6,212 matches
-
Înțeles că OSC ar dori să fie la masa la care se iau hotărâri, cu o voce și un vot egale În deciziile politice. Tensiunea dintre cele două sectoare izbucnește adeseori și se revarsă În stradă Protestele societății civile la forumurile politice globale și la Uniunea Europeană, ca și la conferințele și Întâlnirile la nivel național și regional, au crescut semnificativ În ultimii ani. O bună parte a ambivalenței venită din partea actorilor guvernamentali, dar și sentimentul crescând de frustrare și supărare al
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Dar În acest proces de guvernare pe mai multe niveluri, fiecare participant devine conștient de lupta celorlalți pentru a fi reprezentați și recunoscuți. Rețelele de guvernare pe mai multe niveluri sunt ca niște uriașe laboratoare pentru explorarea empatiei. Acest nou forum de guvernare reușește numai În măsura În care toți participanții pot comunica și empatiza cu aspirațiile și situația celorlalți. Armonizarea intereselor disparate depinde, În mare măsură, de acceptarea luptei comune pentru recunoaștere. Drepturile universale ale omului, la rândul lor, codifica recunoașterea. Nu sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și science-fiction”. Director: Eduard Victor Gugui. Colectivul de redacție: Mihaela Muraru-Mândrea (redactor-șef), Mihai Bădescu (secretar general de redacție), Romulus Bărbulescu (redactor literar), Florin Munteanu (redactor științific), Călin Popovici (prezentare grafică). Intenția declarată a publicației este promovarea literaturii SF. Rubrici: „Forum”, „Spațiu”, „Opus XXI”, „Univers SF”, „Film”, „Meridian”. Alături de incitante articole de știință prospectivă, se publică proză de Horia Aramă, Mihai Răuță, Romulus Bărbulescu, George Anania, precum și traduceri din literatura științifico-fantastică a scriitorilor Arthur C. Clarke, Brian Aldiss, Isaac Asimov, Ph
STRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289983_a_291312]
-
românească”, „Atheneum” (Iași), „Universul literar”, „Festival” (Silistra), „România literară”, „Curierul (magazin) literar”, „Revista română”, „Preocupări literare”, „Democrația”, „Semnalul”, „Drum nou” (Turnu Măgurele), „L’Indépendance roumaine”, „Victoria”, „Tinerețea”, „Veac nou”, „Buletinul apărării patriotice”, „Cotidianul de amiază”, „Apărarea”, „Contemporanul”, „Femeia și căminul”, „Forum”, „Gazeta literară”, „Secolul 20”, „Astra”, „Revue roumaine”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Almanah literar”, „Echinox”, „Manuscriptum”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Numai o parte din această publicistică a intrat în alcătuirea volumelor Études sur la littérature roumaine contemporaine (1937
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
încheiate la Liceul „Unirea” din Brașov (1984), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1988). Elev, apoi student, frecventează „Cercul literar 19” din Brașov și cenaclul revistei „Orizont”. Colaborează cu versuri, eseuri și cronici literare la „Dialog”, „Echinox”, „Forum studențesc”, „Amfiteatru”, „Interval”, „Vatra”, „Astra”, „Poesis”, „Observator cultural” ș.a. Este, pe rând, profesor de gimnaziu la Apața (județul Brașov), la Școala Normală din Brașov, redactor (din 1990) și redactor-șef (din 1998) la revista „Interval”, și cadru didactic la Universitatea
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
București. În 1984 pleacă în Germania, unde se stabilește, lucrând în cadrul Universității din Freiburg până la pensionare. A debutat în 1968, la „Amfiteatru”, și a continuat să publice poezie în „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, iar articole în „Contacts” (Paris), „Orthodoxes Forum” (München), „Sinaxi” (Atena) ș.a. Debutul editorial datează din anul 1971, cu volumul Versuri. Semnează și Lidia Ionescu Stăniloae. S. scrie dintru început o poezie care îmbină vibrația intelectuală cu cea emoțională și e solicitată de acute interogații, lăsându-se fascinată
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
apărută în 1969. Colaborează cu studii și articole în reviste din țară („Studii și cercetări de istorie literară și folclor”, devenită „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Cahiers roumains d’études littéraires”), precum și în publicații de italienistică din străinătate („Forum italicum” din New York sau în volumul colectiv Naturalismo e verismo, Catania, 1988). Activitatea de italienistă a lui Ș. s-a concretizat în studii - incluse în publicații de specialitate - consacrate unor scriitori din diferite perioade (Dante, Tommaso Campanella, Jacoppo Sannazaro, Vittorio
SCHIOPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
în proza lui Mircea Eliade. Membru fondator și redactor-șef la ziarele „Gazeta de Vest” și „Dialog liberal”, are și calitatea de membru fondator și membru în comitetul de coordonare al revistei „Ariergarda”. Debutează în 1980, cu proză scurtă, la „Forum studențesc”, iar editorial în volumul colectiv Drumul cel mare, apărut în 1985. Mai colaborează la „Orizont”, „Helikon”, „România literară”, „Meridianul Timișoara”, „Aradul literar”, „Semenicul” ș.a. Grupajul Trezește-te, Maria din culegerea colectivă Drumul cel mare, este o încercare de explorare
SECHESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]
-
Este fiul Valeriei Drincea (n. Lupulescu), profesoară, și al lui Ion Șerban Drincea, publicist. Va absolvi Liceul Industrial din Drobeta-Turnu Severin (1989) și Facultatea de Construcții a Universității Politehnice din Timișoara (1995). Între 1993 și 1995 este redactor la revista „Forum studențesc”, apoi la ziarul „Renașterea bănățeană” și la „Agenda zilei”, apoi redactor-șef adjunct (din 1999) și redactor-șef (din 2001) al săptămânalului „Focus Vest”, editorialist al cotidianului „Ziua de Vest” (din 2002). Din 1998 este și cadru didactic la
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
cum se întâmplă în paginile grupate sub titlul Din pana suferinței (1888), iar poezia patriotică - Țara mea (1905), Spade strămoșești (1915), Cântă Dorna (1939) - rămâne și ea convențională. Totuși, oda La Columna lui Traian a fost recitată la Roma, în Forumul Roman, când o delegație de români a depus aici o coroană de bronz. Interesante, scrise cu nerv, sunt impresiile dintr-o călătorie în Danemarca, Suedia și Finlanda, când S. l-a cunoscut pe Henrik Ibsen - O româncă spre Polul Nord (1932
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
clinicilor de Oncologie și în puținele centre de îngrijiri paleative pentru bolnavii cu stadii avansate ale cancerului. Pe plan mondial se cunosc grupuri de suport pentru întâlnirile „față în față”, altele pentru relații de ajutorare oferite prin telefon sau multiple forumuri on-line. SCHIMBAREA ASPECTULUI CORPULUI Tratamentul cancerului poate schimba propria dumneavoastră percepție asupra corpului. Veți fi mai puțin confidenți asupra persoanei care sunteți și a ceea ce puteți face. Această constatare este mai obișnuită atunci când corpul (în particular, fața) a suferit transformări
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
abia un an de la acest moment, a început să devină din ce în ce mai clar faptul că ceea ce se dorea un răspuns al guvernelor europene la diversele presiuni exercitate asupra modelelor de bunăstare socială avea slabe șanse de a deveni un succes. În cadrul Forumului European Economic care a avut loc la Salzburg în toamna anului 2001, doi comisari europeni au eșuat în apărarea Strategiei de la Lisabona. Un factor deloc de neglijat a fost contextul politic european care a marcat simultan eforturile de implementare a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
programe pentru dezvoltarea mediului rural”. În cadrul Națiunilor Unite există mai multe agenții sau programe care sunt preocupate de dezvoltarea rurală: FAO, Banca Mondială, UNDP, IFAD Organizația pentru Alimentație și Agricultură (Food and Agriculture Organisation - FAO), creată în 1945, este un forum în care națiunile negociază de pe poziții de egalitate tratatele internaționale sau participă la dezbaterile pentru adoptarea de politici. Principalul scop al FAO este eradicarea foametei, concentrându-și atenția în special asupra dezvoltării zonelor rurale (în care se află 70% din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Berlin (1878), București, 2005, p. 107 și urm. </ref>. Se Înțelege de la sine că totul era spre beneficiul Marilor Puteri și În dauna statelor mici, ce nu Își puteau proteja interesele. În condițiile amintite mai sus, reiese cu claritate că forumul european Întrunit la Berlin nu reprezenta altceva decât „o solemnă reprezentație”, după ce „piesa fusese, În aproape toate amănuntele ei, aranjată dinainte În culise” <ref id="124"> 124 Gh. I. Brătianu, loc. cit., p. 7. </ref>. Vom reuși astfel să Înțelegem
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Forul lui Traian, exedrele din Forul lui Augustus (la Roma) sau exedrele capitoline din Constantinopol; arhitectura era similară gymnasion-ului atenian. Despre arhitectura acestor săli de conferință care sunt exedrele găsim detalii interesante în H.-I. Marrou, „La Vie intellectuelle au forum de Trajan et au forum d’Auguste”, Mélanges d’archéologie et d’histoire, XLIX/1932, pp. 93-110, și F. Schummel, Wochenschrift für klassische Philologie, Viena, 1919 (cf. Marrou, Istoria educației..., op. cit., vol. II, p. 215). 9. Despre excelenta activitate a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Forul lui Augustus (la Roma) sau exedrele capitoline din Constantinopol; arhitectura era similară gymnasion-ului atenian. Despre arhitectura acestor săli de conferință care sunt exedrele găsim detalii interesante în H.-I. Marrou, „La Vie intellectuelle au forum de Trajan et au forum d’Auguste”, Mélanges d’archéologie et d’histoire, XLIX/1932, pp. 93-110, și F. Schummel, Wochenschrift für klassische Philologie, Viena, 1919 (cf. Marrou, Istoria educației..., op. cit., vol. II, p. 215). 9. Despre excelenta activitate a acestor rhetores latini, vezi Marrou
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
altă parte Ennodius (Dictio VII) îl declară pe Deuterius Eloquentiai doctor („doctor de elocință”) (cf. Riché, op. cit., p. 304). Deuterius își stabilise școala în forul din Milano și există un impresionant discurs despre inaugurarea audittorium-ului (Dictio in dedicatione quando ad forum translatio facta est). 23. Despre Aratos informează pe larg Casiodor (Monumenta Germaniae Historica, Auctorum Antiquissimorum, vol. XII, p. 242). De asemenea, o frumoasă mărturisire a acestuia (Epistula ad Parthenium, în Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena, 1866; LXXII, p. 150): His
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
justificare, la crearea unor modele de interconectare, interdependență și interrelaționare culturală pentru curricula internaționale bazate pe promovarea cooperării și progresele informaticii. În 1989, Diane Ravitch, una dintre cele mai controversate personalități ale istoriei educației americane, a susținut, în cadrul The American Forum for Global Education, desfășurat la New York, că șansa Statelor Unite pentru o nouă prosperitate nu poate veni decât din „globalizarea curriculumului” și învățarea altor culturi: Noi, americanii, vom avea mai mult de câștigat învățând alte culturi, care ș...ț câștigă învățând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of British Columbia, Vancouver, 1993. 207. W. Hellinger, Global Education: Educational Systems in Syria, Egypt, Israel and American Jewish Schools, University of Southwestern Louisiana, Lafayette, 1991, p. 4. 208. Diane Ravitch, „International Studies in the California Framework”, Acces - The American Forum for Global Education, New York, 1989, pp. 20-21. 209. Tye, op. cit. 210. Ibidem, p. 73. 211. A.H. Wilson, The Meaning of International Experience for Schools, Praeger Publishers, Westport, 1993. 212. G.H. Kah, En Route to Global Occupation: A High-ranking Government
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Belanger, M. (eds.) (1972), Curriculum and the Cultural Revolution, McCutchan Publishing, Berkeley. Purpel, D., Ryan, K. (eds.) (1976), Moral Education: It Comes with the Territory, McCutchan Publishing, Berkeley. Ravitch, D. (1989), „International Studies in the California Framework”, Access: The American Forum for Global Education, New York, pp. 20-21. Reid, T. (1993), Toward Creative Teaching: The Life and Career of Laura Zirbes, University of South Carolina, College of Education, Columbia. Reid, W. (1978), Thinking about the Curriculum, Routledge & Kegan Paul, Londra. Reid, W
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unor grupuri ca „bande de agresori”). Sicoe identifică chiar și specificul comportamental în funcție de tipul de temperament: colericii devin lideri, organizatori și tribuni; melancolicii sunt victime prin excelență etc. Coada este o „mică societate” ce reproduce trăsăturile contextului social larg, un forum, o aulă, un parlament și un tribunal în care sunt examinate defecțiunile sistemului - bineînțeles, totul în mod aluziv, utilizându-se o simbolistică specifică, de teama delatorilor -, pentru individ deci, un prilej de acțiune, de afirmare, de (auto)confruntare, o formă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mod regulat și corect; b) baze de date, sisteme de etichetare utilizabile pentru accesibilitate (cu participare activă on‑line a comunității persoanelor cu cerințe speciale) și instrumente de certificare pentru a evalua nivelul de accesibilitate a paginilor web; c) coordonarea forumului utilizatorilor; d) publicarea la diferite niveluri standard a unui ghid de stiluri de interfețe utilizator pentru instrumentele de browsing Web. Prezentăm mai jos exemple specifice de cercetări care au condus la servicii și produse comercializate: a) AUDETEL (Audio Description of
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
urmărite. Toate acestea vor servi definirii clare a necesității abordării unei astfel de probleme. Comisia TC111 a fost înființată în 1984. Scopul său este de creștere a siguranței și încrederii în informațiile prelucrate automat, precum și cel de constituire a unui forum al responsabililor cu securitatea și al altor specialiști care activează în domeniul securității sistemelor de prelucrare a informațiilor. Obiectivele urmărite sunt: • stabilirea unui cadru comun de referință pe linia securității, pentru organizații, specialiști și publicul interesat; • promovarea protecției și a
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
1985 și revizuit în 1992 și 1995. Scopul său este să identifice metodele și problemele din domeniul securității informațiilor, în particular al celor privind sistemele mici. Obiectivele se referă la: • promovarea grijii și înțelegerii față de securitatea sistemelor mici; • crearea unui forum pentru discuții și înțelegerea aspectelor referitoare la securitatea sistemelor mici; • promovarea tehnologiilor și metodologiilor care să vină în sprijinul securității sistemelor mici; • să contribuie, în măsura în care este posibil, la crearea standardelor internaționale pentru securitatea sistemelor mici. Sistemele mici sunt cele ce
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
studieze și promoveze educația și instruirea pe linia aplicării principiilor, metodelor și tehnologiilor de securitate a rețelelor. Obiectivele sale sunt: • promovarea stărilor de încredere și înțelegere a aspectelor privind rețelele din punct de vedere al securității sistemelor informaționale; • asigurarea unui forum pentru discuții, înțelegerea și clarificarea tuturor aspectelor ce țin de securitatea rețelelor; • studierea și identificarea aspectelor manageriale, procedurale și tehnice ale securității rețelelor; • studierea și descrierea riscurilor apărute în contexul includerii sistemului informațional într-un mediu bazat pe rețele; • promovarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]