12,993 matches
-
spre infinit... ai împroșcat chipurile în tușe groase de cenușă presărând-o , apoi, cu gesturi moi peste visele de pe pereții camerei tale dar, zeița-fulg , zeița-cuvânt, și-a încrustat adânc în zid frumusețea neucisă de visul efemer. ÎN AȘTEPTARE... Sloiuri de gheață Topesc deșertul din mine Brațele își înalță rădăcinile Când torța nopții arde Tot ce n-ar trebui uitat. Amintirea nu trăiește în vălmășagul de amintiri terorizat, timpul s-a văzut gol în oglindă și , speriat, strigă... vulturul nu-și despică
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
păcate s-a săturat de atâta vânat se odihnește acum pe o piatră de hotar s-a războit destul cu sângele și-a dușmănit destul carnea s-a lăsat străpuns de săgeți stă în așteptarea îngerului... soarele topește sloiul de gheață torța naște flacăra vie - izvor de lumină în mine. TE-AM CĂUTAT Te-am căutat cu înfrigurare în locuri unde nu te-aș fi putut găsi ca să te păstrez neîntinată, te-am căutat în încrucișarea a două fulgere pe cer
POEZII de MAGDA HARABOR în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369320_a_370649]
-
un poet cu apetit teoretic, nereceptat cum se cuvine, probabil din pricina aparențelor de calofilie rece și de plutire în abstract a dicțiunii”. Prima treaptă ar sta sub semnul “contemplării impersonale (...) al acuității reci a percepției ce dă la iveală, asemenea gheții înflorind pe geam, geometrii cristaline.” Laurențiu Ulici considera că în primele două cărți “ținuta severă formal absurdului(...)accentuează linia impersonală de oracol sau de ritual, sporind misterul semantic al fluxului verbal.” A doua treaptă ar fi ilustrată de poemele din
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
și a câinilor. Iar doi câini răniți i-au sacrificat drept hrană pentru câinii sănătoși. După ce-au înfipt steagul norvegian la Polul Sud, s-au retras imediat la campusul lor de iarnă, format din corturi, înconjurate cu ziduri de gheață pentru adăpost. * Amundsen a ajuns înaintea căpitanului Robert Falcon Scott (1868, Devenport - 1912, Antarctica), care a avut două expediții în Antarctica (între anii 1900-1904, la bordul vasului “Discovery” și respectiv între 1910-1912, la bordul vasului “Terra Nova”). Scott și cei
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
Ora y Rarezas” [Aur și curiozități], retipărită de Editura Monte Olivia din Ushuaia în 2013 (110 pesosi). * ”Expediția Imperială Transantarctica”, între 1914-1917, a fost condusă de exploratorul anglo-irlandez Sir Ernest Shackleton (1874-1922). Când ambarcațiunea sa „Endurance” s-a blocat în gheața Mării Weddell, din Antarctica, el a ordonat echipajului său să abandoneze vasul și să se retragă. Temperatura era de -27°C, iar lumină nu aveau decât de la lună. Expediția poseda 60 de câini și 2 porci. Naufragiații consumau carne de
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (3) – USHUAIA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369313_a_370642]
-
Acasă > Poeme > Devotament > URLET DE LUPI Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Urlet de lupi vrea gură să strige... Vifornița, ger---e iarnă în mine. E iunie-afara---caniculă frige, Iar ochi-mi de gheață te vor doar pe tine. În umbrele zilei te caut, iubite, Privirea ce-mi arde, străpunge văzduhul... Trec nopți și trec zile--- toate-s cumplite Și plânsul ma-nneaca să îmi dau duhul. Privesc în camera goală. Găsesc amintiri pe-un
URLET DE LUPI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369403_a_370732]
-
doi ochi că de smoala... Chiar și fantasma îmi lasă regrete... Se-aude țipat de fiara rănită. Inima-mi bate pieptul să spargă... Urgia din mine a fost oprită, Trupul de sloi e carat pe o targă. Iar ochii de gheață te vor doar pe tine. E iunie-afara---caniculă frige . Vifornița, ger--- e iarnă în mine. Urlet de lupi vrea gură să strige... iun 2011 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: URLET DE LUPI / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul
URLET DE LUPI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369403_a_370732]
-
Sub săgeata-nsingurării. Clopote de crini se-ndeamnă Să-i creeze un răstimp, Din parfumul lor, o cheamă Să respire anotimp. Tihna fumului de pipă, Se transformă-n nor de ceață! Iarna vieții, nu dezminte, Bate-n geam cu mâini de gheață! Referință Bibliografică: Tâmpla, în rostul înserării! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1490, Anul V, 29 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
TÂMPLA, ÎN ROSTUL ÎNSERĂRII! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369429_a_370758]
-
de ani. Aveam încă o mare parte din viață în față, trebuia doar să întind mâinile și s-o cuprind. Nu mă consideram defel un ratat, așa cum de nenumărate ori mă persifla Maria. Mă trece și acum un fior de gheață ori de câte ori îmi amintesc de ea. A fost o vreme în care am iubit-o la nebunie, o adulam prin toți porii mei materiali. Acum, acest personaj care mi-a devenit mai apoi soție vreme de un deceniu și ceva, ține
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
lucitor în larg, cu veselia înfiorată sub țărmuri, cu puncte de smarald în valuri, mările ochilor unei frumoase fete moldovence pietrene, Julia Jianu i-au dat muntelui două oglinzi! De atunci, muntele își înviorează cu rouă, ploaie ori cristale de gheață redingota îmbrădită, își scrobește gulerul dantelat și bătut cu stele sum bărbia granitică, își așează feșcheș jobenul vioriu din țesătură de cer și-o așteaptă cu dragoste pe Julia, căci muntele iubește în taină, cu iubire de luceafăr, trupul balerin
JULIA JIANU. FRUMOASĂ ARTISTĂ MOLDOVEANCĂ PIETREANĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369428_a_370757]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului trosnet pe iezer - de sub gheața crăpată răsare luna Ion Rășinaru De data asta, de-abia cînd se sparge gheața, luna regăsește apa în care să se oglindească. Iar pentru jocul de cuvinte, întîmplarea e o provocare și o reușită din moment ce izbutește să inverseze și ordinea
CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369446_a_370775]
-
Minipoeme > Haiku > CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului trosnet pe iezer - de sub gheața crăpată răsare luna Ion Rășinaru De data asta, de-abia cînd se sparge gheața, luna regăsește apa în care să se oglindească. Iar pentru jocul de cuvinte, întîmplarea e o provocare și o reușită din moment ce izbutește să inverseze și ordinea evenimentelor, și localizarea lor. Oglinda nu mai este sticlă rece și nepăsătoare ci matrice
CORNELIU TRAIAN ATANASIU,COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369446_a_370775]
-
deși Mateiu „a păstrat o pompoasă atitudine în relațiile de familie, compensată prin darul lui de povestitor caustic”. Erau și momente când „surâdea indulgent” și „din străfundurile firii lui sucite țâșnea o rază caldă, din păcate trecătoare, și se topea gheața aroganței atât de potrivnice relațiilor de prietenie și de familie” (Cella Delavrancea). Fiind declarat „respins” la examenul de admitere în școala militară, în compensație, Mateiu se înscrie la Facultatea de Drept, evoluția sa, mai ales în timpul examenelor fiind urmărită de
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
de lumina magică. Vânturi furioase, alergau urlând prin pădurea de stejar de pe Piscul Bordeielor. Nori negri prevestitori de furtună, biciuiți de rafalele de vânt, dansează ca niște fantome înnebunite încoace și-ncolo pe cer, vărsându-și sângele lor rece ca gheața pe pământul însetat. Copilă fiind, Molearca privea cu groază, spre deliciul fraților și surorilor mai mari, fiecare scăpătat de soare. Apusul soarelui era pentru ea pieirea zilei. În inima ei, iubea cu putere lumina și cu aceeași intensitate ura întunericul
MOLEARCA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369496_a_370825]
-
și timpul parcă a murit iar moartea viață parcă are Se-nvârt cu tine astre moarte și galaxiile pierdute căci oamenii sânt prea departe cerința ta să o asculte Un frig de moarte te-a cuprins sub taina steleor de gheață căci ai căzut ai fost învins și e pierdută a ta viață Cu ochii stinși arareori pierdut te uiți spre naltul cer dar nu mai simți acei fiori ce viață-ți dete până ieri În taina vie a deznădejdii atât
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]
-
Se apropie din nou de fereastră.) E noapte. (Se depărtează de fereastră speriat și se așează pe un scaun.) E noapte și e iarnă grea. Își ridică gulerul de la cămașă.) Mi-e frig. (Își frânge mâinile.) Miroase a suflete de gheață, a moarte. Căldura stelelor a secat. Se ridică de pe scaun și ia un sacou aruncat pe jos în timpul căutărilor. Se îmbracă cu acel sacou și se grămădește pe plapuma ce zăcea pe podea.) A împietrit tot ceea ce este viu. Sunt
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
deschis și un creion.) Ieri am fost poetul ce a plămădit stele. Astăzi poetul fuge de mine, pentru că am rătăcit nectarul vieții. Ia creionul și începe să scrie ce rostește.) Într-o lume oarbă poetul picură foc peste stoluri de gheață și speră. Acolo unde apar vlăstari începe eternitatea. Focul a picurat vlăstari ieri. Se oprește din scris.) Dar astăzi? Astăzi iarna este atât de înverșunată, încât gheața geme și refuză să își topească trupul pe altarul artei. (Scrie din nou
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
scrie ce rostește.) Într-o lume oarbă poetul picură foc peste stoluri de gheață și speră. Acolo unde apar vlăstari începe eternitatea. Focul a picurat vlăstari ieri. Se oprește din scris.) Dar astăzi? Astăzi iarna este atât de înverșunată, încât gheața geme și refuză să își topească trupul pe altarul artei. (Scrie din nou.) Din când în când se aude sufletul deșertului pustiit de viscol și poetul se adâncește mai mult în noaptea zăpezilor și nimeni nu-i mai întinde mâna
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
E greu fără ele. Abia pot respira. Dacă le-aș găsi aș fi salvat. Aș deveni când și când o scânteie ce naște stele. (Ia din nou creionul și scrie.) Din când în când câte o scânteie mai alunecă pe gheața umedă încercând să deschidă ochii luminii, dar gheața nu aude chemarea poetului și își doarme viața în ruină. (Închide caietul.) Ce mici sunt oamenii! Fără stele oamenii sunt din ce în ce mai mici. Dacă le-aș putea afla! Dacă le-aș putea gusta
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
le-aș găsi aș fi salvat. Aș deveni când și când o scânteie ce naște stele. (Ia din nou creionul și scrie.) Din când în când câte o scânteie mai alunecă pe gheața umedă încercând să deschidă ochii luminii, dar gheața nu aude chemarea poetului și își doarme viața în ruină. (Închide caietul.) Ce mici sunt oamenii! Fără stele oamenii sunt din ce în ce mai mici. Dacă le-aș putea afla! Dacă le-aș putea gusta din nou! Cât de mult m-aș înălța
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
nordul județului Vâlcea, tărâm plin de legende și misticism, plină de frumuseți ireale, înconjurată de masivele Parâng și Făgăraș ce o îmbrățișează protector, străbătută fiind de râurile Olt și Lotru, și de numeroasele râulețe ce izvorăsc din munți, reci ca gheața și dulci ca mierea, ce șerpuiesc domol peste câmpuri, dealuri, și prin satele din regiune. Această Țară a Loviștei, atestată documentar în anul 1233, este leagănul oamenilor străvechi, al Marilor Străbuni, născuți odată cu pământul, culminând cu străvechiul neam al burilor
FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
-
micile și nevinovatele năzbâtii ale copilului, căruia greutățile, foamea, frigul, lipsurile, nu-i puteau smulge zâmbetul și bucuria vârstei. Minunatul ”pescuit la copcă”, joaca ”de-a doctorul”, joaca ”de-a afaceristul”, ”coada la lapte”, ”piscina din grădina bunicii”, ”căzutul în gheață”, sunt doar câteva dintre întâmplările care, cu siguranță, vor crea amuzament și vor binedispune. Cu un stil simplu, dar natural, cu suficientă precizie în construirea ”eposului” său, MIHAELA SU reușește să realizeze o scriere plăcută, ce poate trezi unora dintre
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
era vremea, sau starea mea sufletească, cu un fluieraș micuț, pus la cingătoare, de fratele meu Sorin, flori de bujor și de colț, puse la breteaua pălăriei de aba, ce o turteam cu un pumn, ca să beau apa rece ca gheața și dulce ca mierea, a izvoarelor ce se nasc chiar din vârful muntelui. Mă zbenguiam toată ziua prin golurile alpine, cu buzele roș-vinete de zmeură, afine, și frăguțele care le înșiram pe un pai, ce muntele mi le dăruia bucuros
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
pierdut la păcănele Și mașina, și-alte cele, Cum nu mai avea nimica ...Și-a amanetat pisica. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Soții fericiți ar fi --Altă situație— Dacă ar pleca-ntr-o zi Soacrele-n migrație. TURNAREA APEI CU GHEAȚĂ.N CAP Diva nu se dă învinsă Și nu stă cu mintea-ncinsă, De „pitici pe creier” scapă Cu-un lighean de gheață-n apă. COPIL AL 5 ANI, ORIENTAT - Ce te faci când vei fi mare? Îmi răspunde la
EPIGRAME (3) de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369607_a_370936]
-
fericiți ar fi --Altă situație— Dacă ar pleca-ntr-o zi Soacrele-n migrație. TURNAREA APEI CU GHEAȚĂ.N CAP Diva nu se dă învinsă Și nu stă cu mintea-ncinsă, De „pitici pe creier” scapă Cu-un lighean de gheață-n apă. COPIL AL 5 ANI, ORIENTAT - Ce te faci când vei fi mare? Îmi răspunde la-ntrebare Cu un aer de artist: --Vreau să fiu epigramist! ÎN ANOTIMPUL ALEGERILOR Nu știu ce-o mai fi la noi, Norii parcă
EPIGRAME (3) de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369607_a_370936]