27,010 matches
-
mamei lui Mihail Sadoveanu) era una dintre numeroasele moșii ale domnitorului Mihai Sturza, iar satul vecin, Mitești, era veche așezare răzășească. Pe vremea aceea, biserica la care se închinau locuitorii ambelor sate se afla pe pământul răzeșilor, unde își avea gospodăria și preotul lăcașului de închinăciune. Și preotul, și vechilul boieresc aveau câte o fată mare, amândouă bune creștine, nelipsite de la Sfintele Liturghii. La biserică însă era numai un loc de onoare în strană, loc pe care și-l însușise fata
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
publicațiilor în timpul perioadei comuniste și după decembrie 1989. Menuț Maximinian prezintă și istoria interferențelor etno-culturale româno-maghiare și evoluția acestora, arătând că românii și maghiarii din această zonă conviețuind cu sașii au preluat de la aceștia unele obiceiuri, practici familiale, tehnici privind gospodăria agricolă etc. Autorul vorbește și despre obsesia segregaționismului în mentalitatea maghiară care are ca punct de plecare situația dintre anii 1952-1968 când în zonă a existat Regiunea Autonomă Maghiară. Autorul reține în paginile cărții și elementele cele mai ofensatoare pentru
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
de această dată, prin obținerea a două medalii la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva, una de aur și una de bronz, pentru invențiile “Conductor electric aerian cu autoprotectie la depunerile de chiciură și gheața”, respectiv “Instalație de biogaz pentru gospodării individuale din mediul rural”. Promovarea rezultatelor cercetării românești nu se realizează numai prin intermediul târgurilor de invenții. În acest sens, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică va organiza în perioada 23-26 mai la Bruxelles, în incinta Parlamentului European, o expoziție în cadrul căreia
IOSIF GABRIELA [Corola-blog/BlogPost/349089_a_350418]
-
de această dată, prin obținerea a două medalii la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva, una de aur și una de bronz, pentru invențiile “Conductor electric aerian cu autoprotectie la depunerile de chiciură și gheața”, respectiv “Instalație de biogaz pentru gospodării individuale din mediul rural”.Promovarea rezultatelor cercetării românești nu se realizează numai prin intermediul târgurilor de invenții. În acest sens, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică va organiza în perioada 23-26 mai la Bruxelles, în incinta Parlamentului European, o expoziție în cadrul căreia
IOSIF GABRIELA [Corola-blog/BlogPost/349089_a_350418]
-
trei luni de la naștere. Conducerea I.A.S. - ului făcea demersurile necesare la Consiliul Județean de Partid, pentru aprobarea investiției de a construi o mini fabrică de produse lactate. Le sugerase șefilor politici să fie încorporată în unitățile ce produc pentru Gospodăria de Partid, pentru aprovizionarea conducerii județene de partid. Așa spera să li se aprobe fondurile pentru investiții. Dacă li se aprobau, se descurcau ei mai departe cu produsele, că doar oameni suntem. Săndica deocamdată nu a mai spus nimic despre
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349133_a_350462]
-
de bunicii noștri și copiii lor (adică părinții noștri), mulți dintre care nu s-au mai întors la vatră, mistuiți de acest dor, dar și de tratamentul inuman la care erau supuși de cei care iau „eliberat” de casă, de gospodărie, de gutuiul din grădină, de cireșul din ogradă. De ce, însă, nu reușim să facem reunirea? De ce cei mulți care ar dori unirea tac și sunt auzite doar puținele (sper să fie așa!) cozi de topor? Cum s-a întâmplat că
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
invadeze suflețelul, crud încă, de câte ori Lena îi aplica aceste corecții fizice și verbale, zicându-i: - Să știi că nu-ți vreau decât binele! Te educ pentru viitor. Ca mâine te măriți și trebuie să știi să învârți toate treburile în gospodărie, să fii cuminte, supusă și pricepută și să nu vorbești prea mult. Auzi tu? Să nu vorbești prea mult! Mi-ai făcut cafeaua? Romelia găsea viața așa de mult dezgustătoare, încât avea zile în care ar fi preferat să moară
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
acele momente în care gândurile trecuseră peste puterea ei de a se controla. O copleșiră, dominând-o, deși își impusese, de teama Lenei, să nu se mai lase în plasa lor... Zilele treceau cu repeziciune după același program: munca în gospodărie - mâncare, curățenie, spălatul rufelor, animale și școală. De învățat, Romelia putea învăța doar noaptea, după ce adormea Lena, fiind certată dacă o prindea, zicându-i că-i face pagubă consumând gazul din opaiț. La școală, Romelia afișa o mină veselă, ca și când
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
care era foarte bună și în toate celelalte activități în care se remarca cu ușurință. Era o fetiță foarte cuminte și deșteaptă, iar în această privință Lena nu avea motive să se plângă. Ea nu mai făcea absolut nimic în gospodărie, transferând treptat toate responsabilitățile pe umerii Romeliei, iar Vasile, care era mai toată ziua plecat, chiar dacă nu-i plăceau anumite lucruri, suferea pentru neputința sa, lașitatea, lipsa de curaj în a lua atitudine, de a face ceva pentru biata fetiță
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
ce-și făcea permanent apariția, la cea mai mică emoție, trădând cumințenia și sensibilitatea fetei, subliniind și accentuând o dată în plus frumusețea acesteia. O fată tăcută, însă deosebit de vrednică și foarte descurcăreață, care se obișnuise să rezolve toate problemele din gospodărie și după care se uitau mulți băieți, dar și multe femei din cartier, care o văzuseră crescând și se gândeau că ar fi o partidă bună pentru băieții lor. Anii care au trecut, trăind, suferind, amintindu-și, încercând permanent să
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
care circula în trup prin sânge. Cu cât cămașa era mai scurtă, cu atât chimirul era mai lat, pentru a proteja și susține, la diversele acțiuni ale moțului, trupul zvelt. Astăzi, chimirul se poartă mai rar, doar la muncile din gospodăria omului sau la câmp, protejându-i pe oșeni în muncile lor de la munte. În drumul meu, trecând prin Târșolț, Cămărzana, Lechința și apoi Gherța am tot văzut oșeni în mândrul port al dacilor. Chimirul lor, indiferent de momentul când se
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
voi renunța la masa de la popota ofițerilor, deoarece îmi ia prea mult timp, pentru dus și întors la locul de muncă. -Nu este nici o problemă! zise patronul. La prânz pot să vă servesc și o masă caldă, gătită din produsele gospodăriei mele. În cârciumă intră băiatul de prăvălie care anunță: - Masa este pregătită, conașule! Micii sunt deja pe grătar și îi aduc repede acolo. Cum îi doriți, mai prăjiți sau mai în sânge ? - Păi, eu zic să mă las în seama
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
Te rog să te grăbești, că până înhami calul la șaretă, s-ar putea să întârziem la serviciu și liceu. Din cârciumă se auzi vocea patronului: - În două minute plecăm. Stați liniștite! Vasile termină consumația, mai aruncă o privire prin gospodăria cârciumarului și se îndreptă spre poartă. Când ajunse în dreptul celor două femei, zise: - Sărut mâna, stimată doamnă și domnișorică, vă urez o zi bună. Mulțumesc patroane! Totul a depășit așteptările mele, îi zise patronului, care înhăma calul la șaretă. Cred
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
a ales P cu dădacă, Istina, o țigancă adusă de la munte de popa Toader. S-a certat cu popa și a venit la Rodica. Dumnezeu a adus-o, că era greu fără Nicuță, cu trei copii mici, cu câmpul, cu gospodăria, cu dările și taxele, cu cotele și cu banca. Din când în când, se închidea în camera de zi și plângea o oră întreagă, își ușura sufletul. De, femeie tânără și singură, îngropată de griji și nevoi. Noroc cu Istina
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
brațe și becurile chioare. Aici parcă simțea cu adevărat cum seva pământului îi dădea viață. Auzea greierii țârâind lângă cuptorul de pâine și se desfăta privind licuricii cum strălucesc în paiele putrezite din curtea unde leneveau ziua animalele și păsările gospodăriei. De când a venit Săndica acasă, a crescut averea familiei. În afara măgărușului Ghiță, Săndica a primit cadou din partea administrației, la puțin timp de la instalarea ca șefa fermei, o vițică de o lună a cărei mamă s-a îmbolnăvit și a fost
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
Lasă, mamă, că de viața mea încerc să-mi am singură de grijă. - Eu știu, mamă, dacă întotdeauna ai avut grijă de ea? Îi răspunse cu o întrebare în care se citea neîncrederea mamei sale, care plecă la treburile din gospodărie târându-și cu greu picioarele obosite de vremea anilor adunați asupra lor și de reumatism. Sosi și ziua examenului de stat, așa că Săndica plecă cu o zi înainte la București și se cază la căminul facultății. Era același administrator: un
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
Respectarea regulii “Orașul aparține pietonilor” și asigurarea următoarei ordini de prioritate: pietoni, bicicliști, transport public, transport privat; • Asigurarea accesului integral la infrastructura urbană, precum și la serviciile publice atât în oraș cât și în sate pentru fiecare complex locativ, agent economic, gospodărie sau oricare alta entitate. • Reabilitarea centrului istoric al Chișinăului, pentru protejarea și conservarea monumentelor de arhitectură; • Concepție nouă a zonei centrale pentru micșorarea aglomerației cauzată de piețe, autogări, întreprinderi, prin strămutarea acestora etc; • Amenajarea de zone pietonale în perimetrul central
RAPORT DE ACTIVITATE PENTRU PERIOADA 2013- 2014 de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIŞINĂU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349327_a_350656]
-
porniră mai departe către culmea dealului. Între timp băieții se strecurară pe ulița satului până la o răscruce unde săriră peste un gard șubred. Din cauza întunericului rătăciră o vreme prin grădini, apoi ajunseră la un pârleaz. Îl săriră în curtea unei gospodării și dădură peste o capră care behăi speriată. - Aoleuu! Am dat de dracul! - țipă disperat Michel. - Taci! - îl admonestă John în șoaptă. Dar nu termină vorba că primi o pereche de coarne în turul pantalonilor și se prăvăli, dincolo de pârleaz
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
te reia/Nimic din tine-n urmă/ Nu va mai rămânea”. Biserica Mânăstii Agapia, albă, impunătoare, se distinge, din depărtare, în pădurea de brazi seculari, mândri și sobri.Admir peisajul de vis. Vizitatorul este întâmpinat de un cătun cu mici gospodării ale măicuțelor, îngrijite și înnobilate de varietatea florilor. Căsuțele vechi, curate, proaspăt zugrăvite, parcă sunt desprinse din cărțile cu povești. Bat la una din porți, poposesc pe acolo și se face cum se face că leg prietenii. Măicuțele, primitoare și
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
câmp cu maci. Vântul mătură-n grabă, frunzele de sub copaci. Răstigniți trec cocorii prin orizont cu ceață. Pierduți în largul zării, își duc visu-n speranță. Ciobanii-și mână turma din munte la câmpie. Iar când se-așterne bruma, vin în gospodărie. Când Soare-i ascuns în nori și-ntunecată-i zare, oameni alungă fiori, cu vinul din pahare. Se strâng la gura sobei, să bea vin cu ulcica. Iar la povestea vorbei, torcănd, doarme pisica. Eu știu să torc poeme de
ÎN TOAMNĂ TÂRZIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349814_a_351143]
-
rămăseseră de multă vreme singuri pe lume. Nu aveau nici vite multe, nici cai, nici alte orătănii în jurul casei. Fratele mai mare se ocupa de micul său ogor de lângă casă. Celălalt, deși își ajuta fratele mai mare în toate treburile gospodăriei, avea totuși în sufletul lui un mare dor. Vroia nespus de mult, cum nu-și poate închipui cineva, să ajungă un pictor vestit în tot ținutul, nu numai în satul lor. Așa că, acest tânăr sărac de la țară era mai mult
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
sărac de la țară era mai mult cu gândurile la tablouri, la pânze, la vopsele dintre cele bune și la alte cele necesare îndeletnicirii de pictor. Fratele cel mare îl înțelegea pe cel mai mic, și făcea mai toate treburile din jurul gospodăriei. Ba mai lucra și cu ziua pe la bogătașii din sat, pentru ceva bănișori, ajutându-și fratele să-și cumpere cele necesare pentru pictat tablouri. Numele tânărului pictor tânăr era Nerun, așa a fost botezat când s-a născut. Acesta nu
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
-i făceau chipul și mai comic. Cel caracteriza cel mai mult era bâlbâiala, căci repeta fiecare cuvânt de mai multe ori, până-l nimerea până la capăt. Poante multe i-au scos sătenii pe seama acestui beteșug. Avea omul, totuși, o oarecare gospodărie frumușică în sătucul acela ascuns în pădure. Alături se afla un pârâu, iar câțiva copaci stăteau gata să cadă pe casă. Vara, prin desișuri, erau mulți hribi, gălbiori, iar în luminișuri era belșug de zmeură și afine. Să tot muncești
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
câțiva copaci stăteau gata să cadă pe casă. Vara, prin desișuri, erau mulți hribi, gălbiori, iar în luminișuri era belșug de zmeură și afine. Să tot muncești, să tot trăiești într-un loc atât de bogat și liniștit! La așa gospodărie, se găsi și o femeie care să stea cu el. Doar că femeia, mult mai tânără și mult mai voinică, când și când, mai ales în ultimul timp, îl mai aranja pe moșul ei să fie ascultător atunci când acesta se
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]
-
stea cu el. Doar că femeia, mult mai tânără și mult mai voinică, când și când, mai ales în ultimul timp, îl mai aranja pe moșul ei să fie ascultător atunci când acesta se răzvrătea și se sfădeau, vroind ca treburile gospodăriei să meargă după capul lui. Iuțman și nevastă-sa au trăit o durere mare în viața lor. Aveau cândva un singur băiat, Vasilco, copil cu părul bălai, lung și mătăsos. Era tare drăgălaș și iubitor de părinți. Și cum comuniștii
IUŢMAN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349857_a_351186]