3,561 matches
-
de la fruntea năpădită de o chică de păr rebel, la obrajii înfierbântați, la barba deasă, încărcată de senzualitate, oprindu-se un lung răstimp pe conturul buzelor care le absorb și sug cu sațietate. Le eliberează cu greu din gura prea flămândă pentru a-și continua cu și mai multă febrilitate drumul spre locul tainic al mugurelui tinereții, înainte ca acesta să se piardă cu voluptoasă delicatețe în intimitatea începutului începuturilor. Se pierd amândoi în umbra protectoare a învelișului cald care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
umple cu lemne gura sobei, în care jarul abia mai mijește. Se vede că face un efort pentru a continua : Spuneam deci că oaspeții tatei au început să fie la un moment dat diferiți. Erau bărbați, doar bărbați singuri, bărboși, flămânzi, rău mirositori. Veneau după lăsatul serii, vorbeau în șoaptă... Când reușeam să deslușesc șoapta lor îmi dădeam seama că ei nu se exprimau ca țăranii din sat ci aveau și ei o vorbă aleasă, asemănătoare cu cea a oaspeților din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
numai de mine, ar mai fi ce-ar fi, sunt sprinten, pot s-o iau la fugă și să nu mă ajungă nimeni sau pot să mă ascund în orice văioagă sau să mă cațăr în orice pom, să stau flămând zile întregi, să mă bat și să mă apăr de câini. Dar cu o femeie și mai ales cu un copil... Nu, nu e lucru ușor, iar rușii sunt necruțători mai ales când e vorba de trecut din Rusia spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că nu aveau nici un fel de castroane sau gamele în care să ne toarne porția pe care o vărsau în cele câteva cutii goale de conserve la care făceam coadă și din care trebuia să sorbim repede fiertura căci alți flămânzi așteptau. Din fericire, apa nu a mai fost drămuită așa că am reușit să spălăm și să mâncăm heringii puși de-o parte în tren și să ne refacem, de bine de rău, forțele. Dora a rămas iar pe gânduri : "Știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cărări, ca pe un copil năzbâtios, cu dojeni blânde, amestecate cu vorbe de alint, îl dezbrăca de palton apoi se apleca icnind să-i desfacă șnururile la pantofi, mărimea 45, comandă specială, îl îndemna cu mâncare, venea întotdeauna cumplit de flămând, de, prietenii se îngrijeau să toarne în el băutură, dar nu-l întreba nimeni dacă mâncase sau ba, cum să nu te faci praf după un pahar în asemenea condiții? Uneori, așa cum stătea prostit pe un scaun în mijlocul bucătăriei, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o afumase puțin, se lipise de fundul cratiței era destul de neaspectuoasă, cu siguranță că încurcase rețetele, o tăia în felii, era tare nefericită, dar oaspeții au consumat-o fără nici o rezervă poate le-o fi plăcut, poate plecaseră de acasă flămânzi sau cine știe. Femeia se apropia din când în când de gospodină, și-i spunea să-i mai dea ceva de îmbrăcat Elenei, s-a săturat și ea, sărăcuța să stea într-o singură rochie, îi șoptea și-i zâmbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Ovidiu, n-avea de gând să se oprească aici, era, după părerea ei foarte pozitiv să ai copii), Carmina începu să se împotrivească, să se gândească la trecerea timpului, la faptul că era o amantă ca oricare alta ce așteaptă, flămândă, ziua când cealaltă femeie, soția, sătulă fiind, pierde din vigilență și astfel poate și ea să se bucure de puțină dragoste, pe furate, la adăpostul unor minciuni banale, incitată de bucuria de a gusta din fructul oprit. După o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Trebuie să strâng în mintea mea, clipă de clipă, toate amintirile, așa imperfecte cum sunt, și să le aștern pe hârtie. Trebuie să fac tot ce depinde de mine ca să pot continua această carte, chiar dacă o fac cu disperarea unui flămând ce se hrănește cu oase. Trebuie să respect promisiunea pe care i-am făcut-o lui Naoko și nu văd altă soluție. Cândva, demult, când mai eram tânăr și când amintirile îmi erau încă foarte limpezi, am încercat de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
o piatră din trotuarul de dedesubt. Dincolo de cer și dincolo de pământul de sub picioarele ei era același lucru: V-I-D. Pe măsură ce pietrele curgeau de deasupra, mărind gaura de dedesubt, Începu să intre În panică, temându-se să nu fie Înghițită de abisul flămând. „Opriți-vă!“ strigă pe când pietrele se rostogoleau sub picioarele ei. „Opriți-vă!“ le comandă mașinilor care se Îndreptau spre ea În viteză, care treceau peste ea. „Opriți-vă!“ Îi imploră pe trecătorii care o Împingeau cu umărul dintr-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cădeau una câte una de sus, săpând o groapă dedesubt, adâncind-o tot mai mult, a Început să intre În panică, temându-se că o să i se-ntâmple același lucru, temându-se că o să fie Înghițită fără urmă de abisul flămând. „Opriți-vă!“ striga pe când pietrele continuau să se rostogolească sub picioarele ei. „Opriți-vă!“ le comanda mașinilor care veneau spre ea În viteză și care treceau peste ea. „Opriți-vă!“ Îi implora pe trecătorii care o loveau cu umărul. „Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Harry rânjind. Se poate, admise Norman. În fond, s-ar fi putut ca Harry să aibă dreptate. În anii șaizeci, o serie de studii de percepție vizuală demonstraseră că subiecții interpretează fotografiile Încețoșate În funcție de predispoziția pe care o au. Oamenii flămânzi vedeau În toate imaginile mâncare. Dar camera asta arăta cu adevărat altfel. De exemplu, nu Își amintea ca ușa dinspre sala de mese să fi fost deplasată spre stânga, ca acum. Și-o amintea ca fiind În centrul peretelui ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
antan! VASILE TĂRÂȚEANU ȚARA FAGILOR Desfrunzind amintiri Țara Fagilor renaște în muguri aceleași dorinți. Mlădițe noi bâjbâind spre lumină dinspre arbori părinți. Tăinuite poeni luminișuri de basm coclauri adânci. Dealuri și văi colțuri știrbite de stânci. Urme de urși lupi flămânzi populând văgăuni. Punți peste ele brazi răsturanați nord de furtuni. Lumini și umbre culori răsfrânte în aprigi priviri. Loc de cântec și dor ascunziș de haiduci destăinuite iubiri. Aer pur amețind înălțimile Ape reci cristalin înfiorând adâncimile. Răcoritoare adieri de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
caldarîm. înserarea se produsese brusc. nu știu cum s-a făcut că în timp ce îi telefonasem soției farfuria cu pulpe de rață îmi fusese luată, ceea ce îmi amplifica și mai mult sentimentul de frustrare... mai multe concluzii se busculară în mintea mea : rămăsesem flămînd, nu băusem nicio gură de vin, soția mea nu avea în niciun caz intenția să vină să cineze împreună cu mine și cu fosta mea iubită, și nici fosta mea iubită nu mai urma să se întoarcă pentru a termina seara
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
tot orașul. ai simțit că ești urcat chiar pe creștetul orașului, dominîndu-l cu privirea și cu simțurile. L-ai simțit cald și viu, deschis la picioarele tale docil, ademenitor. abia acolo, pe acoperișul orașului, disperat dar puternic în masculinitatea ta flămîndă, ai reușit să posezi orașul, să-l simți ca pe un al doilea corp.” 59. te rog să mă scuzi. GUȚĂ ? mă auzi ? sunt eu, easY. sunt sincer dezolat că nu m-am putut controla. Știu că nu e normal
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
imediat un venit, este foarte săracă în raport cu nevoile sale de ajutor. De aceea, noi vă spunem să ajutați Biserica acum pentru ca ea să ajute pe cei mai săraci, îmbinând spiritualitatea cu disponibilitatea de a ajuta pe cel bolnav, pe cel flămând, pe cel sărac. Se spune că Biserica Antiohiei, în timpul Sfântului Ioan Gură de Aur, hrănea zilnic 3000 de oameni cu produsele sau banii proveniți de la câteva familii de oameni bogați. Dacă toți bogații ar face acest lucru, spunea Sfântul Ioan
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
și rațiunii de a fi. Omul a fost mereu preocupat să Îl vadă pe Dumnezeu într-o cât mai palpabilă formă și pe o cât mai rațională și accesibilă cale. De aceea și Hristos răspunde acestei preocupări umane spunând: "Căci flămând am fost și Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; Gol am fost și M-ați îmbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
am fost și M-ați primit; Gol am fost și M-ați îmbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine. Atunci drepții Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? Sau însetat și Ți-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
lîngă pereții vopsiți într-un cenușiu economicos, un brîu lat cu ulei, care putea fi spălat ușor și restul dat în humă după dorința expresă a lui Mihai Mihail, ca să-i aducă aminte, se spunea, de anii copilăriei, cînd era flămînd, dar fericit, spre deosebire de starea actuală, cînd era exact pe dos, s-a prelins pînă la cabinetul directorului general fără să-și bată mintea spre a ghici care este motivul înaltei solicitări. Spre surprinderea sa, Mihai Mihail nu se mai afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sînt cu adevărat un pericol. Doar știți că sar la om și dacă sînt sătui și pe deplin domesticiți. Cu cît sînt mai de-ai casei, cu atît sînt mai răi. Închipuiți-vă ce zace într-un cîine din ăsta, flămînd și hoinar! De ei, da, de ei ne putem teme. Dar pînă acum n-am găsit nimic din ceea ce ar putea să ne îngrijoreze cu adevărat." Și s-a uitat semnificativ la bocancii săi înnoroiați, pentru a o încredința că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Căpitan, de ce era necesară? De ce trebuia să ne fie "cea mai dragă nuntă dintre nunți"? Acum, în sfârșit, după ce omorâseră pe mulți și fuseseră și ei omorâți, luaseră puterea. Și mă aflam în fața unuia din șefii lor. Curiozitatea mea era flămândă, dar ascunsă. Dacă ar fi înțeles că singură această pornire mă adusese acolo în clădire, bineînțeles că nu mi-ar mai fi spus nimic și m-ar fi dat imediat afară. Numai Cristos și bineînțeles numai în relatările apostolilor, îi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
copios, lăbărțat, la gura sobei și-a iubitei ideale, cu savuroasele întâmplări ale unor vremuri vechi, de pomină nostimă și răspomină cruntă, dăruite miștocar, subtil, deșănțat, crinamitard, într-o ortografie fantezistă, buclucașă, dezlănțuită-n invențiuni zgubilitice, de nestăpânit copil bătrân, flămând de mura împarșivită mustos în rugul verde-al frunzăloaicelor lobate reavăn, poftiicios la miezul galb al zarnacadelelor zimțate, răzlețite-n plăpumi și ponoare, râvnitor să râdă strașnic, bubuitor, demiurgic, din foale, din încăperile inimii, din sângele ficatului și-al splinei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
a singurătate și a pustiu. Noaptea cucerise hanul singuratic. Am vrut să cercetez ograda, dar mi-am închipuit că zadarnică îmi va fi munca, de vreme ce, de atâta timp, nimenea nu mi-a răspuns, nici nu mi-a ieșit înainte. Eram flămând și însetat și tulburarea mă adusese într-o ciudată stare. Căutam să-mi lămuresc pricina pentru care hanul era pustiu. Mă așezasem în odăița îmbrăcată din fund; mă gândeam în tăcerea adâncă; îmi făceam sute de închipuiri care de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să ia tot ce-i cădea în mână. Ghiujul a băut până ce n-a mai putut; de-acu’ doarme până mâne-sară! Eu o ascultam cu voie-bună și inima mi se încălzea în piept nevoie mare. I-am spus că-s flămând și însetat. Ea a sărit sprintenă, a pregătit măsuța cu trei picioare, a acoperit-o cu o pânză curată, a adus vin, mi-a pus un pui fript dinainte și era, măi băieți, așa de rumănă și de mândră, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
oftările domoale ale adâncului. Mergea în pas, gânditor, și-și simțea mădularele amorțite. Ș-avea și-n el ca o nemulțămire nedeslușită. Și parcă și de el însuși și de roibul care-l purta de jumătate de zi, ud și flămând, îi era milă. Poate s-ar fi bucurat de focul din vatra chihaiei- dacă n-ar fi avut a veni cel îngenunchiat. Ce are omul acela? se gândea boierul. - Nu l-am pălit așa de rău... Trebuie să aibă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în aceste clipe de răgaz; iar în ceasurile când sta acasă lucrând la o cusătură ori la un călțun, icoanele văzute i se deșteptau în lumina umedă a ochilor. Viața care fierbea în juru-i săracă și năcăjită, figurile palide și flămânde, săptămânile și lunile de răbdare, toate, fără ca ea să-și deie samă, câteodată o făceau să râvnească la altă viață, să invidieze soarta altor femei din alt neam, mai libere, mai respectate și mai scutite de griji. Astfel intrau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]