2,915 matches
-
La patru ani după ce a fost așezată piatra de temelie a centrului industrial, a fost pus în funcțiune și al doilea furnal, ridicat de către societatea "„Kronständer Verein”", care deținea și minele de la Teliuc. În anul 1916 Uzina Călan, producătoare de fontă, în jurul căreia s-a dezvoltat apoi orașul Călan a ajuns la 1.117 angajați. În vremea comunismului uzinele au fost transformate în combinat siderurgic. În anul 1957 s-a pus în funcțiune primul cuptor carvofluid, prima instalație din lume pentru
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
funcțiune primul cuptor carvofluid, prima instalație din lume pentru producerea semicocsului prin fluidizare, realizată pe baza lucrărilor unor cercetători români. În 1961 s-a pus în funcțiune stația experimentală de cocs-brichete. Uzina Victoria-Călan a fost cea mai mare producătoare de fontă cenușie din țară. Prin decretul 8/1982 a fost schimbată denumirea din "Întreprinderea Victoria Călan" în "Combinatul siderurgic Victoria Călan". În 1989, combinatul din Călan avea în jur de 6.400 de angajați. În anul 1998, combinatul a fost divizat
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
5 milioane de dolari. Turnătoria 1 a fost desprinsă din Sidermet, iar Fondul Proprietății de Stat a încheiat un contract cu francezul "Roger Paul Martinez" pentru a prelua activul modelărie. Aici se executau modelele din lemn pentru piesele turnate din fontă. Prin contract, francezul se obliga să preia 80 de muncitori și să producă, în continuare, modele din lemn. La 24 de ore după semnarea documentelor, reprezentanții Turnătoriei 1 au devalizat Secția modelărie, pentru ca francezul să nu poată produce modelele la
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
firme cu o parte dintre activele existente (un furnal și o linie de turnare a tuburilor) în parteneriat cu compania germană "Pipe Products", componentă a concernului "AMIANTIT" din Arabia Saudită. În vara aceluiași an, noua societate "AMIDIP" a început să producă fontă ductilă pentru linia de tuburi care funcționa la Mecanica Orăștie (care a fost oprită între timp în condiții suspecte). Partenerul străin urma să investească la AMIDIP nu mai puțin de 12 milioane de dolari. La momentul respectiv se anunța angajarea
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
în condiții suspecte). Partenerul străin urma să investească la AMIDIP nu mai puțin de 12 milioane de dolari. La momentul respectiv se anunța angajarea a cel putin 1.000 - 1.200 de persoane. În linia de turnare de țevi din fontă ductilă de la "Turnătoria II" s-au investit, începând încă din 1995, câteva milioane de dolari. Procesul de producție s-a oprit însă în a doua jumătate a anului 2003, dupa ce SNCFR, în calitate de creditor al societății Sidermet, a cerut ca
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
pentru activități de pază și conservare. Atât directorul executiv AMIDIP, cât și liderul sindical au fost de părere că s-a făcut jocul celor (cercuri de afaceri din București) care doreau ca în România să nu se producă tuburi din fontă ductilă, ci doar să se importe, la preț dublu.
Sidermet () [Corola-website/Science/321086_a_322415]
-
este o companie din România producătoare de piese și accesorii auto pentru autovehicule și motoare de autovehicule și de articole turnate din fonta și oțel. Compania a fost privatizata în anul 2003, prin vânzarea unui pachet de 96,3912% din acțiuni către "SC Lazăr SRL Reghin", deținută de omul politic Nicolae Lazăr, fost membru PNL, fost consilier local în orașul Reghin. Compania deține
Metalurgica Reghin () [Corola-website/Science/321147_a_322476]
-
3912% din acțiuni către "SC Lazăr SRL Reghin", deținută de omul politic Nicolae Lazăr, fost membru PNL, fost consilier local în orașul Reghin. Compania deține o turnătorie cu o capacitate de producție de 1.000 de tone de oțel și fonta pe an. Număr de angajați: Cifra de afaceri în 2007: 8 milioane lei De la înființare, și până în prezent, societatea noastră a trecut printr-o serie de schimbări și investiții, ajungând că în prezent să poată execută, la cele mai înalte
Metalurgica Reghin () [Corola-website/Science/321147_a_322476]
-
înalte nivele calitative, toate produsele pe care le are azi în portofoliu Înființată în anul 1950 cu denumirea de Întreprinderea Agricolă Raionala "Republică" având ca obiect de activitate, presarea uleiului, fabricarea de materiale de construcții, un mic sector de turnare fonta, un sector de strungărie, lăcătușerie și un atelier de reparații mecanice, cu o capacitate totală, de 25-30 muncitori. Tot în aceeași perioadă se amenajează și o turnătorie de fonta cenușie cu 5 muncitori, care în anii 1954-1955 se dezvoltă ajungând
Metalurgica Reghin () [Corola-website/Science/321147_a_322476]
-
uleiului, fabricarea de materiale de construcții, un mic sector de turnare fonta, un sector de strungărie, lăcătușerie și un atelier de reparații mecanice, cu o capacitate totală, de 25-30 muncitori. Tot în aceeași perioadă se amenajează și o turnătorie de fonta cenușie cu 5 muncitori, care în anii 1954-1955 se dezvoltă ajungând la 40 muncitori, având ca scop turnarea de obiecte casnice pentru fondul pieții. Între anii 1960 - 1965 întreprinderea se profilează numai pe activitatea specifică construcțiilor de mașini. În anul
Metalurgica Reghin () [Corola-website/Science/321147_a_322476]
-
40 muncitori, având ca scop turnarea de obiecte casnice pentru fondul pieții. Între anii 1960 - 1965 întreprinderea se profilează numai pe activitatea specifică construcțiilor de mașini. În anul 1966, sub denumirea de I.M. Republică Reghin, a fost preluată turnătoria de fonta cu grafit nodular de la Uzinele „Tractorul” din Brașov. Pe baza acestor dezvoltări, în perioada 1966 - 1973, întreprinderea își triplează capacitățile de producție și se profilează că întreprindere constructoare de mașini, cu un numar de peste 1000 de muncitori, făcând parte integrantă
Metalurgica Reghin () [Corola-website/Science/321147_a_322476]
-
Această metodă a fost bună pentru a săpa în solul moale și cu pietriș din apropierea suprafeței. Totuși, pentru secțiuni aflate la adâncimi mai mari s-au folosit galerii miniere, ca Harlem și East River, unde s-au folosit tuburi din fontă, sau unele secțiuni de sub Park Avenue și de sub Broadway unde s-a folosit fie piatra, fie betonul pentru susținerea tunelului. Aproape 40% din transportul „subteran” funcționează de fapt la suprafață sau pe linii aeriene, inclusiv pe structuri din oțel sau
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
sau unele secțiuni de sub Park Avenue și de sub Broadway unde s-a folosit fie piatra, fie betonul pentru susținerea tunelului. Aproape 40% din transportul „subteran” funcționează de fapt la suprafață sau pe linii aeriene, inclusiv pe structuri din oțel sau fontă, viaducte de beton, terasamente și linii situate pe suprafața pământului. Toate aceste metode de construcție sunt complet separate de șosele și de căile pietonale, iar cele mai multe intersecții de linii sunt separate în plan vertical, prin poduri. Multe sisteme de transport
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
de cele două părți. Vasul s-a îndreptat spre Plymouth la 30 iulie, pentru aprovizionare și pentru preluarea echipajului de 85 de oameni, inclusiv 12 pușcași marini regali. Cook a ordonat să se urce la bord și douăsprezece tone de fontă pentru balast. "Endeavour" a plecat din Plymouth la 26 august 1768, cu 94 de oameni la bord și provizii pentru 18 luni. La bord se aflau și animale vii: porci, găini, doi câini de vânătoare și o capră pentru lapte
HMS Endeavour () [Corola-website/Science/321533_a_322862]
-
ariergarda lui Lee. La sud de Rapidan se afla o pădure deasă denumită de localnici "Wilderness" („sălbăticia”). Zona fusese înainte o pădure de foioase deschisă, dar în perioada colonială copacii fuseseră tăiați treptat pentru a obține cărbuni pentru turnătoriile de fontă. Când aprovizionarea cu lemne a fost întreruptă, turnătoriile au fost abandonate și pădurea crescuse din nou, formând desișuri de tufe, plante agățătoare și arbuști. Turnătoria Catherine, abandonată în anii 1840s, fusese recent reactivată pentru a produce fier în sprijinul efortului
Bătălia de la Chancellorsville () [Corola-website/Science/321749_a_323078]
-
Furnalul de la Govăjdia, județul Hunedoara, se află în capătul vestic al satului Govăjdia, la 20 km de municipiul Hunedoara (10 km pe terasamentul căii ferate înguste). Furnalul este vestit pentru că aici s-au produs unele componente din fontă pentru turnul Eiffel din Paris, și fontă pentru oțelul produs pentru turnul Eiffel la uzinele din Reșița. Totuși, trebuie menționat că istoricul român Ion Bocioacă în cartea sa „Gheorghe Pănculescu, legendă și adevăr” contestă această afirmație (vezi bibliografia). Acest furnal
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
Hunedoara, se află în capătul vestic al satului Govăjdia, la 20 km de municipiul Hunedoara (10 km pe terasamentul căii ferate înguste). Furnalul este vestit pentru că aici s-au produs unele componente din fontă pentru turnul Eiffel din Paris, și fontă pentru oțelul produs pentru turnul Eiffel la uzinele din Reșița. Totuși, trebuie menționat că istoricul român Ion Bocioacă în cartea sa „Gheorghe Pănculescu, legendă și adevăr” contestă această afirmație (vezi bibliografia). Acest furnal la vremea lui a fost primul furnal
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
orizontală, cu trompa de suflare așezată pe furnal pe latura dinspre pârâu, cu o deviere de 80 mm de la centrul cuvei furnalului. Gura de vânt inferioară era la un unghi de curbură de 3° , îndreptată spre direcția găurii pentru evacuarea fontei, cu o deviere tot de 80 mm de la centrul cuvei. Aerul pentru suflarea în furnal a fost asigurat de 6 foale duble cu aceleași dimensiuni, montate în sala mașinilor, o foală asigura 7-8 suflări pe minut. Aerul se transporta la
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
sala mașinilor, o foală asigura 7-8 suflări pe minut. Aerul se transporta la furnal prin conductă. După punerea furnalului în funcțiune în Aprilie 1810, după șapte luni și jumătate de exploatare și după o producție de 1380,7 tone de fontă, furnalul a fost oprit pe de o parte deoarece creuzetul furnalului avea uzuri pronunțate și pe de altă parte pentru că s-a adunat o cantitate de fontă suficientă pentru câteva luni de prelucrare în atelierele de afânare. După rezidirea creuzetului
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
și jumătate de exploatare și după o producție de 1380,7 tone de fontă, furnalul a fost oprit pe de o parte deoarece creuzetul furnalului avea uzuri pronunțate și pe de altă parte pentru că s-a adunat o cantitate de fontă suficientă pentru câteva luni de prelucrare în atelierele de afânare. După rezidirea creuzetului furnalului, furnalul a fost pus din nou în funcțiune în anul 1814, a funcționat timp de șapte ani până în 1821, în funcție de disponibilitatea mangalului furnalul a funcționat alternativ
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
unor erori de proiectare a foalelor astfel că debitul aerului suflat în furnal a fost cam redusă astfel că exploatarea furnalului de la Govăjdia pe lângă furnalul de la Toplița a fost mai dezavantajat și de faptul că la Govăjdia se producea doar fontă cenușie care nu se putea afâna la fel de ușor. În schimb la Toplița se producea în mare parte doar fontă albă. Din aceste cauze furnalul de la Govăjdia a fost oprit la sfârșitul anului 1820. După această dată furnalul a stagnat timp
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
exploatarea furnalului de la Govăjdia pe lângă furnalul de la Toplița a fost mai dezavantajat și de faptul că la Govăjdia se producea doar fontă cenușie care nu se putea afâna la fel de ușor. În schimb la Toplița se producea în mare parte doar fontă albă. Din aceste cauze furnalul de la Govăjdia a fost oprit la sfârșitul anului 1820. După această dată furnalul a stagnat timp de 17 ani până în 1837. În tot acel timp au putrezit toate utilajele, digurile, canalele pentru aducțiune și decantoarele
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
dispus prin dispoziția nr. 4723, cu o sumă de 1333 forinți, 50 creițari, în hala furnalului să se construiască un cubilou cu o înălțime de 2,85m. Cubiloul a funcționat cel mai mult când furnalul a fost oprit, în rest fonta s-a turnat exclusiv din furnal. În rest cubiloul a funcționat doar când fonta rezultată din furnal nu a fost corespunzătoare turnării. Preîncălzitorul menționat mai devreme a fost montat la gâtul furnalului, drept combustibil a fost folosit gazul de furnal
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
hala furnalului să se construiască un cubilou cu o înălțime de 2,85m. Cubiloul a funcționat cel mai mult când furnalul a fost oprit, în rest fonta s-a turnat exclusiv din furnal. În rest cubiloul a funcționat doar când fonta rezultată din furnal nu a fost corespunzătoare turnării. Preîncălzitorul menționat mai devreme a fost montat la gâtul furnalului, drept combustibil a fost folosit gazul de furnal; timp de 2 săptămâni înainte de darea în funcțiune a preîncălzitorului a fost suflat cu
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
de vânt confecționate din cupru nu au rezistat și din cauza temperaturii ridicate s-au topit, astfel tehnicianul de probă a fost nevoit să schimbe gurile de vânt și a dispus ca la Govăjdia să se confecționeze guri de vânt din fontă care aveau sistem de răcire cu apă. Pe 14 Noiembrie 1839 Gurile de vânt din cupru au fost înlocuite cu gurile de vânt confecționate din fontă și răcite cu apă. Cu aceste guri de vânt montate s-a continuat probele
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]