsului din partea subiectului la cel de-al stimul era analog cu întârzierea observată în cazul stimulării excentrice a unei fibre nervoase într-o succesiune de două ori mai rapidă decât în cazul experimentelor fiziologice. Dacă al doilea stimul este foarte apropiat de primul (nu mai puțin de 0,5 m/sec) nu se va înregistra nici un fel de răspuns la cel de-al doilea stimul. Acest efect a fost numit perioadă refractară, ceea ce înseamnă
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
menține motivele care pot stimula performanța într-o strădanie fizică, trebuie să obții multe informații formale și informale despre individ. 4. Activizarea Este reflectată în intensitatea cu care un individ își urmărește o sarcină. Măsurile de activizare include variați indici fiziologici, cum ar fi: schimbarea în tesiunea musculară, bătăile inimii, ritmul respirației, indicând faptul că individul se pregătește să acționeze sau să facă față unei amenințări percepute și măsuri ce indică faptul că corpul său încetinează funcțiunile care e posibil să
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
prea activizați e posibil să ridice nivelele de activizare ale altor membri ai echipei apropiați lor. Diferențele fizice individuale și comportamentale sunt evidențiate când oamenii sunt în tensiunea musculară în timp ce alții, nu. Unii pot să de-a semne de neliniște fiziologică (bătăi rapide ale inimii) în timp ce alții nu, la același grad de activizare. Unii indivizi pot manifesta schimbări în tensiunea musculară în anumite grupe musculare, de exemplu, în jurul capului și gâtului, în timp ce alții pot menifesta schimbări de tensiune musculară, numai în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
complexității și diversității modificărilor ce au loc după parturiție în vederea revenirii la structurile și funcțiile avute înainte de gestație. Diversitatea factorilor potențiali de variație a acestor transformări morfofiziologice postpartum determină o labilitate a proceselor, deseori acestea având loc la hotarul dintre fiziologic și patologic. Astfel că, în mod frecvent pot să apară diferite entități patologice cu repercusiuni negative asupra desfășurării activității de reproducție ulterioare cu implicații zooeconomice importante. În vederea adoptării celor mai eficiente măsuri de prevenire a tulburărilor puerperale cu impact asupra
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Parturiția la vacă reprezintă un complex de transformării morfofiziologice ce au loc în mod normal la termenul determinat genetic, care este caracteristic fiecărei specii și care are drept consecință, expulzarea produsului de concepție " tolerat " din punct de vedere imunologic și fiziologic (SEICIU FL. 1987). 1.1. Semnele prodromale ale parturiției Parturiția la vacă este precedată de o serie de modificări caracteristice, care sunt sub un control neuroendocrin și pe baza cărora se poate aprecia timpul când se va declanșa procesul de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
evidențiate printr-o înfundare ușoară a sacrumului și a bazei cozii, datorită relaxării articulațiilor și ligamentelor acestora, însoțită de o mobilitate accentuată a cozii cu 2-3 zile înainte de data probabilă a parturiției. 1.2. Stadiile parturiției Parturiția este un act fiziologic care se desfășoară secvențial,deosebindu se 3 stadii: 1. stadiul de deschidere a cervixului ; 2. stadiul de angajare și expulzare a fetusului; 3. stadiul de eliminare a anexelor fetale ; stadiul 1 de deschidere a cervixului Durata acestui stadiu este variabilă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și col. 1989, RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991; RUNCEANU, L., COTEA, C. 2001) au indicat faptul că, desprinderea placentei fetale de componenta maternală și expulzarea anexelor fetale, ca parte finală a parturiției are loc ca urmare a unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
PANEUF, 1991 au evidențiat faptul că, eliminarea anexelor fetale în condiții normale necesită realizarea următoarelor condiții : maturarea placentoamelor pentru cel puțin 5 zile antepartum printr-o secreție crescută de estrogeni; contracțiile uterine din timpul parturiției să aibă loc în mod fiziologic (intermitente " în valuri " și cu intensitate mare în timpul expulzării fetusului) pentru a crește și scădea alternativ mărimea suprafețelor fetomaternale ale placentomului, a extinde baza carunculului și a presa carunculul maternal spre fetus; scurgerea sângelui de la nivelul caruncului după ruperea cordonului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
aplatizează reducându-și dimensiunile datorită lipsei sângelui în capilarele fetale. contracțiile uterine postpartum, care determină micșorarea și inversarea sacului fetal, reducerea mărimii bazei caruncului, dilatarea criptelor carunculare și separarea unității fetoplacentare. După detașarea cotiledonului de carunculul maternal are loc expulzarea fiziologică a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin asociate cu separarea unității fetoplacentare (RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991) 1.3. Activitatea cinetică a uterului în timpul parturiției În timpul procesului de parturiție se disting mai multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
bazin, respingând concomitent celelalte regiuni. Remedierea chirurgicală se face prin fetotomie (secționarea fetusului), histerotomie (cezariana), detroncația (injumătățirea corpului fetal), eviscerația (extragerea viscerelor abdominale și toracale în cazul unui fetus emfizematos, cu exces de volum și în hidropizia fetusului). Principalele procese fiziologice care au loc în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, resorbția infiltratelor de la nivelul bazinului moale și căilor genitale, procese de regenerare și epitelizare la nivelul uterului , reluarea activității ovariene postpartum. Puerperium debutează cu eliminarea placentei. În derularea proceselor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
proceselor de desprindere a placentei. Un factor inhibitor al chemotaxiei leucocitare în cotiledoane la bovine ar putea fi cauza unui proces de desprindere insuficientă. Acest factor, neidentificat încă, se presupune că ar suprima activitatea leucocitară, care este importantă pentru separarea fiziologică a membranelor fetale de cele materne ( GRUNERT E., 1978). B. În timpul parturiției În timpul parturiției are loc detașarea mecanică a anexelor fetale, ca un rezultat al presiunii uterine. În timpul stadiului de dilatare a cervixului și în mod particular, în timpul contracțiilor uterului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
granuloasei ovariene de către FSH apar și receptori pentru hormonul luteinizant (LH), a cărui secreție este esențială în producerea ovulației (BOITOR I. 1979, DAY B.N. 1984, MALVEN P.V. 1984). Deși hormonii hipofizari FSH și LH sunt hormoni diferiți, cu actiuni specifice, fiziologic nu pot fi delimitați, ei fiind activi numai împreună și în anumite raporturi. Modificarea acestor raporturi în cursul ciclului sexual s-a dovedit a fi mai importantă decăt cantitățile absolute ale acestora ( BOITOR I. 1979, LIGGINS G.C. 1973). Cercetările au
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gonadotropinelor hipofizare printr un mecanism de tip feed-back . Deficiențele în eliberarea gonadotrofinelor-releasing hormonilor hipotalamici din perioada timpurie postpartum influențează negativ activitatea ovariană. Diverse studii au indicat faptul că, în puerperium timpuriu (915 zile) activitatea ovariană este redusă la cîteva procese fiziologice: involuția corpului luteal de gestație, care are loc până în a 8-a zi postpartum (SEICIU FL. și col. 1989, ELDON J. 1991), dezvoltarea primului folicul dominant (> 10 mm), care are loc la intervale variate de la parturiție, conform studiilor diferiților autori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]