2,981 matches
-
de orientările și organizările politico-economice ale Europei occidentale de după al doilea război mondial. Ele consolidează, într-adevăr, dau prestigiu internațional, autoritate juridică și politică, dar nu ne introduc și nu pun în circulație, pentru prima dată la noi, acest concept generic Europa. Tratatul instituind comunitatea europeană a fost semnat la Roma în 1957, Actul unic european, semnat la Luxemburg și Haga în 1986, a intrat în vigoare la 1 iulie 1987, Tratatul privind Uniunea Europeană a fost semnat la Maastricht, la 27
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
oraș. Cu alte cuvinte, vom căuta să reliefăm faptul că istoria orașului Bacău coincide, de fapt, cu istoria locuitorilor săi. Pornind, însă, de la realitatea multietnică a Bacăului de odinioară, am întâmpinat serioase dificultăți în încercarea noastră de „matrițare” a băcăuanului generic. Din acest motiv, portretul final va cuprinde dou) imagini - cea a etnicului român și cea a evreului -, pe care le vom așeza față în față, în speranța că „dialogul” interetnic va contura mult mai bine contribuția acestora la dezvoltarea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cotidianul medicilor, al avocaților, al muncitorilor etc. În aceste condiții, am optat să ne plasăm în siajul teoriei formulată de Erving Goffman - „reprezentarea de sine în viața cotidiană” -, cu scopul de a găsi cadrele cele mai favorabile pentru portretizarea băcăuanului generic, a rolurilor majore jucate de acesta atât în intimitatea domestică cât și în ipostaza publică de „om al cetății” și, mai ales, pentru a identifica modalitățile prin care acesta a ales să-și consume propriul timp liber. Astfel, folosind cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Revărsând în cale numai veselie.” În sumar intră versuri și versificări patriotice, populare, religioase, soldățești. Sunt antologate poezii de Artur Stavri, N. Thomescu-Baciu, Iuliu Cezar Săvescu și mulți alții, ascunși sub pseudonime, printre poeme numărându-se, bunăoară, unele înscrise sub genericele „Mărășești” și „Mahalale”. Alte rubrici: „Satira zilei”, „Capitala”. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289248_a_290577]
-
unei grupe de produse, aceasta va fi detaliată pe produse, respectiv se vor preciza: ... - poziția tarifară de 8 cifre; - denumirea comercială a produsului; - cantitatea și valoarea pe fiecare produs; similar se va proceda pentru poziția tarifară de 8 cifre, denumită generic "Altele". (4) Răspunderea pentru veridicitatea datelor și informațiilor înscrise în aceste formulare revine exclusiv operatorilor economici importatori. (5) Atât certificatul de import, cât și declarația suplimentară vor fi semnate de operatorul economic care solicită eliberarea certificatului de import sau de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164163_a_165492]
-
la nivel de produse, respectiv coduri tarifare de 8 cifre, si se vor preciza: ... - codul tarifar de 8 cifre; - denumirea comercială a produsului; - cantitatea și valoarea pe fiecare produs; similar se va proceda pentru codul tarifar de 8 cifre, denumit generic "Altele". (4) Răspunderea pentru veridicitatea datelor și informațiilor înscrise în aceste formulare revine exclusiv operatorilor economici importatori. Dacă, ulterior, se constată de către autoritățile cu atribuții de control că documentele, datele sau informațiile prezentate de operatorul economic prin cererea de certificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173706_a_175035]
-
a medicamentului transmisă la ANM, cu documentația de autorizare trimisă la autoritatea competența dintr-un anumit stat membru al UE Medicamentul autorizat în România Procedura: CE) [] CE) [] Formă farmaceutică: Producătorul/producătorii/deținătorul/ CE) [] Medicamentul de referință Autorizație pentru un medicament │ │ │generic (art. 10 alin.(1), lit.a), Medicamentul de referință CE) [] Formă farmaceutică: Producătorul/producătorii/deținătorul/ Declar că cele menționate mai sus sunt adevărate și că documentația de │ │autorizare trimisă la ANM este identică cu documentația de autorizare │ │trimisă la autoritatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173931_a_175260]
-
proiectoare, transformatoare, suporturi); - material de montaj; - accesorii (ceasuri, cronometre, busole, obiective, fotometre, suporturi, încărcătoare de baterii, casete, grupuri electrogene, transformatoare de curent, baterii și acumulatoare, aparate de încălzit, climatizare și ventilare etc.); - suporturi de sunet sau imagini, înregistrate sau neînregistrate (generice, semnale de apel de stație, racorduri muzicale etc.); - instrumente muzicale, costume, decoruri și alte accesorii de teatru, estrada, produse de machiaj, peruci; d) vehicul conceput său special adaptat pentru a fi utilizat în scopurile de mai sus, cum sunt vehiculele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
46. ?coală de Romă nu avea s? fie o astfel de �expozi? ie personal? � a lui Iorga, a? a cum erau celelalte. Universitatea de văr? a lui Iorga ? i?a deschis din nou por? ile la V? lenii de Munte �n 1921 sub genericul �Universitatea de văr? a profesorului Nicolae Iorga� ? i ? i?a continuat activitatea p�n? �n vara anului 1940. Rom�nia avea acum numeroase minorit?? i. Iorga �i accepta bucuros la V? leni pe studen? îi unguri ? i germani din Transilvania, ca ? i pe cei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Este membru al Comitetului Director al Asociației Psihologilor din România și membru al Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România. Din 2006 este președintele Asociației Europene de Psihologie Transpersonală (ETPA). Începând cu anul 1992, a inițiat Zilele Psihologiei Timișorene, sub genericul cărora a organizat 11 manifestări științifice de prestigiu. În anul 2004, a organizat la Timișoara Conferința Asociației Europene de Psihologie Transpersonală „Iubirea între triumf și patologie”. A publicat 9 cărți de autor, 11 cărți în colaborare și peste 100 de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domeniul educației permanente; editează și difuzează materiale de interes pentru instituțiile publice de cultură; colaborează cu Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii în scopul formării formatorilor din sistemul instituțiilor de cultură. Din rețeaua instituțiilor de cultură, generic denumite așezăminte culturale, fac parte: • Căminele culturale: instituții publice din mediul rural ce organizează și desfășoară activități cultural-artistice și de educație permanentă. În 2002, statisticile evidențiau 6 177 de astfel de instituții, cu o dotare slabă și personal insuficient, doar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ani poartă amprenta situației sociopolitice a României, ca țară cu statut de preaderare la Uniunea Europeană. Recenta aderare a țării noastre va ridica alte provocări, în sensul dezvoltării strategiilor postaderare, strategii sincrone, ca și până acum, cu politica educațională europeană, denumită generic Lisabona 2000-2010. România a semnat, în 2002, angajamentele de aderare la politica europeană pentru orizontul anilor 2010, iar, de atunci, a dovedit o urmare consecventă a priorităților și direcțiilor de acțiune stipulate în documentele europene (vezi subcapitolul 1.2.), în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și forme de organizare specifice" Simona Sava 4.2.1. Factori determinanți în alegerea strategiei didacticetc "4.2.1. Factori determinanți în alegerea strategiei didactice" Strategiile didactice folosite de cadrul didactic care lucrează cu adulții (pe care îl vom denumi generic „profesor”) acoperă ceea ce numim instrumentarul, aspectul tehnic al predării, adică variabilele procesuale ale transpunerii în practică a predării-învățării. Strategiile didactice reunesc combinațiile de metode și mijloace didactice utilizate în anumite forme de organizare a interacțiunii profesor-cursant, combinații menite să determine
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizare, particularitățile cursanților ori ale conținutului de vehiculat, timpul etc.) - factori ce au fost analizați în subcapitolul anterior -, vom porni de la câteva considerente cu privire la ceea ce înseamnă o predare eficientă în interacțiunea didactică cu cursanții adulți (pe care îi vom numi generic „cursanți” sau „studenți”), respectiv cu privire la noile tendințe în abordarea didactică și provocările aferente pentru cadrul didactic ce lucrează cu adulții. Dacă până nu demult caracterizarea predării se făcea mai mult din punct de vedere tehnic, instrumental, acum, pe lângă dimensiunea tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se predă, spre ilustrare și exemplificare. Trebuie să fie folosite în mod variat, dar să nu se facă abuz de ele. Să vedem în ce constă folosirea unora dintre cel mai des utilizate materiale didactice. Fișele de lucru: ceea ce numim generic „fișe sau foi de lucru” (handouts) poate acoperi o gamă largă de resurse de învățare distribuite pe hârtie, de la notițe care însoțesc prezentarea profesorului (și care fac mai ușoară urmărirea ei, ideile-cheie fiind deja grupate acolo) până la copii ale prezentării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și nevalorificate potrivit cu împrejurările, pot derapa în mod periculos spre zona negativului, a disfuncțiilor, în multe dintre actele comunicative curente din aria educației adulților. De aceea, am considerat necesar să-i avertizăm pe toți cei care activează în ceea ce denumim generic „educația adulților” (și în special pe traineri/formatori) asupra unui potențial fenomen de genul „bun eșuând în... rău”, când se bazează, a priori și mult prea încrezători, pe avantaje ale vârstelor adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare. Ceea ce denumim însă generic „forță comunicantă” (gândindu-ne în primul rând la comunicarea lingvistică, prevalentă) constituie un set complex format din patru componente complementare cofuncționale: performanța lingvistică, productivitatea lingvistică, abilitatea lingvistică și competența lingvistică (Adler și Rodman, 1991). Din punct de vedere tehnic, performanța
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lucreze cu aceste femei, dar și cursuri de educație de bază pentru aceste femei sau sesiuni de conștientizare și formare, de dezbatere pentru autorități locale etc. Prin urmare, cursurile pot fi considerate părți componente ale programelor pentru adulți. Cursurile reprezintă generic o expunere, predarea unei materii/discipline de studiu sub forma unui ciclu de lecții sau de prelegeri, de seminarii aplicative de o durată mai scurtă sau mai lungă. Problema conceperii, organizării și derulării de cursuri și programe de educație pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sugerează că principalele lipsuri ale educației adulților sunt distribuite astfel: 35% dintre organizații au nevoie de o examinare a performanței managementului; 34% au nevoie să învețe modul în care se face educația la distanță; 21% au lipsuri în capacități manageriale generice; 20% au nevoie de training în pedagogie generală, iar 20% au nevoie de cunoștințe despre cercetarea în domeniul educației adulților. În consecință, consilierea organizațiilor de educație a adulților reprezintă o etapă obligatorie în profesionalizarea acestui tip de educație. Bibliografietc "Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Este membru al Comitetului Director al Asociației Psihologilor din România și membru al Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România. Din 2006 este președintele Asociației Europene de Psihologie Transpersonală (ETPA). Începând cu anul 1992, a inițiat Zilele Psihologiei Timișorene, sub genericul cărora a organizat 11 manifestări științifice de prestigiu. În anul 2004, a organizat la Timișoara Conferința Asociației Europene de Psihologie Transpersonală „Iubirea între triumf și patologie”. A publicat 9 cărți de autor, 11 cărți în colaborare și peste 100 de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
domeniul educației permanente; editează și difuzează materiale de interes pentru instituțiile publice de cultură; colaborează cu Centrul pentru Formare, Educație Permanentă și Management în Domeniul Culturii în scopul formării formatorilor din sistemul instituțiilor de cultură. Din rețeaua instituțiilor de cultură, generic denumite așezăminte culturale, fac parte: • Căminele culturale: instituții publice din mediul rural ce organizează și desfășoară activități cultural-artistice și de educație permanentă. În 2002, statisticile evidențiau 6 177 de astfel de instituții, cu o dotare slabă și personal insuficient, doar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ani poartă amprenta situației sociopolitice a României, ca țară cu statut de preaderare la Uniunea Europeană. Recenta aderare a țării noastre va ridica alte provocări, în sensul dezvoltării strategiilor postaderare, strategii sincrone, ca și până acum, cu politica educațională europeană, denumită generic Lisabona 2000-2010. România a semnat, în 2002, angajamentele de aderare la politica europeană pentru orizontul anilor 2010, iar, de atunci, a dovedit o urmare consecventă a priorităților și direcțiilor de acțiune stipulate în documentele europene (vezi subcapitolul 1.2.), în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și forme de organizare specifice" Simona Sava 4.2.1. Factori determinanți în alegerea strategiei didacticetc "4.2.1. Factori determinanți în alegerea strategiei didactice" Strategiile didactice folosite de cadrul didactic care lucrează cu adulții (pe care îl vom denumi generic „profesor”) acoperă ceea ce numim instrumentarul, aspectul tehnic al predării, adică variabilele procesuale ale transpunerii în practică a predării-învățării. Strategiile didactice reunesc combinațiile de metode și mijloace didactice utilizate în anumite forme de organizare a interacțiunii profesor-cursant, combinații menite să determine
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
organizare, particularitățile cursanților ori ale conținutului de vehiculat, timpul etc.) - factori ce au fost analizați în subcapitolul anterior -, vom porni de la câteva considerente cu privire la ceea ce înseamnă o predare eficientă în interacțiunea didactică cu cursanții adulți (pe care îi vom numi generic „cursanți” sau „studenți”), respectiv cu privire la noile tendințe în abordarea didactică și provocările aferente pentru cadrul didactic ce lucrează cu adulții. Dacă până nu demult caracterizarea predării se făcea mai mult din punct de vedere tehnic, instrumental, acum, pe lângă dimensiunea tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se predă, spre ilustrare și exemplificare. Trebuie să fie folosite în mod variat, dar să nu se facă abuz de ele. Să vedem în ce constă folosirea unora dintre cel mai des utilizate materiale didactice. Fișele de lucru: ceea ce numim generic „fișe sau foi de lucru” (handouts) poate acoperi o gamă largă de resurse de învățare distribuite pe hârtie, de la notițe care însoțesc prezentarea profesorului (și care fac mai ușoară urmărirea ei, ideile-cheie fiind deja grupate acolo) până la copii ale prezentării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]