4,781 matches
-
noastră va fi prea tîrziu. Plouă în piramida lui dom` Buraga!... Prof. Gheorghe Capșa Despre Costache Buraga Pe Costache Buraga l-am cunoscut mai întâi prin cuvânt aș spune, înainte de a-l vedea și m-a convins că omul după grai ca și clopotul după sunet îndată se cunoaște. După aceea când l-am văzut - vreau să menționez că cine mi-a atras atenția asupra personalității sale a fost cel care nu numai că l-a cunoscut, ci era în măsură
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
limbajul articulat care se întemeiază pe codul convențional al limbii. Reprezentând principalul mod de a fi în lume al omului și al lumii de a exista ca societate, comunicarea interpersonală poate fi bilaterală (unidirecționată) sau multilaterală (multidirecționată), realizânduse prin viu grai sau prin scris. Spre deosebire de comunicarea scrisă, care apelează la resurse verbale și grafice pentru codificarea informației, comunicarea orală adaugă mijloacelor lingvistice modalități paraverbale (intonație, accente afective, pauze expresive, ritm etc.) și nonverbale (gestica, mimica, focalizarea privirii etc.). Un mod particular
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
verbelor și unele deictice temporale indică prezentul (Și merge el, și merge, până se înnoptează bine. - I. Creangă, Povestea lui Harap Alb). Basmul popular aparține folclorului literar, ilustrând toate caracteristicile acestuia: este o creație literară care se comunică prin viu grai, deci e marcată de oralitate, are caracter colectiv, anonim și tradițional. Basmul cult imită relația de comunicare de tip oral din basmul popular, dar are un autor cunoscut și este fixat întro formă definitivă, scrisă. Alte elemente de diferențiere sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nu numai o cunoaștere reciprocă a marilor probleme care frămîntau cele două țări în acei ani, dar și o participare directă la realizarea acestora3. Importanta emigrație transilvăneană către America de Nord în general și în SUA în special, au făcut să răsune graiul românesc pe pămîntul Americii și a contribuit la dezvoltarea relațiilor bilaterale. Politica externă a SUA față de Europa, în măsura în care ele aveau o directivă specială în această privință, era dominată în perioada care a premers primei mari conflagrații a secolului de testamentul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În anul 1308, era restaurată și înzestrată cu un sat de vlahi o mănăstire cu hramul Sfântului Niceta, de către regele sârb Ștefan Uroș al II-lea Milutim (1282-1321). Ecoul misionarismului Sfântului Niceta s-a păstrat, peste veacuri în memoria și graiul poporului nostru. Astfel, Niceta este pomenit, până astăzi în colinde ardelene ca sfânt păzitor al caselor prin privegherile sale bisericești, pentru care și-a scris cartea De vigiliis și pe care le organiza cu mare succes, încât ele au determinat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
expresivitate populară fără pereche". Această capacitate de creație a poporului a generat și terminologia sa proprie, care, în ceea ce ne privește, a constituit un limbaj psihiatric naiv, dar pitoresc și bogat în semnificații. BIBLIOGRAFIE 1. Candrea I. A., Densușianu O., Graiul nostru, București, 1907. 2. Costin Miron, Letopisețul Țării Moldovei, București, 1958. 3. Graur Al., Studii de lingvistică generală, București, 1956. 4. Hașdeu B. P., Magnum etimologicum Romane, București, 1892. 5. Ivașcu Gh., Istoria literaturii române, vol. I, București, 1969. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în texte sau în vorbire. De fapt, fiecare vorbitor cunoaște mai multe limbi funcționale, mai mult sau mai puțin complet, adică știe mai multe moduri de a vorbi în aceeași limbă istorică, fundamentate pe un dialect, pe un subdialect sau grai, pe un stil, pe un tip de discurs etc. Ca atare, limba funcțională nu se prezintă ca o realitate omogenă și este considerată astfel numai din punct de vedere teoretic. Modul de a concepe limba funcțională de către Eugen Coșeriu, care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Pînă la apariția geografiei lingvistice însă, limba populară începe a fi privită ea însăși ca avînd o formă "ideală", unică și unitară, fără a se insista pe faptul că ea cunoaște însemnate varietăți locale, că este compusă din dialecte și graiuri. După Eugen C o ș e r i u, termenul dialect, în măsura în care se opune celui de limbă, desemnează o limbă minoră care se distinge în cadrul (sau este inclusă) unei limbi majore, care este o limbă istorică (un idiom)150. Din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
populare. Faptul devine evident dacă avem în vedere că, de exemplu, vechea limbă literară românească nu a cunoscut norme academice, variantele ei (dialectele) fiind caracterizate prin norme cutumiare. Dar, varianta moldovenească a vechii limbi literare nu urma norma locală a graiului, ci propria sa tradiție, bazată pe graiurile nord-ardelenești și maramureșene, avea deci o normă-cutumă divergentă în parte aceleia dictate de grai. Nici norma vechiului dialect literar muntenesc nu coincidea cu norma graiului în măsura în care integrase elemente specifice altor graiuri. Rezultă din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vedere că, de exemplu, vechea limbă literară românească nu a cunoscut norme academice, variantele ei (dialectele) fiind caracterizate prin norme cutumiare. Dar, varianta moldovenească a vechii limbi literare nu urma norma locală a graiului, ci propria sa tradiție, bazată pe graiurile nord-ardelenești și maramureșene, avea deci o normă-cutumă divergentă în parte aceleia dictate de grai. Nici norma vechiului dialect literar muntenesc nu coincidea cu norma graiului în măsura în care integrase elemente specifice altor graiuri. Rezultă din aceasta că norma limbii populare și norma
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei (dialectele) fiind caracterizate prin norme cutumiare. Dar, varianta moldovenească a vechii limbi literare nu urma norma locală a graiului, ci propria sa tradiție, bazată pe graiurile nord-ardelenești și maramureșene, avea deci o normă-cutumă divergentă în parte aceleia dictate de grai. Nici norma vechiului dialect literar muntenesc nu coincidea cu norma graiului în măsura în care integrase elemente specifice altor graiuri. Rezultă din aceasta că norma limbii populare și norma limbii literare au permanent un statut diferit și pot avea chiar orientări și conținuturi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
vechii limbi literare nu urma norma locală a graiului, ci propria sa tradiție, bazată pe graiurile nord-ardelenești și maramureșene, avea deci o normă-cutumă divergentă în parte aceleia dictate de grai. Nici norma vechiului dialect literar muntenesc nu coincidea cu norma graiului în măsura în care integrase elemente specifice altor graiuri. Rezultă din aceasta că norma limbii populare și norma limbii literare au permanent un statut diferit și pot avea chiar orientări și conținuturi diferite. La Eugen Coșeriu se constată o extindere a principiilor după
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
locală a graiului, ci propria sa tradiție, bazată pe graiurile nord-ardelenești și maramureșene, avea deci o normă-cutumă divergentă în parte aceleia dictate de grai. Nici norma vechiului dialect literar muntenesc nu coincidea cu norma graiului în măsura în care integrase elemente specifice altor graiuri. Rezultă din aceasta că norma limbii populare și norma limbii literare au permanent un statut diferit și pot avea chiar orientări și conținuturi diferite. La Eugen Coșeriu se constată o extindere a principiilor după care funcționează norma cutumiară de la nivelul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la opiniile lui Benedetto Croce, care considera limba ca fiind dependentă de cunoașterea intuitivă și acorda un rol hotărîtor stilului individual, și nici la cele ale lui Karl Vossler, adept al ideii că limbile literare se schimbă mai ușor decît graiurile, transformările producîndu-se în salturi și în mod inegal, ca urmare a activității marilor scriitori. Philippide arată că, deși factorii volitivi se manifestă și la nivelul limbii populare, prin analogie și imitație înde-osebi220, și, ca urmare, multe dintre fenomenele limbii populare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care limba este însușită și utilizată de vorbitori. Problema tradiției apare însă chiar atunci cînd denumim într-un fel sau altul anumite manifestări concrete ale facultății limbajului, adică dacă ceea ce vorbește o comunitate este o limbă, un dialect sau un grai. Noam C h o m s k y subliniază în acest sens dimensiunea socio-politică a conceptului comun de "limbă", încît chineza este considerată, de exemplu, o limbă, deși diferitele dialecte chineze sînt tot atît de diferite între ele precum limbile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
printr-un contact redus cu nivelul popular, și, de aceea, inovațiile nu pot veni aici prin preluarea de elemente dialectale și populare, ci numai prin creația personalităților culturale. În estul european, arată Blaga, limbile literare s-au născut treptat din graiurile populare și păstrează mereu legătura cu sursa originară, nu printr-o deficiență a lor, ci fiindcă așa le dictează spiritul stilistic local. Aceasta este cauza pentru care încercări de reformare radicală, precum cele ale lui Timotei Cipariu sau Aron Pumnul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însăși) și o forță redusă a culturii majore (fiind lipsită de personalități de mare anvergură). În sfîrșit, este adevărat că limbile literare italiană și germană s-au creat prin inițiative individuale, dar ele au pornit tot de la nivelul popular, de la graiuri, și numai dezvoltarea intensă a culturii majore, care presupune și cultivarea limbii, și modelul exemplarității latinei urmat insistent, a produs o distanțare mare de limba populară. Cît privește creația individuală a personalităților culturale, aceasta nu se poate compara cu elementul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de voci și sunete) determinând o cunoaștere vizionară. Natura e un datum. Orientarea spre ea ține de caracterul răsăritean al ființei noastre comunitare. Poeta Cu fața spre munți, modelată structural de mitologia spațiului, veghează lângă arbori și ape atentă la "graiul plantelor", de unde un sistem de metafore deschis înconjurimii, "pomi verzi", "vântul galben", "berzele neduse", plopi și paltini, păsări și fluturi, ploi, ninsori și herghelii. Vegetalul pune în contact cu miracole, cu bucurii de plein air. În "bărbile-ncâlcite" ale bătrânilor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cu suport transindividual are anvergura unei impozante corale; suflul tonifiant al mulțimilor trece în primul plan: Cât Luceafărul răsare Și în cer e sărbătoare Și e pace pe pământ Mai există ceva sfânt. Cât avem un sat, departe, Și un grai ce n-are moarte, Cât ai zice cui "părinte!" Mai există lucruri sfinte. Cât durea-ne-vor izvoare Ori un cântec ce dispare, Cât mai avem ceva sfânt Vom trăi pe-acest pământ. Toate ideile de aici, cu rădăcini în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
chiar "Őrü" și nu "Árü"! Degeaba a încercat E.S. ambasadorul Republicii Vandana de Sud să susțină în fața Sesiunii Speciale a Adunării ONU, bazându-și spusele pe o bogată bibliografie, cum că în țara sa se vorbesc, de secole, mai multe graiuri, E.S. ambasadorul Republicii Vandana de Nord și-a menținut acuzațiile. În cele două republici surori, au izbucnit manifestații entuziaste prin care populația cerea mai degrabă ruperea relațiilor diplomatice decât să fie luate în seamă tendințele unioniste ale unor partide din
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
încântătoarele basme ce-i însoțesc fără încetare. Astfel, ei încearcă să-și explice fiecare eveniment trăit nemijlocit prin întâmplările similare din vechile lor eresuri. În Biblioteca Națională se găsesc mai multe culegeri de legende, unele în caligrafii străvechi, altele în graiuri pe cale de dispariție. Însă marea majoritate a vandanilor n-are nevoie de acele scrieri, consultate doar de specialiști. Marea majoritate a vandanilor cunosc nenumărate variante transmise prin gura părinților lor. Cum e firesc, acele variante, deși narează aceleași mituri, diferă
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
chiar "Őrü" și nu "Árü"! Degeaba a încercat E.S. ambasadorul Republicii Vandana de Sud să susțină în fața Sesiunii Speciale a Adunării ONU, bazându-și spusele pe o bogată bibliografie, cum că în țara sa se vorbesc, de secole, mai multe graiuri, E.S. ambasadorul Republicii Vandana de Nord și-a menținut acuzațiile. În cele două republici surori, au izbucnit manifestații entuziaste prin care populația cerea mai degrabă ruperea relațiilor diplomatice decât să fie luate în seamă tendințele unioniste ale unor partide din
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
încântătoarele basme ce-i însoțesc fără încetare. Astfel, ei încearcă să-și explice fiecare eveniment trăit nemijlocit prin întâmplările similare din vechile lor eresuri. În Biblioteca Națională se găsesc mai multe culegeri de legende, unele în caligrafii străvechi, altele în graiuri pe cale de dispariție. Însă marea majoritate a vandanilor n-are nevoie de acele scrieri, consultate doar de specialiști. Marea majoritate a vandanilor cunosc nenumărate variante transmise prin gura părinților lor. Cum e firesc, acele variante, deși narează aceleași mituri, diferă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
trăiau dacii, pe latura lui meridională geții, iar pe cea orientală carpii. În Evul Mediu, munții au influențat într-o manieră similară destinul limbii române, din al cărei trunchi unitar s-au desprins ramuri viguroase. Din munți, au izvorât frumoase graiuri, care au curs de o parte și de alta versanților spre zările îndepărtate ale Nistrului, Tisei și Dunării. Totodată, începând cu Evul Mediu, Carpații au devenit o frontieră naturală pentru diversele nuclee regale și imperiale care s-au coagulat în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
perioadă de câteva milenii, în care conviețuirea putea implica și exercitarea unei influențe lingvistice reciproce sau într-un singur sens110. b. Mitul slav Să evaluăm și gradul de înrâurire a factorului slav asupra limbii noastre. Pornim de la observația evidentă că graiurile românești nu prea au nimic în comun cu fonetismul slav. Dimpotrivă, bulgara are un fonetism geto moesic, iar sârba, unul traco ilir. Astfel, ar fi verosimil a presupune că o parte din vocabularul românesc considerat la origine slavon să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]