3,734 matches
-
Bumbărează și-a introdus o nouă bombă în CV. Primarul m-a dat afară, cu copil, în plină stradă. Mai sînt unii care oftează și azi și-și oferă pensia, împreună cu lacrimile. Pentru Kent și Pilsen. Suflete mari! O idee genială Călin Pascu era un fervent participant la toate acțiunile Clubului Ecologic înființat la inițiativa primarului. Punea suflet în tot ce făcea și se enerva rău pe cei care își băteau joc de mama natură. În tot timpul enervării sale trăgea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
107 Satisfacție 110 Capitolul II Prin hățișurile democrației 113 Destăinuiri din copilărie 115 O faptă... bună 118 Nu toți l-au crezut pe domnul Căpușă 121 I-a ascultat telefonul 124 Fiu de grangur 128 Suflete mari 131 O idee genială 134 Audiența 138 Spre capătul firului 141 Gînduri alandala 144 Pagubă mare, dom'le! 147 Chinurile ascensiunii politice 151 Drumuri spre Dumnezeu 154 Profesorul vinovat 158 Un colindător fantastic 161 Quel flatteur! 165 Colecționarul 168 Moștenirea 172 Capul familiei 176
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un surâs abstract, un text care nu-i aparține, pe care îl înțelege numai pe jumătate și pe care îl uită de îndată ce l-a citit. O singură „mișcare“ e încurajată de statul la televizor: cea mijlocită de telecomandă. O invenție genială pentru a combina somnolența cu nerăbdarea. Stai și alergi. Posibilitatea de a tatona indefinit devine incapacitate de a te fixa. Te uiți și nu vezi. Te uiți cu degetele, ca într-un suprarealist exercițiu de lectură Braille. Televizorul se întoarce
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
elementelor și nici descoperirea electronului; paradoxal, dar tocmai structura atomului i-a confirmat definitiv legea. Iar În spiritul obișnuitelor mele emisiuni de luni, i-aș reproșa pionieratul În privința utilizării combustibililor fosili, care ne pun astăzi atâtea probleme de mediu. Însă, geniala intuiție a legii periodicității i-a adus recunoașterea din partea unor universități de prestigiu, ca Oxford și Cambridge, a unor academii precum cele din Roma, Paris și Berlin, mai puțin Însă În propria țară, căci „profetul nu e crezut În patria
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
natale ale oamenilor aleși sânt cinstite mai mult decât prin vorbe și atunci s-a constituit un comitet, al cărui președinte am fost, cu scopul de a face din umilitul sat un punct de atracție pentru cei ce prețuiau pe genialul poet. Astfel s-a alcătuit un program de lucru, care cuprindea: repararea casei, repararea bisericuței, amenajarea mormintelor, zidirea biserici demne de un punct de atracție, un local de școală, îngrădirea terenului, unde urma să se facă toate, căci total era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lume dintr-o altă vatră de sat, de unde reține pentru tot restul vieții stâlpii pridvorului hobițean, masa rotundă țărănească, căucul, dar și himerele din poveștile copilăriei; pe care le-a stilizat și cărora le-a dat, trecându-le prin focul genial al creativității sale, dimensiuni și înțelesuri universale. Nimic nu este întâmplător în lumea aceasta; căci întâmplare să fie când sămânța geniului stă să cadă unde nici nu te-aștepți ? Nu de comunicare și comuniune ține aceasta? Sau, nu și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
înainte de toate, copilul obișnuit în ochii altora. Revenind la spațiul ipoteștean și admițând că geniul este un dat al naturii (sub al cărui suflu oamenii obișnuiți, oricâte eforturi ar face, nu vor putea sta niciodată), se poate spune că omul genial va fi fiind atins de aripa îngerului, căci acest om este altceva, ceva ce nu stă în putință nimănui să explice. Mai mult, așa cum am arătat mai sus, nici geniul însuși nu știe s-o facă, deși e conștient de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nicăieri un fir, precum în mitul Ariadnei, pentru a ajunge la celălalt capăt. Munca nu și-ar avea rostul cuvenit, iar vălmășagul existent în întregul torsului său ar duce la ceea ce Eminescu însuși n-ar fi vrut, căci un scriitor genial se prezintă într-un raport de perpetuă egalitate cu sine, nu prin situarea la același nivel a etapelor creațiilor sale, ci prin unitatea invulnerabilă a mobilurilor ei interioare 5 (s.n.). * * * Cum termenul metafizic este definit ca parte a filozofiei idealiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tot ce este divin 68. Însăși geneza lumii este fapta erosului 69, iar Eminescu a dorit să coboare în hăurile începutului pentru a reliefa misterul germinațiilor. Combinând profunzimi ale spiritului, dar și intuiții revelatoare, Eminescu a plonjat cu mintea sa genială întru pătrunderea acestor chinuitoare taine abia-nțelese, pline de-nțelesuri70, care nu li se dezvăluie în egală măsură tuturor, ci pe trepte diferite de înțelegere; iar poetul este conștiința fără de care lumea, cu întreg misterul ei, ar fi mult mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
limbii române, până într-atât încât să fie catalogați ca "grup organizat de dușmani". Brrr! Principalul reproș: ei tratează "probleme de importanță minoră, ocolind în mod demonstrativ problemele fundamentale ridicate și rezolvate de tovarășul Stalin". Păi, dacă le-a rezolvat genialul Stalin, la ce bun să le trateze și "grupul organizat"? Ce-i rezolvat, e bun rezolvat! Rămân mărunțișurile, dar, cum se va vedea, nici asta nu-i permis. După ce se emit aspre aprecieri la adresa fiecăruia dintre cei trei ("Al. Graur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Rosetti i-a publicat cândva pe "teoreticienii legionari" Eliade și Cioran, că Iordan își permite să menționeze, la modul șopârlist, alături de substantivul "colhoz" și verbul "a colhozi", dar mai ales că toți trei nu-și exprimă entuziastă apreciere față de contribuția genială a tovarășului Stalin în chestiunile lingvistice, devine logică și necesară decizia finală: reprezentanții "grupului organizat" vor fi dați afară din toate funcțiile deținute la Institutul de lingvistică, și "vor fi scoși din învățământ ca necorespunzători". T itlul de Doctor Honoris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Timur Lenk, faimosul conducător al tătarilor între 1336-1405, înainte de-a porni în ultima sa expediție cuceritoare spre China, simțind că i se apropie sfârșitul, își chemă sfetnicii și le porunci: Voi ați fost martori și participanți, sub conducerea mea genială, la făurirea și sporirea fără egal a uriașului meu imperiu și a întregii mele glorii. Am întemeiat dinastia Timurizilor. Mi-am luat, în 1370, titlul de mare emir în Mawerannahr. Am întemeiat capitala mea, la Samarkand și-am făcut din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Fire tumultoasă și romantică, visător și ambițios, primind de la o vârstă fragedă o instrucție și educație aleasă, spre a deveni un brav conducător fără a putea avea, precum Alexandru Macedon, pe care și l-a luat ca model, un magistru genial ca Aristotel însușindu-și o parte din machiavelismul omului politic și fixându-și încă de la 7 ani maxima că "trebuie să fii blând ca un miel cu prietenii și îndrăzneț și viguros ca un leu cu dușmanii", rămas orfan de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
s-a conturat această coaliție antisuedeză, Carol preluase frânele conducerii doar de trei ani. Era, deci, novice. Trebuia să intuiască și să cântărească foarte exact tabăra adversă. El a scrutat și analizat câmpurile posibile de confruntare. A cugetat și procedat genial. I-a atacat rând pe rând pe dușmani, fiindcă erau, fiecare în parte, puternici. Astfel, cu o flotă modernă de 43 de vase, a debarcat în insula daneză Sojaelland. A anihilat trupele regelui danez Frederick și l-a obligat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe acest colos. De unde să fi avut Carol măcar simpla bănuială că acest năzdrăvan, bețiv și deștept care se travestise și venise cândva ca hamal în porturile Olandei cărăușa mărilor atâta vreme! era un adversar foarte de temut! O minte genială! Setos să învețe și de la alții. Dar, mai ales, din propriile-i greșeli. Carol avea în spate o țară mică, dușmănită de Uniunea statelor scandinave, pe când Petru avea de partea sa două avantaje greu de calculat dinainte: imensitatea întinderilor teritoriale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
fără fum. O mare diversitate de sisteme de alarmă. Zeci de invenții în domeniul telecomunicațiilor, materialelor sintetice. Dinamita a revoluționat, a accelerat mineritul. A impulsionat construcția de șosele ultramoderne. A furnizat mijloace extraordinare pentru realizarea tunelurilor. A fost simultan un genial inventator, patron, mare industriaș, stăpân al unor companii multinaționale. Împreună cu frații săi a investigat și exploatat unele din cele mai bogate zăcăminte petrolifere de la Baku. Părea și un neobosit călător. N-avea stare să rămână prea mult într-un loc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
făcut la 1724 și, după care, la 1757, ambasadorul Franței la St. Petersburg a trimis o copie cabinetului din timpul lui Ludovic al XV-lea, a fost și e considerat un document apocrif. Dar analizând și sintetizând într-un chip genial de exact intențiile și pretențiile rușilor, de la Petru cel Mare până la țarul roșu Stalin, atât contemporanii, cât și urmașii l-au avut și-l au în seamă, neîndoielnic, drept actul cel mai autentic... Ascultă ce zice la art. IV, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Froicu și Eugen Dimitriu; studiu introductiv de prof. univ. dr. Ion Popescu-Sireteanu, postfață de prof. drd. Nicolae Cârlan, Editura Suceava, 1997, 192 p.), aveau menirea să-l readucă în contemporaneitate pe cel mai mare folclorist și etnograf al românilor, om genial, cum nu mai cunosc să fi avut pe măsura lui nici un alt popor până azi. Dacă despre el nu s-a putut vorbi și scrie, din motive politice, o jumătate de veac, între timp lucrările lui Simeon Florea Marian au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
plugarilor..!” „ O lume nouă, tovarăși, a muncitorilor și țăranilor..!”, striga cât îl ținea gura activistul. „ Uraaa... uraaa..!”, aclama, cu însuflețire mulțimea. „ Vom alunga, tovarăși, pe burgheji și moșieri din țară..!”, striga activistul, cu o ură de neînchipuit. „ Trăiască tovarășul Stalin, genialul conducător al tuturor popoarelor..!”, răcni un agitator din mijlocul mulțimii. „ Uraaa !.. uraaa !”, ovaționa mulțimea în delir. „ Jos moșierii... jos burghejii..!”, urla activistul în pâlnia de tablă cu o ură care cutremura... Comuniștii sprijiniți de organizațiile de partid, ajunseseră mai obraznici
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
merită a fi povestite și le uiți. Mai rea decît o copilărie mizerabilă este o copilărie irlandeză mizerabilă, și totuși, se poate ceva și mai rău, o copilărie irlandeză mizerabilă și catolică." (coperta). 116 De Valera a fost un manipulator genial atît al spațiului privat, cît și al celui public, al mentalităților individuale sau colective, manipulînd într-o oarecare măsură trecutul pentru a revigoră o ideologie de esență țărăneasca și romantică. Dar, în ciuda puterii pe care a deținut-o foarte mult
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
lacrimi cu romanța de o melancolie „sălbatică” „Tu-mi ziceai odată”, cu marșuri naționale și cântece țigănești, revărsări sentimentale și „izbucniri nebune, melancolice ale pustietăților”, cum citim În foiletonul din săptămânalul francez, care l-a făcut vestit În Europa pe genialul virtuoz român, cel care Îl uluise pe Liszt. În volumul amintit, Viorel Cosma reproduce integral acest foileton, citat mereu trunchiat. Imaginea pe care o creează textul, În ultima lui parte, este memorabilă pentru portretul bătrânului lăutar intrat În legendă: „Liszt
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cu neostenită bucurie estetică toată viața. Cu Arghezi a fost contemporan și i-a urmărit cu înțelegere superioară întreaga desfășurare lirică, socotindu-l al doilea mare poet după Eminescu. Exegeza streiniană, nutrită din frecventarea îndelungată și asiduă a celor doi geniali creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la Arghezi și de la Arghezi la Eminescu. Creatorul Luceafărului „prevestește” nu o dată
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
îndeosebi pe poetul Eminescu creat de G. Călinescu. Apariția altui Eminescu este taina unui viitor indeterminabil.” Oscilațiile lui Streinu - în cazul de față - se explică printr-o insuficientă cunoaștere și aprofundare a problemelor istorico-literare legate de viața și creația poetului genial Eminescu și prin judecățile devenite prejudecăți generate de adversitățile din jurul personalității călinesciene. Să recunoaștem, în acest context, că nici Călinescu n-a fost prea drept cu Vladimir Streinu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, unde este trecut, ca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
până la viziunea însăși, se face simțită tendința la enorm.”2 Creangă probează o extraordinară „forță verbală”; opera reprezintă un „adevărat ciclu rapsodic țărănesc”, „operă de Homer al țărănimii românești”; Amintirile dezvăluie cu strălucire „complexul de îndărătnicie țărănească al lui Creangă”; genialul humuleștean a avut o rară conștiință de artist ce nu i-a alterat „poporanitatea”; „Poveștile și Amintirile sunt (...Ă ale unui artist superior deopotrivă categoriei poporane ca și dealtminteri celei culte...”3; atenției critice se impune mereu „același rapsodism, pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a limpezit astfel 1 op. cit., p. 163164 2 op. cit., p. 167 3 op. cit., p. 187 4 op. cit., p. 198 5 op. cit., p. 206 40 este, cu oarecare adausuri de istoricitate și complexitate individuală, al omului arhaic, din ținuturile noastre, conformat genial.”1 Volumul Clasicii noștri din 1943 se încheie cu studiul consacrat „poetului țărănimii”, George Coșbuc, recitit cu o plăcere proaspătă de Vladimir Streinu. Aceeași critică afectuoasă, aplicată, comprehensivă. Criticul rectifică - implicit - truisme și prejudecăți critice consolidate: „Impresia de rusticitate și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]