9,430 matches
-
, Ion (Ioniță) I. (31.I.1843, Costâna, j. Suceava - 25.V.1902, Cernăuți), autor de versuri. Este fiul lui Ion Bumbac, țăran, și fratele poetului Vasile Bumbac. Studiile gimnaziale le-a făcut la Suceava și Cernăuți. Aici l-a avut ca profesor pe Aron Pumnul, la care a și locuit împreună cu fratele său și cu Mihai Eminescu. După ce, în 1868, trece la Brașov examenul de absolvire a studiilor liceale
BUMBAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
invită să studieze minuțios situația actuală. Nevoia de un timp de reflecție este resimșită de cel ce visează. În plus, reîntorcându-se pe băncile școlii, el manifestă necesitatea de a căuta în trecut, mai ales în anii de școală primară, gimnazială sau de liceu, cauzele sau soluțiile la ceea ce este sau la ceea ce face astăzi. Școală oferă informații cu privire la perioada în discuție, dar prezintă și alte nuanțe simbolice: - grădinița este în relație cu prima copilărie și cu dorința de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și liceul la Făgăraș (1960-1972) și Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1972-1976). Își va lua doctoratul în 1999 cu teza Relația eroic - antieroic ca paradigmă de cultură și civilizație. Este profesor de engleză în învățământul gimnazial la Târgu Mureș (1976-1981), corector la revista „Igasz Szó” (1981-1989), deține o rubrică lunară în „Vatra”. Din 1990 este asistent, apoi lector la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. A obținut mai multe burse în străinătate: FEIE, Londra (1990), Fulbright, Indiana
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
17.VIII.1892, Pitești - 24.II.1968, Sibiu), prozator. Este fiul postum și nelegitim al lui Vasile Vasilescu, proprietar al unui mic teatru piteștean, crescut de bunicii din partea mamei, Gheorghe și Voica Brezeanu. După ce a absolvit clasa a IV-a gimnazială, pleacă la București, ajungând în cele din urmă figurant sub oblăduirea lui C. I. Nottara. Cooptat în trupa lui N. Reiciulescu, apoi în aceea a lui Achil Popescu, colindă orașele și târgurile muntene și oltene. În timpul războiului, face parte, împreună cu
BREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285880_a_287209]
-
, Tony (14.I.1910, Craiova - 12.III.1986, București), folcloristă. După studiile gimnaziale și liceale făcute în orașul natal, a urmat studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Între anii 1950 și 1967, a fost cercetătoare la Institutul de Etnografie și Folclor din București. După ce teoretizează Principiile clasificării legendelor populare
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
BUCȘA, Petre (11.III.1919, Deleni, j. Cluj), poet și prozator. Este fiul Mariei (n. Belu) și al lui Petru Bucșa, țărani. A frecventat cursul gimnazial al Liceului „Regele Ferdinand” din Turda, apoi Școala Normală, la Abrud, Cluj și Deva, până în 1941. Combatant în cel de-al doilea război mondial (în 1944 era sublocotenent de rezervă în Batalionul 12 de vânători de munte din Câmpina), rănit
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
, Gheorghe (26.VII.1939, Ticvaniu Mic, j. Caraș-Severin), poet. Este fiul Elenei (n. Cătană) și al lui Gheorghe Azap, tâmplar. Face studii gimnaziale la Ticvaniu Mic și liceale la Oravița, Anina și Timișoara. Este redactor la revista „Răzoare” (Oravița, 1996). Colaborează la „Caraș-Severinul literar și artistic” (Reșița), „Flamura”, „Timpul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Drapelul roșu” (toate de la Timișoara), „România literară”, „Steaua”, „Transilvania”, „Tribuna”. După debutul
AZAP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]
-
BABEȘ, Vincențiu (21.I.1821, Hodoni, j. Timiș - 3.II.1907, Budapesta), publicist. A fost crescut de un unchi al său, Mitra Babeș, prieten al lui D. Țichindeal. A urmat clasele gimnaziale la Timișoara, Seghedin și Karlowitz, iar cele liceale la Seghedin. După studii teologice la Arad, pleacă la Pesta, unde urmează cursuri juridice la Universitate. Întors la Arad în 1846, intră în magistratură, devenind, peste doi ani, avocat. În 1849 este
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
finalizată cu o diplomă/un certificat de absolvire. Se prefigurează riscul fragmentării generațiilor tinere în două segmente: cei care termină studii universitare și cei ce nici măcar nu termină liceul sau o școală profesională. Tabelul 11.1. Rata abandonului școlar Primar Gimnazial Liceal Postliceal Profesional Complementar De maiștri 1995-1996 0,5% 1,0% 3,9% 7,1% 5,0% 6,4% - 1999-2000 0,8% 0,9% 3,8% 8,9% 5,4% 8,3% 5,2% Sursa: INS Tabelul 11.2. Evoluția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la educație este limitat, cu părinți ce au probleme de formare educațională sau prejudecăți ce provin din mediul lor cultural de viață. Diferențele urban-rural în șansele de acces la educație, precum și relativ la performanță sunt semnificative: - rata de înscriere în învățământul gimnazial a absolvenților ciclului primar este de 86% în rural, față de 98% în urban, în anul 1999; - ponderea cadrelor didactice calificate este de 72% în rural, față de 88% în urban; - calitatea performanțelor elevilor din învățământul rural era în 2000 sensibil mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
mare în clasa a IX-a, la început de ciclu de educație, decât în anii de liceu următori. Aceasta vorbește de la sine, alături de dificultățile materiale existente, de dificultatea înfruntării lor, precum și de deficitul de orientare școlară. Nefinalizarea studiilor primare și gimnaziale (în anul 2000, aproximativ 6,26% dintre tinerii între 16 și 20 de ani nu mai mergeau la școală și se aflau în această situație) constituie o premisă a analfabetismului funcțional și crește alarmant riscul sărăciei și excluziunii sociale. Creșterea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în care se semnalează de obicei în lume inegalități pe criterii de gen: accesul la educație, accesul la piața muncii și implicarea în luarea deciziilor. - Accesul fetelor/femeilor la educație. Chiar dacă în acest moment cuprinderea școlară în ciclul primar și gimnazial este foarte apropiată de 100% pentru ambele sexe, se constată diferențe în stocul de educație existent. Astfel, numărul mediu de ani de educație pe care i-a parcurs un bărbat este cu aproape 1 mai mare decât numărul de ani
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la nici un nivel de învățământ nu se poate constata un acces mai redus al persoanelor de sex feminin: Tabel 19. Ponderea femeilor participante la educație (2002) Nivelul instituției de învățământ urmate Procent fete sau femei din total Primar 48,83 Gimnazial 48,70 Profesional și de ucenici 40,29 Liceal 53,17 Postliceal și de maiștri 65,03 Superior 53,80 Sursa: Recensământul populației și locuințelor, 2002 Trebuie remarcată suprareprezentarea fetelor și în învățământul postliceal și superior. Se pare că numai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în învățământul preșcolar este departe de a fi satisfăcătoare. Deși statisticile arată că școala cuprinde cvasimajoritatea copiilor, există totuși o pondere inacceptabil de ridicată de neînscriere în învățământ, de abandon chiar din ciclul primar și mult mai accentuat în cel gimnazial. În suportul social pentru copii există încă un anumit dezechilibru. Copiilor din instituții sau aflați în plasament familial li s-au acordat atenție și resurse importante; pentru copiii aflați în situații de risc ridicat din familiile care trăiesc în sărăcie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
interviuri individuale cu cadre didactice și directori ai unităților de învățământ. Au fost incluși în acest studiu numai elevii claselor a VIII-a deoarece aceștia sunt în măsură să își evalueze șansele școlare și perspectivele profesionale imediate (ei termină ciclul gimnazial și își stabilesc un traseu educațional și profesional). Cele trei școli incluse în studiu sunt școli generale cu clasele I-VIII (într-o singură școală din mediul rural, din anul școlar 2003-2004, funcționează o Școală de Arte și Meserii, iar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
școală (situația notelor, a rezultatelor la simularea pentru examenul de capacitate, situația corigențelor, abandonul școlar); - dotarea școlii, participarea la activitățile organizate de școală (excursii, tabere școlare, cursuri, serbări); - traseul educațional/profesional pe care elevii îl vor urma după finalizarea ciclului gimnazial de învățământ; - relația dintre elevi și personalul didactic, sprijinul pe care-l oferă școala; - colaborarea părinților cu școala. La interviurile de grup organizate cu elevii din clasele a VIII-a, din cele trei localități din județul Bacău, au participat atât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
lui Moritz Cahana; 1867, Hârlău - 28.IX.1933, București), folclorist, traducător și publicist. Descendent al unei familii de negustori, C. și-a început instrucția în orașul natal și a desăvârșit-o, probabil, la Iași, unde pare să fi urmat cursurile gimnaziale și ale unei facultăți, devenind în cele din urmă profesor. A abordat cu îndrăzneală, dar și cu o anume competență, domenii de activitate diverse. Colaborează la „Românul”, „Drepturile poporului”, „Lumea ilustrată”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” ș. a., cu studii
CANIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
colegă de clasă. Anișoara era singurul copil al unei familii mai înstărite dintr-un sat oltean. Tatăl ei, având un frate stabilit în oraș, când a ajuns în clasa a Va a adus-o la ei pentru a urma cursurile gimnaziale la o școală mai bună, sperând, astfel, să-i ofere alte perspective pentru viitor, cu bune, dar si cu rele! La școala generală, în clasa noastră, Anișoara fusese singura ce provenea de la țară. Copilul rău din mine o mai lua
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
s-a născut la 16 noiembrie 1948 la Călinești, județul Prahova. Descendent al unei familii modeste, părinții (Georgeta și Dumitru) muncitori, a făcut școala primară la Novăcești, unde a avut învățători pe Ilinca Aldea și Ion Bălășoiu, urmând apoi cursurile gimnaziale la Călinești, comuna Florești, și liceul la Filipeștii de Pădure, județul Prahova. Rămas orfan de tată, (care s-a stins din viață la vârsta de 34 de ani într-un accident de mașină) și-a călăuzit pașii încrederii și-ai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Vaslui, la Școala Generală Nr. 1, pentru a face naveta, săptămânal, la Iași, dorind cu orice preț să continue colaborarea cu Radio, cel puțin pentru emisiunea „Actualitatea sportivă”. I s-a înlesnit o apropiere de Iași prin detașarea la Școala Gimnazială Nr. 2 Vaslui, „logodindu-se” cu locurile și cu cea care urma să-i fie soție, Elena, în 1978. Deși a nutrit mereu speranțe să facă din pasiune o profesie, Vasluiul l-a adoptat definitiv titularizându-se ca profesor mai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
însușirilor native din casa Lovineștilor din Fălticeni, își descoperă disponibilități neașteptate de candoare (prin contrast, brutalitatea tatălui său avea să-l obsedeze constant) și o nevoie de prietenie resimțită acut de-a lungul întregii vieți. 1913-1916 Termină cu succes studiile gimnaziale și își pregătește examenele în particular. 1918-1919 Perioadă când își scrie primele tatonări poetice, pierdute ulterior; urmează clasa a VI-a la Liceul "Unirea" din Focșani. 1919-1921 Ultimele două clase de liceu, ca și examenul de absolvire, sunt trecute de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
2006; Premiul III - Concursul de Poezie “Floare albastră”, Iași - 2007; Premiul I - Concursul de Creație Literară - “Pe urmele eroilor neamului”, Tg. Jiu - 2009; Activități literare: Din 2007 membră a Cenaclului Literar “Poesis Moldaviae” - Vaslui; Coordonator al Cercului Literar “Luceafărul” - Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”Oșești; Membră pe Site-urile literare: Confluențe Lirice, Rețeaua Literară, Cronopedia, Negru pe Alb, Însemne Culturale, Poesis Modaviae... </biography> Iubire din dor Iubirea și dorul se-nalță din lacrimi, cu flăcări de lună și aripi de vis, năframă
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pedagogic București; Universitatea București, Facultatea de Filologie-română. Profesia: Profesor gr I de limba română; Lucrări de specialitate: -Realitate și fictiune în ,,Moromeții” lui Marin Preda, lucrare coordonata de prof.univ.:Ion Rotaru si Alexandru Piru; -Dezvoltarea vocabularului la copiii din ciclul gimnazial, lucrare coordonată de ac. Eugen Simion și Prof. Grigore Brâncuș; Monografia comunei Râca; Lucrări literare în curs de apariție: Martirii lui Erosroman(Eminescu și Veronica Micle);Izvorul fericirii-roman;Îngerii și demonii revoluției; Fiascoroman; Priveghiul roman; Poezii: Cutia cu amintiri;Aripi
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
obținere a diferitelor autorizații. Mie mi-a fost greu să-mi dau seama de semnificația varietății de titluri, dar precizarea ei - „manie pentru autorizații” - a clarificat totul. — Avea autorizație și pentru proiectoare de filme... putea preda ore și la școala gimnazială. Ciudat om... — Nu, pur și simplu nu-i plăcea să-l Întreacă alții. — Ce-l pasiona mai mult În ultima vreme? — Atunci... păi... parcă zicea că vrea să ia examenul de operator radio comunicații, treapta a doua... Ori de cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
care o ocupa vesel și mândru. Se împrietenise foarte repede cu stăpânii casei, ceea ce născu simpatia acestora față de el. Se gudura, era fericit. Proprietarul fusese funcționar la primărie, șef al registraturii, și o anume solemnitate regizată de cele patru clase gimnaziale de care amintea cu importanță, ca și funcția de a cărei însemnătate nu se îndoise niciodată, reclamând, spunea el, o anume știință superioară a relațiilor și a comportamentului social adiacent, îi dădeau echilibrul râvnit. Avea 60 de ani, părea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]