2,967 matches
-
Ardeal. Evenimentul a avut loc la 2 decembrie 1934. Dr. Emil Aurel Dandea- primarul municipiului, cu această ocazie a fost decorat cu „Meritul Cultural pentru Biserică”. De asemenea, Aurel Baciu a participat și a ținut o cuvântare la sfințirea Catedralei Greco-Catolice din Târgu-Mureș (8 septembrie 1936). În urma Dictatului de la Viena, când județul Mureș a intrat sub ocupație horthystă, este nevoit să se refugieze, mai întâi la București (6 septembrie 1940 - noiembrie 1941), apoi la Timișoara (noiembrie 1941 - 23 decembrie 1944). Se
Aurel Baciu () [Corola-website/Science/327142_a_328471]
-
interioare, specifice cultelor istorice, nu celor protestante. Imaginea de astăzi a bisericii este rezultatul unei ample transformări care au avut loc în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului XIX. După ce a trecut prin faza greco-catolică, după 1948, comunitatea și lăcașul sunt ortodoxe. Un program parțial de restaurare (cercetări arheologice și reamenajări de paramente și pardoseli) s-a derulat acolo la începutul anilor ' 90. Localitatea Ostrov este așezată în sud-vestul Hațegului, pe vechea șosea romană care
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
mai accentuat element a bisericii, realizat cu ajutorul motivelor barocului puritan specific Transilvaniei. Acoperișul are o formă bulbară, ca în cazul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Ioan Botezătorul din Centru. Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică, după planul Catedralei Sf. Petru din Roma. În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, cele două biserici greco-catolice din Târgu Mureș au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a refuzat restituirea lor
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
Botezătorul din Centru. Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică, după planul Catedralei Sf. Petru din Roma. În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, cele două biserici greco-catolice din Târgu Mureș au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a refuzat restituirea lor până în prezent. În prezent comunitatea greco-catolică din oraș deține în totalitate patru biserici. Documentele istorice atestă faptul că primele familii de religie evreiască au
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
Catedralei Sf. Petru din Roma. În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, cele două biserici greco-catolice din Târgu Mureș au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a refuzat restituirea lor până în prezent. În prezent comunitatea greco-catolică din oraș deține în totalitate patru biserici. Documentele istorice atestă faptul că primele familii de religie evreiască au fost mutate în anul 1689 în vecinătatea orașului, în localitățile Nazna și Sâncraiu de Mureș, de principele Transilvaniei, Mihály Apafi I. Pătrunderea
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
întruniri și inpulsionându-i mereu la acțiune. Presimțind că i se apropie sfârșitul, de față cu prietenii săi devotați, și-a făcut testamentul, care este vrednic să se pună alături de a lui Avram Iancu, cerând totodată să fie înmormântat în cimitirul greco-catolic din Baia de Criș, lângă părinții săi, iar la înmormântarea lui să slujească un preot greco-catolic și unul ortodox. A murit la 3 noiembrie 1933, sărac și fără descendenți, nefiind căsătorit. Chiar și în ultimele clipe ale sale, se gândi
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
săi devotați, și-a făcut testamentul, care este vrednic să se pună alături de a lui Avram Iancu, cerând totodată să fie înmormântat în cimitirul greco-catolic din Baia de Criș, lângă părinții săi, iar la înmormântarea lui să slujească un preot greco-catolic și unul ortodox. A murit la 3 noiembrie 1933, sărac și fără descendenți, nefiind căsătorit. Chiar și în ultimele clipe ale sale, se gândi la moții lui cei dragi, a căror durere a dus-o cu sine în mormânt. Înainte de
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
gândi la moții lui cei dragi, a căror durere a dus-o cu sine în mormânt. Înainte de a fi transportat la Baia de Criș, spre pământul acesta stropit cu atâtea suferințe românești, în dimineața zilei de 6 noiembrie, în Catedrala greco-catolică „Schimbarea la față” din Cluj, s-a oficiat un prohod înălțător, la care a participat și Prea Sfinția Sa Episcopul martir Iuliu Hossu, dând mortului ultima binecuvântare arhierească și rostind o înduioșătoare cuvântare de rămas bun. În după-amiaza aceleiași zile cortegiul funerar
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
pe automobile. Înmormântarea a avut loc în data de 7 noiembrie 1933, când cel ce fusese dr. Amos Frâncu, Tribun al Apusenilor, apărătorul moților, „moștenitorul spiritual” al lui Avram Iancu, fu coborât în sânul de mamă al gliei, în cimitirul greco-catolic din Baia de Criș, la numai câteva sute de pași de gorunul lui Horea și de mormântul lui Avram Iancu. Întreaga presă românească i-a dedicat duioase panegirice. Despre Amos Frâncu marele istoric Nicolae Iorga avea să scrie la moartea
Amos Frâncu () [Corola-website/Science/330665_a_331994]
-
un amestec de catolici și protestanți și foloseau atât limba germană cât și cea poloneză. Restul Poloniei și mare parte din Lituania a rămas predominant romano-catolică, în timp ce Ucraina și o parte din Marele Ducat al Lituaniei (Belarus) erau greco-ortodocși și greco-catolici. În urma abdicării regelui Ioan Cazimir Vasa și după sfârșitul Potopului, nobilimea poloneză, dezamagită de statutul monarhilor dinastiei Vasa, l-au ales pe Mihail Korybut Wiśniowiecki ca rege, în speranța că acesta nu era un străin care să profite de interesele
Istoria Poloniei în epoca modernă timpurie (1569–1795) () [Corola-website/Science/330739_a_332068]
-
închiși șerbii care se revoltau. După trecerea Transilvaniei în stăpânirea habsburgică, în 1696, a fost preluată de austrieci și a devenit cazarmă, începând din 1699, și închisoare militară. În 1721, Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a castelului. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să locuiască la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, iar Inocențiu Micu-Klein și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de
Cetatea Făgărașului () [Corola-website/Science/329105_a_330434]
-
Vaticanului și a centrului de spionaj italian.”" După Revoluția Română din 1989, prin Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvării Naționale, a fost abrogat Decretul-lege 358/1948 și a fost recunoscută Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Ca urmare, palatul și grădinile Nunțiaturii au fost restituite proprietarului de drept. Palatul a fost restaurat, iar la 5 noiembrie 1992 în palat a fost redeschis oficial sediul nunțiaturii, în prezența cardinalului Jean-Louis Tauran, secretar de stat al Sfântului Scaun
Palatul Nunțiaturii Apostolice a Sfântului Scaun din București () [Corola-website/Science/329096_a_330425]
-
Ioan Mihaly de Apșa", Uniunea Regională "Dacia" din Transcarpatia, Asociația Primăriilor românești din dreapta Tisei și Societatea Tineretului Român "Mihai Eminescu". Dintr-o ințiativă privată a luat naștere proiectul deschiderii unui centru cultural românesc în clădirea fostei școli confesionale române unite (greco-catolice) din Slatina. Trebuie de asemenea de numit publicațiile care apar la Cernăuți în limba română:
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
hrană a deportaților a fost neregulată, condițiile de transport foarte grele, iar călătoria pe cale ferată a durat mult mai mult decât se plănuise inițial. Numeroși deportați au pierit în timpul tranzitului. [[Intelectual]]i și membrii [[cler]]ului ucrainean, (atât cel [[Biserica Greco-Catolică Ucraineană|greco-catolic]] cât și cel [[biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană|ortodox]]) au fost trimiși din punctele de colectare în [[Lagăr de concentrare|lagărul de concentrare]] din [[Jaworzno]], care fusese subordonat [[Lagărul de exterminare Auschwitz|lagărului de la Auschwitz]] construit de [[Germania Nazistă
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
deportaților a fost neregulată, condițiile de transport foarte grele, iar călătoria pe cale ferată a durat mult mai mult decât se plănuise inițial. Numeroși deportați au pierit în timpul tranzitului. [[Intelectual]]i și membrii [[cler]]ului ucrainean, (atât cel [[Biserica Greco-Catolică Ucraineană|greco-catolic]] cât și cel [[biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană|ortodox]]) au fost trimiși din punctele de colectare în [[Lagăr de concentrare|lagărul de concentrare]] din [[Jaworzno]], care fusese subordonat [[Lagărul de exterminare Auschwitz|lagărului de la Auschwitz]] construit de [[Germania Nazistă]]. În lagărul
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
800 de oameni. Dar estimările neoficiale dau cifre de aproximativ 100.000 de lemkieni locuitori ai Poloniei, dintre care 10.000 în regiunile de origine precum [[Lemkivshchyna|Łemkowszczyzna]]. [[File:Królik wołoski opuszczona cerkiew grekokatolicka.jpg|thumb|left|O biserică ucraineană greco-catolică abandonată în Królik Wołoski]] Operațiunea Vistula a rămas, (alături de represiunile împotriva [[ucraineni]]lor în teritoriile controlate de polonezi după încheierea [[Războiul Polono-Ucrainean|războiului polono-ucrainean]] și împărțirea Ucrainei prin [[Tratatul de la Riga (1921)| Pacea de la Riga]] sau [[Masacrarea polonezilor din Volânia
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
din comerțul cu cereale). Acesta a fost, de asemenea, o perioadă de toleranță religioasă datorită Confederației de la Varșovia (1573). Polonia era un stat multinațional (cu polonezi, ruteni, evrei, germani, italieni, olandezi, flamanzi, armeni, scoției, bohemiani, tătari) și multireligios (romano-catolici, ortodocși, greco-catolici, reformați, luterani, musulmani, Frația poloneză, husiți și mulți alții). Toate aceste națiuni au contribuit la crearea unei diversități excepționale în arhitectura și sculptura manieristă a Polonia/Poloniei. Prima jumătate a secolului al XVII-lea este marcată de activitatea puternică al
Arhitectura și sculptura manieristă în Polonia () [Corola-website/Science/329220_a_330549]
-
iulie 1887, Fărău, Alba - d. 1937, Cluj) a fost un scriitor român. S-a născut într-o familie de meseriași. Părăsește satul natal pentru a urma școala primară în satul Ciuci, unde bunicul său din partea mamei, Ioan Olariu, era preot greco-catolic. Până în anul 1898 a urmat acolo cele 5 clase primare. Urmează prima clasă gimnazială la Blaj, la Liceul de Băieți, în anul școlar 1898-1900 după care pleacă la Sibiu. Fiind bolnav întrerupe studiile după care se întoarce la Blaj tot
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
Universității de vară de la Vălenii de Munte sub conducerea lui Nicolae Iorga. Participând la Blaj la serbărilor Astrei în anul 1911 i-a cunoscut personal pe George Coșbuc, Ștefan Octavian Iosif și Ion Luca Caragiale. Conform Protocolului Ordinaților în Arhidieceza Greco-Catolică de Alba Iulia 1869-1948, primește tunsura la 7 aprilie 1910 prin punerea mâinilor mitropolitului Victor Mihaly de Apșa urmând ca în 1911 să fie propus de către Alexandru Nicolescu să primească parohia Tulgheș după cum mărturisea însuși Alexandru Lupeanu în 1911, "era
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
Ardealul ocupat, în timpul ocupației horthyiste a Transilvaniei. S-a căsătorit în anul 1943 cu Lucia Stroescu Viitorul poet Ion Șugariu se naște în 6 iunie 1914, fiind primul copil din șase al familiei Ion și Floarea Șugar, mineri-aurari de confesiune greco-catolică, în satul Băița, comitatul Maramureș (Máramoros), la acea dată sub administrație austro-ungară. Autoritățile îi eliberează certificatul de botez pe numele de Sugár János, conform politicii de maghiarizare susținută de către stat. Mai târziu, poetul va obține, la data de 24 iunie
Ion Șiugariu () [Corola-website/Science/328648_a_329977]
-
al Fundației Mitropolit Alexandru Șterca-Șuluțiu din Blaj, toate recomandările sale pentru continuarea studiilor erau onorate, la fel erau tratate și recomandările către Comitetul Fundației Emanoil Gojdu. A protestat ferm împotriva încercării de încorporare a românilor greco-catolici din Budapesta, în parohia greco-catolică maghiară de Muncaci, reușind să fie puși sub jurisdicția Episcopiei Române unite din Oradea. Deși înalt funcționar de stat, a rămas împreună cu toți membrii familiei sale români devotați în ciuda interdicțiilor de tot felul impuse prin legile maghiarizării forțate. În data
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]
-
Mare. Ajuns căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, Petru și-a pierdut viața în bătălia de la Șelimbăr, jud. Sibiu. A fost înmormântat în biserica românească din Teiuș, ctitorită împreună cu soția sa. Mormintele celor doi ctitori au existat în biserică, acum greco-catolică, până în anul 2001, când au fost desființate, iar lespezile de mormânt au fost scoase afară. Mărturii stau: tabloul votiv din sec. al XVII-lea și pisania originală dăltuită în piatră, în limba slavonă cu blazonul Rácz de Galgó și numele
Petru Racz () [Corola-website/Science/328814_a_330143]
-
Teiuș), stră-strănepotul lui Petru, Ștefan (Istvan) Rácz (Ratz, Raț), a fost unul din cei doi epitropi laici care împreună cu Episcopul Atanasie Anghel și toți membrii sinodului au semnat în anul 1700, actul de înființare a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. A îndeplinit mai multe funcții administrative importante, a fost primar de Alba Iulia, capitala Principatului Transilvaniei. Ulterior, în timpul ocupației habsburgice a fost guvernatorul Olteniei. Fiul acestuia, Ioan Ratz (Raț) de Mehadia, prefectul districtelor Lugoj, Caransebeș și Lipova, a restaurat în
Petru Racz () [Corola-website/Science/328814_a_330143]
-
situat în orașul Teiuș, pe strada Bisericii, nr. 304, este monument istoric clasificat sub . Biserica românească de secol XVI din Teiuș este o ctitorie a nobililor români Petru Rácz I., soția sa domnița Zamfira și Mihail Rácz. Șematismul Arhidiocezei Mitropolitane Greco-Catolice din Alba Iulia și Făgăraș, de la anul 1900 consemnează la pagina 131: "La Teiuș, exista o biserică de piatră construită în anul 1500 cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". "Exista și o casă parohială din piatră construită în
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
anul 1710, episcopul romano-catolic din Alba-Iulia, Ignatiu Winkler relatează că: Paul Zold a donat 2 fonduri nobiliare celor trei biserici din Teiuș, adică bisericii romano-catolice, bisericii românești și oratorului evanghelic." "În anul 1733 în Teiuș erau 8 familii de religie greco-catolică, adică 40 de suflete care aveau biserică și casă parohială." Până în anul 1700 credincioșii români din Teiuș au aparținut de biserica ortodoxă. După anul 1700 au aderat la Biserica Romei. Singura biserică românească din Teiuș, construită în secolul al XVI
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]