5,324 matches
-
coloană, frumos profilată, edificiului aflat în plină construcție al istoriografiei românești contemporane. O istoriografie tânără, "normală", profesionistă, inteligentă și liberă, în substanța ei (spre deosebire de mulți dintre cei care au precedat-o și printre care nu ezit să mă prenumăr), de frustrări vindicative, complexe de superioritate sau vocații misionare. În cadrul acestei noi istoriografii, școala de istorie culturală de la Iași se afirmă ca o voce puternică și distinctă, iar Cătălina Mihalache ca una dintre reprezentantele ei de marcă. Lectură plăcută și instructivă, tuturor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
speculând cu abilitate câteva resurse mereu deficitare alocații, ajutoare sociale, pensii, munca "la negru" în țară sau în străinătate, întreținerea unor gospodării agricole în satele de origine sau chiar în oraș. Erau familii cu mulți copii, deseori monoparentale, pentru care frustrările provocate de evidentele diferențieri sociale din România postcomunistă păreau iremediabile. Mulți dintre elevi manifestau de timpuriu angoasa găsirii unui loc de muncă și unii lucrau deja (fără acte) la patronii din cartier. Expuși unui mod de viață tradiționalist, violent și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o infinitate de parcursuri posibile (cf. și C. Calame, C. Geni-nasca, 1982: 78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune explicativă și axiologică. Pe de o parte sînt nuanțate procesele de modificare (ameliorarea și degradarea), de conservare (protejare/ vs/frustrare) și de influențare (informarea și tăinuirea, obligația și interdicția, sfatul și sfatul inhibitor), iar pe de altă parte "morala povestirii constituie o învățare strategică în afara unei situații reale -, contribuind la îmbogățirea repertoriului de reacție a receptorului și acesta este unul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
feminității, a virilității, a confortului etc. pentru un anumit grup, societate, epistemă). Decelînd "visele" și așteptările destinatarului, mesajul publicitar suscită anumite dorințe și nevoi pe care actul cumpărării (în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit produs) și afective (de compensare a unei frustrări prin remodelarea imaginii destinatarului, conotat euforic, valorizat pozitiv printr-o imagine de marcă). Datorită acestei duble
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe care actul cumpărării (în cazul "reușitei" persuasiunii) ca act securizant și liberator de inhibiții și frustrări le va satisface. Publicitatea răspunde în acest fel unei duble exigențe: materiale (bazate pe un anumit produs) și afective (de compensare a unei frustrări prin remodelarea imaginii destinatarului, conotat euforic, valorizat pozitiv printr-o imagine de marcă). Datorită acestei duble vectorialități, publicitatea a fost considerată "studiul rațional al iraționalului uman" (A. Moles, 1973: 644). Iraționalul este reprezentat de comportamentul paradoxal al consumatorului care cheltuiește
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
insensibili la situația celui arestat. La nivelul comunicării verbale și al gesturilor, ei acționează mecanic atunci când îi iau în primire pe cei arestați. Deposedarea de obiecte reprezintă începutul procesului deposedării de identitate, însoțit de umilință, lipsire de demnitate, derută și frustrare. În universul detenției, arestarea nu reprezintă un eveniment irepetabil, există și rearestarea, deoarece omul plătește până la moarte pentru aceeași vină. Odată absorbit în această lume, individul nu mai poate ieși, de fapt, niciodată. Dacă arestarea provoacă un șoc, rearestarea provoacă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de a-și adapta comportamentul cerințelor școlare, sugestibilitatea lor este mărită. Elevii cu tulburări comportamentale se recrutează mai ales dintre cei cu sistem nervos excitabil, dezechilibrat, cu o slabă dezvoltare a procesului de inhibiție internă. Ei acceptă cu greu o frustrare, un reproș, o simplă remarcă. Prezintă atitudini refractare, opozabilitate, agresivitate, nervozitate la Încercările educative. Pentru ca asemenea acte de comportament să nu conducă spre o viitoare delincvență se impune intensificarea preocupării tuturor factorilor responsabili: familie, școală, comunitate locală, biserică, poliție etc.
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
și estul Europei, inclusiv pentru România. Demersul politico-diplomatic anglo-francez s-a dovedit fatal în primul rând pentru țările din proximitatea frontierelor sovietice. Așa cum prejudiciabil a fost și tratamentul aplicat Uniunii Sovietice la 29 septembrie 1938, care, neinvitată la München, însemna frustrare și izolare de la masa marilor decizii politico-diplomatice ce se luau la nivel continental. Pactul Ribbentrop-Molotov cuprindea două părți distincte, iar totalitatea prevederile lui satisfăcea doar scopurile Înaltelor Părți Contractante. La 24 august 1939, cotidianul „Pravda”, oficiosul Partidului Comunist bolșevic al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
la 7 martie 1939, Carol numește ca prim-ministru pe Armand Călinescu însuși, în locul celui decedat. Noul instalat la șefia cabinetului fusese de fapt „eminența cenușie” a guvernului Miron Cristea. Era un personaj ce întruchipa „un amalgam de complexe, de frustrări și umilințe sociale decantate în decizii politice dure”, având o „urâțenie de maimuță din adolescență și tinerețe” care, totuși, inspira „o inteligență mult deasupra mediei”. Tratativele economice cu germanii au continuat într-un climat foarte tensionat și încordat sub noul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de exemplu Anglia, U.R.S.S., Germania etc. IV. 3. Spionajul bulgar IV. 3. a. Revizionism și organisme informative bulgare Bulgaria reprezenta cel de-al treilea stat revizionist ce avea graniță cu România întregită, după încetarea primului război mondial. De fapt, frustrările bulgarilor au începutul o dată cu hotărârile Tratatului de Pace de la București (16/29 iulie- 28 august 1913), încheiat după al doilea război balcanic. Înfrânt, statul bulgar a fost nevoit să cedeze unele teritorii, ocupate după primul război balcanic, vecinilor cu care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să se liniștească, reacționeaza la primul impuls. Emoțiile sunt extrem de fluctuante - trecând rapid de la o stare de tristețe la una de exaltare și invers. Pot să fie prietenoși, iar În următorul moment să devină ostili. Au o toleranță redusă la frustrare și pot avea „crize de nervi”. 5. Dificultăți la nivel fizic Toleranța mare la durere care Îi caracterizează, combinată cu asumarea unor riscuri extreme pot constitui un pericol pentru integritatea la nivel fizic (de exemplu, rănirile datorate loviturilor, efectele abuzului
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
cu copilul fie la psihiatru, fie la psiholog sau la consilierul școlar. Reacțiile lor la anunțarea diagnosticului ADHD al copilului lor sunt: de negare („Nu se poate!”), culpabilizare („Numai eu sunt de vină!”), blamare („Aștia nu știu nimic! Sunt nebuni!”), frustrare și chiar iritare, supărare, enervare. Acesta nu este decât un mecanism defensiv, de apărare, de evitare a problemei. Este mult mai ușor să crezi că, vinovat de toate faptele rele este copilul neascultător, decât să accepți că acesta are un
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
activități inovative, neconvenționale, prin care se stimulează curiozitatea și dorința de cunoaștere. Lucrul cu un copil hiperactiv sau cu ADHD reprezintă o provocare dificilă pentru toți cei care sunt implicați În educație. Dar nu trebuie să uităm că eforturile, depășirea frustrărilor inerente, a problemelor și eșecurilor de zi cu zi, au În final miza unei vieți În care putem să facem diferența Între marginalizare și succes social și profesional. Lista personalităților care sufereau de hiperactivitate și deficit de atenție și au
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
autoconștientizare. A treia ședință a avut ca obiective cunoașterea și intercunoașterea, precum și coeziunea și creativitatea. Am utilizat următoarele exerciții pentru atingerea obiectivelor: a) „exercițiul confruntării cu o situație dificilă” prin care am urmărit: trăirea sentimentelor de apartenență la grup; experimentarea frustrării determinată de sentimentul respingerii prin nonapartenență la grup; autoperceperea gândurilor și sentimentelor Într-o situație dată; confirmarea și stimularea În grup a asertivității; facilitarea relaționării și creșterea coeziunii grupului; trăirea unor stări afectiv motivaționale pozitive; autodezvăluirea unor trăsături caracteriale. Efectele
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
epoca informației, a cunoașterii cere învățare activă, mai ales personalizarea acestei învățări. Și cercetările psihologice confirmă rolul câtorva factori: • al emoțiilor (pe fond neurospihic în activarea conexiunilor, ceea ce în educație înseamnă încurajare, trăire, context, motivație, inovație, pentru a evita insuccesul, frustrarea, pasivitatea, care blochează performanța), • al sprijinirii prioritare a formării și afirmării gândirii critice, pentru a nu adapta pasiv diferite modele și judecăți date, a găsi soluții la viața reală, a lua decizii raționale, • al sprijinirii înțelegerii și folosirii personalizate a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
oportună. • Sugerează alternative metodologice. • Constată realizarea progresului în raport cu elementele contextului. • Provoacă reflecții pe probleme distincte, critice, pe proceduri pentru a găsi oportunități imediate. Formează atitudinea pozitivă de corectare, depășire, de învățare a obținerii succesului, performanței. • Nu descurajează, ci mobilizează. Îndepărtează frustrările. • Susține afirmarea rolului educatorului în leadership. • Învață să se gândească critic și în sistem, pentru a găsi cauze, interrelații, sugestii, colaborare, valorificare a altor experiențe. • Stimulează dialogul variat pentru clarificare, corectare, dezvoltare, noi proiecte. • Facilitează obținerea unui rapid și precis
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cuvântul (scris sau vorbit), mimică, unelte de muncă, Într-un cuvânt, mijloace care fac posibil progresul. Acestea se pot obține prin organizarea mediului În școală și intervenind direct de fiecare dată când copilul este incapabil să-și exprime liber temerile, frustrările, ezitarile. Cum se poate interveni În procesul personal de experiență? Unica posibilitate de intervenție se găsește În organizarea mediului În care copilul trăiește și Își Împlinește experiențele. Acesta trebuie să fie bogat În posibilități, pentru ca tatonarea să fie rapidă, complexă
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
A. Factorii individuali țin de capacitatea personală a fiecărui elev de a reacționa, de resursele personale, de bogăția și calitatea schemelor de adaptare. Astfel, unii elevi au un potențial mai mare de adaptare (maleabilitate, comunicare, acceptare a interdicțiilor, toleranță la frustrare), iar alții unul mai redus (sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi În raportul cu ceilalți). În general, acești factori individuali pot fi grupați În două categorii: I. Factori biologici constituționali prezența lor crește probabilitatea ca un elev să
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
dificultatea sau imposibilitatea elevului de anticipare, pe plan mental, a urmărilor inevitabile ale atitudinilor deviante adoptate. b) Modificăile accentuate ale vieții afective și ale voinței duc la apariția fenomenelor de conduită greșită școlară. Dintre acestea fac parte: toleranța scăzută la frustrare, labilitate afectivă pronunțată, potențial agresiv ridicat, indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Sentimentul de frustrare exprimă starea de disconfort În raport cu o trebuință sau aspirație, care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Oamenii În general au diferite praguri de
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
b) Modificăile accentuate ale vieții afective și ale voinței duc la apariția fenomenelor de conduită greșită școlară. Dintre acestea fac parte: toleranța scăzută la frustrare, labilitate afectivă pronunțată, potențial agresiv ridicat, indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Sentimentul de frustrare exprimă starea de disconfort În raport cu o trebuință sau aspirație, care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Oamenii În general au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), În funcție de cît de mult sunt dispuși să realizeze un dialog flexibil cu
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
potențial agresiv ridicat, indiferență afectivă (absența emoțiilor altruiste și simpatetice). Sentimentul de frustrare exprimă starea de disconfort În raport cu o trebuință sau aspirație, care, din diferite motive, nu a fost satisfăcută. Oamenii În general au diferite praguri de rezistență la privare (frustrare), În funcție de cît de mult sunt dispuși să realizeze un dialog flexibil cu ceilalți, respectiv de a face schimburi de valori materiale și spirituale cu cei care Îi Înconjoară. In acest context, elevii problemă sub raport comportamental sunt, de obicei, egoiști
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
raport comportamental sunt, de obicei, egoiști În cadrul relațiilor sociale, sunt dominați de incapacitatea de a se detașa de propriile trăiri și tendințe egocentrice, ceea ce Îi determină să creadă că au numai drepturi, nu și Îndatoriri. Incapacitatea de a accepta o frustrare, un reproș sau sugestie constructivă Îi face pe acești elevi să recurgă la Încercări de satisfacere a dorințelor egoiste pe alte căi decît cele permise de societate. c) Labilitatea afectivă reprezintă una din caracteristicile personalității elevilor delincvenți, ea manifestîndu-se prin
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
marile orașe. Semnificația vandalismului școlar trimite, În majoritatea cazurilor, la o reacție de protest. Toți elevii care comit intenționat conduite vandale au ca numitor comun un nivel scăzut al autocontrolului, o stimă de sine slabă și o toleranță redusă la frustrare. Toxicomania poate fi definită ca o stare de intoxicație acută sau cronică, provocată de consumul repetat al unei substanțe psihoactive. Debutul toxicomaniei la unii copii și adolescenți este asociat, de cele mai multe ori, cu problematica crizei existențiale specifice pubertății și adolescenței
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
școlară, În sensul că nu există norme școlare care să-l menționeze și să-l interzică explicit; cu toate acestea se prezintă ca având legatură cu alte probleme de comportament ale elevilor. Factorii de risc În sinuciderea la copii sunt: frustrarea afectivă precoce, lipsa atașamentului părinților, care determină absența identificării afective, sentimentele de insecuritate și angoasă În condițiile abuzului de autoritate ce declanșează o teamă permanentă de pedeapsă, plecarea părinților la mică În străinătate și abandonarea copilului la rude sau prieteni
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
frustrațiile și contrarierile moderate În timpul copilăriei și adolescenței pregătesc individul În lupta cu obstacolele și dificultățile inerente vieții, sporind gradul de adaptabilitate al copilului la acțiunea acestora. În aceasta privință se cere Însă determinarea unui prag optimal al conflictului sau frustrării, ce este direct condiționat de vârsta copilului. Elevii pot fi agresivi din mai multe motive: ¾ dorința de a fi o persoană “alfa, de a-i conduce pe cei di grup și de a impune celorlalți un punct de vedere, ¾ agresivitate
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]