16,018 matches
-
nasu-ascuțit de frig, Doi o lebădă frumoasă Care a plecat spre casă. Trei e un cocor în zbor Spre țări calde călător, Patru, scaun răsturnat, Pe el nu m-am așezat. Cinci, seceră cu coadă ruptă Dintr-un lan de grâu se-nfruptă, Șase, lacăt desfăcut, Buzunarul l-a-ncăput, Șapte este parcă-o coasă Peste iarbă grasă trasă, Opt sunt doi covrigi lipiți Pentru mine pregătiți, Nouă, lacătul întors Ce din buzunar l-am scos, Zece, un cârlig și- un ou, Mi
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
știe norodul deocamdată: Ei (conducătorii) au respectat „graficele morții”. Anii 1999-2000 constituiau punctul final al acestui plan decenal de anihilare a României. Foametea ce se prefigura în mod cert - respectiv realizarea unei recolte de numai 2 milioane de tone de grâu față de un necesar de cel putin 3,5 milioane de tone - coincidea cu situația încetării de plăți concomitent cu epuizarea rezervei valutare prin plata forțata a dobânzilor de 2,5 miliarde de dolari, cu radicalizarea populației prin creșterea exploziva a
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
grabă, gaze mari ucise. Te simt pe tine, stranie făptura, Din gânduri conturând a ta alura Și mâna în neștire o întind, Prin aer ireal să te cuprind. Minune, tu aevea-n mine stai, Te mângâi, tâmpla-n palmă, vorba-n grâi. Ferestrele privirii mi se sparg Când visul le deschide cald și larg. Cum să te fac, iubite, să-nțelegi! Ce vid cumplit în creier, ce paloare! Îmi caut printre gânduri felinare O licărire de idee de-ncept, Cuvantul creator ce ne-
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
ne sunt de lipsă scuturile-acum./ Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe Prut./ Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ îți mulțumim de codri și de grâu, dar ne revoltă, Doamne-al îndurării, /că nu ne-ai dat și fulgere la brâu... (Răstignire). A așteptat cel mai mult inelul de logodnă al zorilor de dimineață. Reminiscențele tinereții în marșul lor forțat s-au transfigurat în sihastri. Inima
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
morți, cutremurată în ninsoare de fluturi, topită în verde, albastru și alb. Scânteietoare în rouă, diminețile se sfințesc și amiezile și amurgurile.... Cerul e-o mare, marea, un cer, orizontul cutreieră prin bleu și vernil și roz-auriu. Soarele curge in grâne prin sânge pulsează păduri bântuite și sună un corn și amintirile dor ! Referință Bibliografică: Această vară / Anca Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 222, Anul I, 10 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Anca Tănase : Toate Drepturile Rezervate
ACEASTĂ VARĂ de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360727_a_362056]
-
au, cu toții devin Mai domni, mai boieri și au fața augustă... Pentru-o bucată din dulcele-ți miez, Din oameni normali, devenim niște fiare ! Ești unica țintă și unicul crez Ești dulcea otravă, dorită de-oricare... Ispită-aromată din drojdie și grâu, Întorci în demență, conștiințe pe dos ! Și nimeni nu-și poate ține pofta în frâu Când umpli văzduhul cu parșivu-ți miros..., Ce-adie suav și mintea-ți sucește... Și-n fața aromei ce carnea-ți emană, Atomica bombă, e prunc
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
scurt, de altfel, Neculai purcede la hrănitul și adăpatul animalelor din curte, adică porcii, vaca și păsările. Pentru asta este nevoit să facă mai multe drumuri, în diverse zone ale gospodăriei. Merge mai întâi la magazia din spatele casei, de unde aduce grâu amestecat cu floarea-soarelui, pentru păsări. Apoi, tot de acolo, umple o cratiță mare, uzată, cu grăunțe de porumb, pe care le împarte, după niște reguli doar de el știute, între teica porcului și jgheabul de deasupra ieslei din grajdul vacii
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
meu e Aongus,domnilor.Am auzit despre tragedie.Ne puteți da detalii? Cum s-a întâmplat? -Vă rog,asezati-va.Cum spuneam mai înainte,un martor ne-a anunțat de incident.Fermierul venea spre oraș să cumpere câțiva saci de grâu,așa cum ne-a relatat,cănd calul lui s-a speriat de ceva.A oprit trăsura ,s-a dat jos și a văzut o femeie culcata într-o parte.Cand a intors-o pe cealaltă parte a constatat că e moarta
KARON,CAP 10C de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359969_a_361298]
-
și obosit De circul bine pus în scenă De-aleșii noștri ce-au dosit Tot adevărul într-o ghenă. Sunt nevoit cu cap plecat S-ascult de legea lor meschină Să nu văd rodul cel secat Și-n loc de grâu s-aleg neghină. Sunt cetățean manipulat De vorba lor cea mincinoasă Pusă-n scenarii ce-au intrat Prin toate-antenele în casă. Sunt scârbit de stenograma Ce-i măsluită peste noapte Acut să adâncească drama Și să vorbim pe-ascuns în
TE ROG, DOAMNE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360043_a_361372]
-
verdelui, în care deja încolțește, concretă, „trecerea” („De dragoste”). Ritualul nu este posibil în izolare pustnică, ci doar în consens cu datele primordiale: „Iarba a crescut subțire/ În cămașa ta de mire/ Seara a-ncăput frumoasă/ În marama-mi de mireasă” („Grâul a crescut înalt”). Alt semn că poeta încearcă reglaje fine spre pragmatism ontologic este îndemnul „să nu treci plutind peste lucruri” („Învățăturile înaltei umbre către fiica ei, lumina”). Drumul (drumurile) spre real semnifică deci un amestec între materie și idealitate
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
remarcabilă și propensiunea autoarei către pamfletul de calitate. A se vedea „Odă vrăjmașului meu”. „Arca de frunze” (Ed. Augusta, Timișoara, 2003) este o culegere de autor, reiterând ideea că în creație se află zidită viața, cum în pâine este zidit grâul („August secerător”). De reținut și originalitatea unei idei din „Tărâm preaciudat”. Vorbim de acel „ținut al nimănui între vis și trezie” unde te poți adăposti în siguranță „precum cei din vechime în templu”. Sau precum zeii antici în intermundii, acele
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
sunt cuvinte dacice intrate în latină (primul și în greacă). Cum putem interpreta însemnările lui Petru Maior de acum 200 ani care scria: „ ... ne-am deprins a zice că limba rumâneasca e fiica limbei latinești, ... . totuși de vom vrea a grâi oblu, limba românească e mama limbei ceii latinești?“ (P.Maior, Scrieri, I, 1976, 311). Cf. kogi „rău“ în hausa (Nigeria) cu khaga în skr. = koge în susu (Guineea) = kogua în cahuapana (nordul Perului); în skr., susu și cahuapana „soare“! Adăugați
AU AVUT DACII SUNETUL Â (Î) ? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360059_a_361388]
-
te înalți că o statuie în fața grindinii și ploilor Stăpâna a plaiului, sclava bucuriei zorilor Ești născătoare a vitejilor adevărați Tu, care nu ești o legendă, ori fiica de împărați Ci o femeie vie, treaza, simpla din Carpați *** Cât despre grâi, măi grăitoare decât orice argumentație mi se pare poezia lui George Coșbuc: Graiul neamului „Fie-a voastră-ntreaga țară, Si de cereți, va mai dăm, Numai dați-ne voi graiul Neamului și se sculară Să ne vremuiască traiul Câți dușmani
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
curcubeu peste Prut pe cerul de un albastru voronețian. Răsună în trupul Limbii române glasul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Limba Română este ultima Lui mănăstire, cea mai dreaptă, temeinică, eternă. Eminescu așază mâna lui Dumnezeu pe spicele de grâu coapte, încolțind în cuvintele din câmpia Limbii Române ! Referință Bibliografică: Limba Română, ultima mănăstire / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1339, Anul IV, 31 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
LIMBA ROMÂNĂ, ULTIMA MĂNĂSTIRE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360122_a_361451]
-
diferitelor perioade, unelte rudimentare din piatră și fier, arme, vase de ceramică, fibule din bronz și din argint, obiecte de podoabă, un mormânt rudimentar cu două schelete umane, o lespede de mormânt roman, unelte de spălat aurul, moriști de mărunțit grâul, statuete de bronz aurit atribuite lui Ares sau Alexandru Macedon. După Teglaș Gabor, director al Muzeului din Deva, meritul primelor descoperiri arheologice îi revine în mare măsură inginerului Ioan Bordan, lucrător la construcția căii ferate Simeria - Petroșani, care, în perioada
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
de piatră aparținând neoliticului, iar în anul 1868, la tunelul aflat în construcție au fost descoperite mai multe unelte de fier, iar pe coastele dealului Bolii au fost scoase la iveală resturi de vase ceramice grecești și moriști de mărunțit grâul. În anul 1854, cu ocazia unei excursii la cetatea Bolii, un grup de profesori din Deva au descoperit un mormânt rudimentar zidit din piatră de calcar. În mormânt s-ar fi aflat două schelete umane. În anul 1886, în urma unor
ROMÂNIA ÎN PRAGUL UNUI RĂZBOI CIVIL ÎN ANUL 2016 ? ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A CINCEA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360138_a_361467]
-
comuniști avortați! NU VINDEȚI PĂMÂNTUL ȚĂRII Nu vindeți pământul țării la o lume căpcăună, Nu mai vindeți, nu mai vindeti iarăși țarina străbună! Nu ne vindeți orizontul, nu vindeți ape din râu Nu ne vindeți codrul verde, nici lanurile de grâu! Nu vindeți livezi și sate nici la regi, nici la nebuni, Nu vindeti văi și fânețe stolurilor de tăuni! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, generali și amirali, C-ați distrus armata țării, eu v-acuz drept criminali! Nu ne
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
pământul pietros. Productivitatea slabă a muncii este influențată în mare măsură de calitatea pământului, dar și de precaritatea tehnicii agrare, cea mai mare parte a ei rămânând tradițională, pe tot parcursul evului mediu. În ceea ce priveste culturile, rolul preponderent revine grâului, de cele mai multe ori amestecat cu secară. Urmează orzul, ovăzul de toamnă și de primăvară. Pe proprietățile țărănești, preponderent era meiul (unul din alimentele de bază ale țăranului), în timp ce pe marile proprietăți funciare se cultivau inul și cânepa; acestea erau topite
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
stăpânul tranzita zona, se abătea pe aici, fie pentru prânz, fie pentru noapte. Acesta era găzduit de către țărani, atâta timp cât locuia în sat. Sătenii plăteau însă dijma, la fel ca și nona, care se percepeau din toate produsele animale și vegetale: grâu, orz, ovăz, vin, porci, oi, păsări, chiar piei de animale sălbatice. De asemenea, nu lipsesc nici informațiile referitoare la obligațiile iobagului, cu titlul de slujbe. Astfel, țăranii iobagi din Ulmeni erau obligați să presteze diferite lucrări în anumite locuri: în
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
a nivelului de trai în România. Într-o primă etapă, rezultatele obținute în acest domeniu, păreau a fi foarte bune: astfel, la porumb, producția medie la ha era de 1.300 kg, față de 70 kg, în sectorul individual, iar la grâu, se obțineau 1.100 kg/ha, în sectorul de stat, față de cel individual, unde producția era de numai 650 kg/ha. Din păcate, lucrurile nu au stat tot timpul la fel de bine, deoarece țăranii au sărăcit tot mai mult, de la an
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
sporit potențialul economic, grăitoare putând fi în acest sens câteva comparații. La C.A.P. Ulmeni, în anul 1961, fondul de bază era de 250.000 lei, pentru ca în anul 1971, acesta să crească la 2.681.634 lei. Producția de grâu, în anul 1961, a fost de 1.050 kg la ha, pentru ca în anul 1971 să se ridice la 2.100 kg la ha. La porumb, dacă în 1961 producția a fost de 1.130 kg la ha, în anul
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
mă refer în mod special la terenuri de foarte bună calitate, situate în lunca Someșului, au fost obținute producții de 4.000 kg de porumb la hectar. În anul 1968, Mânăul a ocupat locul II pe județ la producția de grâu, obținându-se în acest domeniu 1.800 kg la hectar. La Arduzel, s-a construit un grajd pentru bovine și un saivan pentru 500 de oi. Având în vedere faptul că o mare suprafață de teren din zona Arduzel-Mânău, este
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
nu mai tatonează cărarea intimă: o existență mică, duminicile mele amânate. Și peste tot zăpada neagră zăpada neagră zăpada neagră. TOTUL VA FI O POVESTE și tu vei fi supus timpului, cum vei fi supus morții. vei vedea lanurile de grâu, merii în floare: o înțelegere a firii, o propoziție stelară înfiorând pământul mai presus de carnea ce se usucă și piere. te privesc și dincolo de chipul tău e noapte, o neagră oglindă multiplicată în pajiști fierbinți. sinele se întoarce în
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
pierduți în război și acum s-a mutat acolo în pădure, vin la el mereu două păsări, zice-se că sunt sufletele celor doi copii, pe care le hrănește cu grăunțe furate de-acasă...Acum pe foametea asta el cară grâul din hambar și-l răspândește-n pădure la păsările cerului...> M-am culcat pe prispă să adorm, închideam ochii, dar mi-apărea Nica Stancu sub pleoape , povestindu-mi viața lui...Priveam cerul înspuzit de stele, priveam luna cum se furișa
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
numai cuvintele și-au ținut respirația osul carnea și sângele și-au început să încolțească din pământ unul câte unul iarba este cuvântul cu coaste de dor ieșit la păscut de rouă copacul este cuvântul cu degetele care mângâie păsări grâul este cuvântul cu sânge albastru galopând printre fluturi și vântul e o respirație de cuvânt cuvintele acestea vorbesc într-o altă limbă pe care nici îngerul n-o înțelege Referință Bibliografică: unde se duc cuvintele / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN
UNDE SE DUC CUVINTELE de VASILE PIN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359928_a_361257]