3,537 matches
-
la deputăție, de-a treia zi la minister. Roșii, partid compus din oameni ce n-au nimic și nu știu nimic, primesc cu brațele deschise pe acești vlăstari plini de speranță ai țării, căci le trebuie asociați, și toate gurile flămânde le sunt binevenite în asociația C. A. Rosetti et Comp. Daca nu i-ar primi însă, roșii ar da de primejdia de a-i avea contra lor, căci mai sunt grupuri la izbutirea cărora ei speră. Caracteristice că, orice treabă i
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
neatârnat ca frunza purtată de vânturi; l-am înăbușit cu binefacerile libertății, încît astăzi îi vine să strige: "Dă-mi, Doamne, o stăpânire aspră și dreaptă, ca să mă scape [de] cei ce mă iubesc în gura mare! " Atunci când coconașii, unii flămânzi și alții îmbuibați, au venit cu "libertatea" și cu "fasoanele" de prin țările străine și au început să îmbete lumea cu vorbe frumoase, erau atunci oameni cu greutate și cu pricepere, care cunoșteau țara, obiceiurile și nevoile ei și care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apere pe săteni, dau mâna cu ovreii și cu arendașii, ca să-i asuprească; primarul și notarul sunt cele mai nesățioase lipitori ale satului. Chiar mai rău decât în sat stau trebile în plasă. Guvernul trimite de prin târguri câte un flămând în plasă și noul subprefect, în vederea câștigurilor legiuite și nelegiuite, își cumpără numaidecât cai și trăsură și, din om fără de căpătâi ce era, începe a-și da aerul de boier. El se simte stăpân pe plasa în care se află
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și când spre seară am ieșit și eu din bibliotecă și m-am așezat la masă, la masă nimic... Tu n-ai mâncat în oraș? zice. Ba am mâncat, i-am răspuns. Și m-am culcat la mine în birou, flămând, dar fără dorința de a mânca, cu speranța că o să vină la mine și să mă cheme în bucătărie, să-mi infirme ideea care îmi dădea târcoale, că femeia asta nu știe ce e o căsnicie și de ce dracu s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și scotea din rucsac pui fripți, mujdei de usturoi, ouă fierte, cozonacul și sticlele cu vin și cu apă, privirea mea se deschise în sfârșit îndrăzneață și se holbă la chipul Matildei. Ea nu mă văzu la început, se uita flămândă în jur, și cu toată puterea sufletului meu încercai s-o resping, s-o văd așa cum e, fiindcă trăind cu Nineta și Căprioara, și nu numai de la ele, ci prin simpla postură în care ne pune eșecul, învățasem că adevăratul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
râzând... însă de noi înșine..." Și îi povestii întîlnirea mea pe coridoare cu doctorul Vaintrub și cum îi spusesem că stau bine cu dantura, pot să sparg și sâmburi de măsline... Se pregătește o reformă a învățămîntului, continuai în timp ce mâncam flămând. Ce-ar putea să aducă nou această reformă. Ce putea să aducă? Elevul și studentul trebuiau oricum să învețe? Bineînțeles! Acest adevăr nu putea fi reformat. Atunci?!" Cine ți-a spus că acest adevăr nu poate fi reformat? râse Matilda
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu e o anecdotă fără aplicățiune, ai să vezi că musai vom putea extrage din ea un înțeles practic pentru discuția noastră . Da, acum se exprima ca Marius Chicoș Rostogan, nu-i mai eram prieten, ci un simplu interlocutor. Atacă flămând le genie du chrislianisme, care tocmai i se adusese, o bucată uriașă de carne sângerândă, doar perpelită puțin pe deasupra, chateauhriand-ul a cărui simplă vedere îmi făcea greață, și printre înghițituri îmi povesti anecdota. Îi plăcea mâncarea, era chiar gras pentru
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și scoase din ea o mulțime de pachete... Pui fripți, ouă, plăcinte, prăjituri mici făcute de ea, pâine caldă tot din cuptorul ei și o sticlă de vin roșu. În mod curios mi se făcu foame și începui să mănânc flămând, trezit parcă la viață, și ca și când știrile aduse de ea ar fi trebuit sărbătorite; desfăcui și sticla de vin pe care o băui toată simțind că ași mai fi băut una dacă ași mai fi avut... Mama se uita la
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nostru de a muri, plenitudinea vieții din noi și a scurgerii armonioase a clipelor... Ar fi trebuit deci să plec, să părăsesc acel trup asemeni omului de odinioară, care, zărind în pădure o femelă, o fugărește, o prinde, o posedă flămând, apoi, fără gândul că o părăsește, o părăsește totuși, cum părăsim fără gând ceea ce nu ne aparține... Întâlnirea în mijlocul naturii sălbatice e voința divinității și ceea ce ne aparține e doar libertatea noastră, un sentiment atât de firesc și de total
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
grevă și mai ales profitând din plin de relativa noastră înapoiere care se exprima prin realitatea unui surplus de brațe de muncă - nu-ți convine acest salariu, slavă Domnului, așteaptă la poarta uzinei o grămadă ca tine să se repeadă, flămânzi, să-ți ia locul... Era senin, da, era un cap, dar nu era un filozof, ci un om dotat cu sensibilitate și din ce în ce mai des se irita sub presiunea atmosferei încărcată de fulgere artificiale și ridicole, de care râdeam, dar care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mele, care îi desveleau un chip temător și însingurat, cu privirea răsucită în sus, ca și când în așteptare ar fi fugit de sine. Dar se svîrcoli scurt și mă acapară în clipa când îi atinsei buzele... Sărutul îi era prezent și flămând, același ca întîia oară, când nu dorisem decât o atingere diafană... Nici acum nu dorisem mai mult, prins, contemplînd-o, de beatitudine... Fulgerul surâsului ei mă arsese, de acest surâs mi-era dor și ași fi vrut să reapară și să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
mâncase iarăși seara cu același apetit, dormise neîntrerupt până a doua zi (îl anunțasem eu pe director de ce lipsea - casiera noastră era bolnavă), o găsii la ora trei și jumătate în pat, căscând ca de obicei cu mare poftă și... flămândă, o ghicii după ochi, după privirea insistentă și elocventă cu care mă primi. "Ți-e foame!" zisei. Confirmă cu o bătaie a pleoapelor. (Continua să fie mută, nu total, dar se pare că descoperise farmecul comunicării prin semne și mai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zece, când cinci, când nouă iubite, distribuite credibil pe locuri și perioade. Oricum, dacă întocmeai o medie, nu ieșea o cifră prea flatantă. Permutam numele și anii după interes și gradul de inteligență al interlocutorului, flatând orgolii și alimentând imaginații flămânde. Pe băieți, îi învârteam pe degete, era suficient să combin persoana vizată cu câteva amănunte picante, luate din filme, cărți sau chiar din poveștile altora, pentru a căpăta respect și credibilitate. Trebuia doar să potrivesc numele pe corpuri și corpurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Partidului Național Român, care s-a remarcat prin Memorandumul înaintat împăratului Franz Josef în 1892, rămas fără efect politic și soldat cu încarcerarea semnatarilor săi. Marea răscoală țărănească din 1907 ultima jacquerie europeană -, al cărui epicentru l-a avut în Flămânzi, Botoșani, din care s-a iradiat în tot regatul, a relevat cu elocvență că soluționarea problemei agrare a fost sacrificată în detrimentul urmăririi idealului național. Reforma agrară din 1864, deși a inițiat procesul de reglementare a relațiilor de proprietate funciară, nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în buzunar; mai că nu plânge. I-am dat eu douăzeci și cinci de ruble și vreau să-i găsesc o slujbă de copist la noi la cancelarie. Iar pe voi, mesdames, vă rog să-l serviți cu ceva pentru că pare și flămând... — Mă uimești, continuă generăleasa pe același ton, e flămând și are crize! Ce crize? — O, nu se repetă chiar atât de des și apoi e aproape ca un copil, deși, de altminteri, excelent educat. Aș vrea să vă rog, mesdames
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
eu douăzeci și cinci de ruble și vreau să-i găsesc o slujbă de copist la noi la cancelarie. Iar pe voi, mesdames, vă rog să-l serviți cu ceva pentru că pare și flămând... — Mă uimești, continuă generăleasa pe același ton, e flămând și are crize! Ce crize? — O, nu se repetă chiar atât de des și apoi e aproape ca un copil, deși, de altminteri, excelent educat. Aș vrea să vă rog, mesdames, li se adresă iar fetelor, să-l examinați un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
întors, toți au dat fuga s-o vadă, mai că nu s-a adunat tot satul în casa bătrânei: moșnegi, copii, femei, fete, toți s-au adunat, au alcătuit o gloată grăbită, nesățioasă. Marie zăcea pe podea, la picioarele bătrânei, flămândă, zdrențuită și plângea. Când au dat toți buzna, s-a acoperit cu părul ei despletit și a rămas tot așa întinsă, cu fața la pământ. Toți se uitau la ea ca la o netrebnică; bătrânii o judecau și o certau, tinerii chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
am spus că nu, iartă-mă!“ „Ah, tare nu-ți șade bine, zice, dacă ai ști că scena asta ți se potrivește precum șaua pe spinarea vacii! Nu cumva vrei să mă sperii? Mare pacoste pe capul meu dacă stai flămând; ce să zic, m-ai speriat!“ S-a supărat, dar nu pentru mult timp: iar s-a apucat să mă hărțuiască. Și m-am mirat atunci de ea, de ce n-are deloc ciudă pe mine? Căci ține minte răul, mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Cică se grăbesc, tună, bat, zoresc pentru fericirea omenirii! „Prea mult zgomot și prea multă industrie se adună în sânul omenirii, puțină e liniștea spirituală“, se plânge un gânditor plecat dintre noi. „Fie, dar scrâșnetul căruțelor care aduc pâine omenirii flămânde este, poate, mai benefic decât liniștea spirituală“, îi răspunde triumfător un alt gânditor, care călătorește prin tot locul și, plin de orgoliu, îi întoarce celuilalt spatele. Nu cred eu, infamul Lebedev, în căruțele care aduc pâine omenirii! Căci căruțele ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
șaizeci de ani de viață? De ce Zarnițân s-a lăsat să moară de foame, având la dispoziție șaizeci de ani? Și doar fiecare îți arată zdrențele, mâinile muncite, se înfurie și strigă: «Muncim ca boii, muncim, dar suntem săraci și flămânzi ca niște câini! Alții nu muncesc și nu trudesc, dar sunt bogați!» (Eternul refren!) Alături de ei aleargă și se agită din zori și până în noapte un zbârciog «dintre cei distinși», Ivan Fomici Surikov- locuiește în aceeași clădire cu noi, deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la cei optsprezece ani ai mei, de-abia îmbrăcat, cu goliciunea de-abia acoperită, să fiu deodată alungat în stradă, lăsat absolut singur, fără locuință, fără slujbă, fără o bucată de pâine, fără rude, fără cunoștințe în orașul acesta uriaș, flămând, bătut (cu atât mai bine!), dar sănătos... atunci aș fi arătat eu de ce sunt în stare... Ce aș fi arătat? O, vă imaginați că nu știu cât de mult m-am umilit și-așa cu «Explicația» mea! Ei, cine nu va crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
financiare ale țării. Înainte, onorabililor, cu noi edițiuni de acte surpătoare prestigiului țării, ruinatoare finanțelor ei, al vostru e. prezentul! Ieri conversia domenialelor, azi Schul [d]verschreibung, mâine alte douăzeci milioane pentru repararea linii ferate, celelalte s-au înghițit de flămânzii patrioți. Înainte! [21 mai 1881] ["A GENERALIZA O ASERȚIUNE... A generaliza o aserțiune susținută numai în parte e o sofismă din cele mai comune. E adevărat că sofismele sunt atât de dese în gazete încît mai nu merită ca cineva
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vexațiunile, hoțiile la care sunt supuse populațiunile noastre. Pe de altă parte e asemenea dovedit că reaua administrație este un sistem de guvernământ la noi fără de care un numeros partid ca cel roșu n-ar putea exista. Demagogia noastră e flămândă, rolul capilor ei e de-a o hrăni cu orice preț. Străini de țară și neavând nici voința nici aptitudinea muncii industriale, demagogii noștri sunt aproape esclusiv {EminescuOpXII 331} avizați la buget. O administrație onestă și severă nu e cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
De aici speculațiile filosofice și mai ales psihologice (comportamentaliștii) cu privire la implicația motivațională și importanța sa În viața individului. Varietatea comportamentală este extrem de largă, iar pentru a ne da seama de importanța ei să ne imaginăm pentru o clipă reacția omului flămând, amenințat, agresat, aflat Într-o situație critică; la muncă, În familie, În societate: sau a celui mulțumit, sigur pe el, satisfăcut și cu o solidă inserție socială. Această varietate va fi determinată de componenta instinctiv emoțională, specifică fiecărui individ având
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați și părăsiți, Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le‑a arătat calea adevărului și a dreptății, a binelui și a virtuții, le‑a Înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit Între doi făcători de rele. Lipsa de credință, de recunoștință și de milă a unui popor Îndărătnic, trădarea unui ucenic, lepădarea altuia, frica Apos‑ tolilor care au fugit temători din grădina Ghetsimani
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]