2,864 matches
-
paginile sale o politică adesea contrară (fiind adepții activismului) celei inițiate de Partidul Național Român. Unele publicații ale uniților erau instrumente de emancipare culturală și de "luptă națională", neavând elementele specifice unei prese religioase clasice. O caracteristică generală a tipăriturilor greco-catolice (chiar și a celor strict religioase) a fost aceea a dezvoltării laturii naționale, iar după Marea Unire de apărare a României Mari308. În publicațiile romano-catolice românești au fost prezentate cu precădere teme referitoare la chestiuni spirituale și mai puțin cele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
excepții) să mai apară după Marea Unire. În perioada interbelică, în Transilvania circulau următoarele publicații (cu apariție săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
parte reviste cu o apariție lunară sau chiar la intervale mai mari, ce tratau în special teme strict religioase, de istorie a Bisericii, teologie sau morală; conțineau însă puține informații sau studii care să vizeze aspecte ori situații politice. Ziarele greco-catolice aveau la bază, pe lângă aspectul religios și pe cel național. Multe din tipărituri și unii scriitorii uniți au constituit adevărate centre de manifestare a românismului și a dorinței de unire. Publicațiile maghiare, precum și câțiva clerici, au dat dovadă după 1918
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cultura României. Ea se bucura de o deosebită considerație datorită excelentelor contribuții, multe având caracter științific. Raymund Netzhammer publică și el în mod regulat articole de teologie, arheologie, numismatică și istorie. În redacție și printre autori există și români greco-catolici. Prin acest proiect comun de la Revista Catolică, Raymund Netzhammer a reușit să întemeieze o publicație cu care atât latinii, cât și uniții puteau să se identifice și să se integreze alături de ceilalți ca element creator și participant la modelarea vieții
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în 16 țări, însă cel mai mult în România. A decedat pe 20 ianuarie 1940 la Blaj, unde se dusese pentru a ține exerciții spirituale; acolo a și fost înmormântat. A publicat numeroase articole 560 în majoritatea revistelor romano-catolice și greco-catolice din țară. La aceste materiale s-au adăugat și lucrările: Căsătoriile mixte (Iași 1928) și Societatea lui Iisus. Ce sunt iezuiții? (Iași 1930). Dumitru Andrieș (Zacheu). A rămas în memoria credincioșilor și a cititorilor revistelor Lumina creștinului și Almanahul "Presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ghiuzan și alții 582. Problema neplății abonamentelor a revenit și după reluarea publicării, iar preotul Gabor a combătut în paginile revistei motivațiile cititorilor care au refuzat să se mai aboneze. Revista a început să trateze din ce în ce mai mult evenimentele și cărțile greco-catolice; drept urmare, prima pagină din anul 1920 a publicației a anunțat că la Blaj a fost consacrat mitropolitul de Alba-Iulia și Făgăraș, Vasile Suciu. Treptat, revista a fost citită și în Transilvania. În Lumina creștinului erau relatate atât evenimente religioase (precum
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Petru Șchiopul 738. În 1915 a publicat, tot în Calendarul catolic, un studiu despre Ieremia Movilă și catolicismul moldovean 739, ce a avut la bază documente despre acest domnitor 740. Începând cu 1920 și până în 1925, a publicat în revista greco-catolică Cultura creștină de la Blaj o serie de articole bine documentate, referitoare la epoca teutonă din istoria Bisericii Catolice din Moldova, prezența franciscanilor la Milcov și epoca cumană în istoria Bisericii locale din Moldova. Rezultatul materialelor publicate între anii 1922 și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
întorcându-se în țară, a întreprins un apostolat plin de roade și de aceea, în trei rânduri i s-a încredințat oficiul de maestru de novici pentru frații clerici și laici ai ordinului franciscan. În anul 1929 a îmbrățișat ritul greco-catolic, fiind trimis în dieceza de Oradea, unde și-a desfășurat apostolatul la Drăgești, Gruilung, Decănești și Calea Mare. A fost paroh secund al catedralei din Oradea, oficiu ce i s-a dat și la Beiuș, după căderea vremelnică a nordului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
creștinului, Unirea, Cultura creștină, Vestitorul, Observatorul, Flori de crin. A scris și în calendarul AGRU, care apărea la Cluj. A compus și a publicat în toată țara cărți și broșuri religioase; multe dintre acestea au fost tipărite la editura mănăstirii greco-catolice de la Drăgești (întemeiată de dânsul, împreună cu părintele Dominic Neculăeș). A tradus două cărți publicate în Occident: Sfânta Liturghie și Spre Regele iubirii, ambele apărute în mai multe ediții. A scris și o broșură despre poetul Louis le Cardonnel, laureat al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a Eminenței Voastre Nr. 91034 din 23 mai curent cu privire la Congresul internațional al jurnaliștilor catolici, care va avea loc la Bruxelles în primele zile ale următorului septembrie, am plăcerea de a vă comunica că episcopii noștri, fie ei latini sau greco-catolici, pe care i-am informat corespunzător, au remarcat imediat marea importanță a unei asemenea conferințe, și nu numai că au atras atenția jurnaliștilor și publiciștilor catolici din diecezele lor asupra acesteia, dar au și decis să trimită la congres trei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acesteia, dar au și decis să trimită la congres trei reprezentanți ai presei catolice din România"821. Delegații propuși spre participare la congres au fost: Prof. Ioan Georgescu din arhiepiscopia din Blaj (autor al unor studii istorice și reprezentantul presei greco-catolice), monseniorul Dr. Anton Gabor director al Institutului "Presa Bună" din Iași (din partea presei latine din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din Oradea (reprezentând presa catolică în limba maghiară din România 822). Profesorul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
culturii românești, dar și lista publicațiilor la care au scris unii ziariști catolici.Tot aici, se atrăgea atenția asupra celei mai mari probleme existente: lipsa de unitate și acțiune 826. Raportul a fost realizat din perspectiva profesorului Georgescu, reprezentantul publicațiilor greco-catolice, fapt ce reiese din atenția deosebită acordată presei unite și a superficialității prezentării celei latine (nici cu ocazia participării la un eveniment mondial al presei catolice, reprezentanții din România nu au găsit calea prin care să exprime unitatea manifestării)827
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unitară și fără să existe o ierarhie națională bine definită; în al doilea rând, a mai demonstrat că până la începutul anilor treizeci, nu s-a concretizat un proiect comun al uniților cu romano-catolicii referitor la presă. Inițiativa a aparținut clerului greco-catolic, sensibil la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și pe catolicii români. Populația romano-catolică, fiind formată din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu romano-catolicii referitor la presă. Inițiativa a aparținut clerului greco-catolic, sensibil la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și pe catolicii români. Populația romano-catolică, fiind formată din români, maghiari, germani și alte etnii, nu a acționat unitar și nu a dezvoltat un proiect mediatic comun care să exprime același scop, pentru că nu a existat aceeași viziune decât din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
august nici Presa Bună nu ajunsese încă la destinație, deși preotul Matei anunțase pe data de 8 a lunii august că vagoanele plecaseră de mult din Iași1007. Întârzierea s-a datorat proastei comunicări dintre autoritățile bisericești, dar și deciziei episcopului greco-catolic de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, de a descărca vagoanele în localitatea Holod. Ulterior, Tipografia Presa Bună a ajuns la Beiuș, dar a rămas neasamblată, din cauza situației create la 23 august, când s-a pus problema reîntoarcerii administrației Episcopiei la Iași
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Leon XIII a ridicat Vicariatul apostolic al Țării Românești la rangul de Arhiepiscopie, iar la 27 iunie 1884, pe cel al Moldovei la rangul de Episcopie; ambele erau subordonate jurisdicțional direct Sfântului Scaun, prin "Congregația De Propaganda Fide"1026. Biserica Greco-Catolică din Transilvania a fost organizată prin Bula papală Ecclesiam et omni lingua din 23 noiembrie 1853, care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o arhiepiscopie la Blaj, cu trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
politică). Nu a existat o tradiție a presei catolice românești în Vechiul Regat. În Transilvania, lupta pentru unitatea națională, împletită cu cea a libertății confesionale a uniților, s-a materializat în dezvoltarea unor publicații și crearea unei tradiții a presei greco-catolice încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea (caracteristica principală a acestor tipărituri nu a fost cea religioasă, însă apartenența elitei intelectuale și politice din Transilvania la ritul unit a oferit și această dimensiune, secundând lupta de unificare a românilor). Așadar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cultura creștină, anul XIII, nr. 7-8, iulie-august 1924. Constantinescu, Alexandru N., "Concordatul cu Vaticanul", în Noua Revistă Bisericească, anul X, nr. 6-9, iunie-septembrie 1928 Cristea, Marina, "Primul ziar românesc Fama Lipskii", în Gazeta literară, 3 februarie 1966. Damșa, Teodor, Biserica Greco-Catolică din România în perspectiva istorică, Editura de Vest, Timișoara, 1994. Dante, F., Storia della Civilta Cattolica (1850-1891), Edizioni Studium, Roma, 1990. De Lamennais, F., Correspondance inedite, vol. II, Paris 1863. Deletant, Denis, Teroarea comunistă în România, Gheorghe Gheorghiu Dej și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Giacomo Martina, "Pio IX (1851-1866)", Roma 1986, Miscellanea Historiae Pontificiae, 51, pp. 209-211). 256 Inițial, Biserica Română Unită cu Roma a fost pusă sub jurisdicția arhiepiscopului romano- catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel, episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Strigoniu (Esztergom). În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească: Episcopia de Oradea Mare, subordonată inițial tot Arhiepiscopiei de Esztergom. Situația s-a schimbat la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
02). 257 Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet la Roumanie moderne. 1850-1866, (se va cita în continuare Ion Dumitriu-Snagov, Le Saint-Sièet...) Roma, 1982 (Miscellanea Historiae Pontificiae, 48), pp. 69-76. 258 Conform recensământului din anul 1930, 7,9% din populația țării erau credincioși greco-catolici (aproximativ 1.427.391 uniți) și 6,8% romano-catolici (1.234.151) Sabin Manuilă, "Populația României", în Enciclopedia României, vol. I, Imprimeria Națională, București, 1938, p. 148. 259 Iosif Gabor, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice de la noi din țară, cu particularitățile, problemele și reușitele sale. Încă din preambulul acestei prezentări se face o precizare menită să particularizeze și să individualizeze evoluția presei catolice românești, care aparține pe de o parte catolicilor de rit unit, greco-catolic și celui latin: "Întrucât în timpul Renașterii România cunoaște o amplă dezvoltare ca urmare a unirii unei părți a Bisericii Ortodoxe Române cu Roma la începutul secolului al XVIII-lea, primii pași ai presei române au fost făcuți de această biserică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
celălalt al țării, investigînd și copiind inscripțiile bisericești și patrimoniile bibliotecilor monastice. A mărturisit că a subtilizat cîteva documente pe care le credea aflate în pericol și le-a depozitat în Arhivele Academiei de la București 132. A vizitat Blajul, centrul greco-catolic al culturii, religiei și sentimentului național din Transilvania. Prieten declarat al Bisericii Unite din Transilvania, Iorga prețuia ceea ce făcuse aceasta pentru supraviețuirea națiunii române. Dar existența unei lumi catolice românești era ceva straniu de nou pentru el, "Călătoria mea aici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cooperării între acești doi oameni cinstiți și adevărați patrioți, dar erau și piedici. Cultura lui Iorga era mai ales de orientare franceză, bazată pe o temelie latină și greco-bizantină; mediul din care provenea Maniu era german transilvănean, plus că era greco-catolic. Iorga insista asupra "odioasei sale culturi subgermane și maghiare" și asupra mediului său catolic transilvănean chezaro-crăiesc. El considera morala creștină și constituționalismul lui Maniu drept "ipocrizie". Odată, Maniu stătea lîngă Vera, soția fiului său Mircea, de cealaltă parte fiind Mircea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pedepsi și desființa bisericile de pretutindeni - În afară de Polonia, unde confruntarea deschisă cu Biserica Catolică era considerată prea riscantă. În 1949, liderii Bisericii Protestante Unite din Bulgaria au fost judecați sub acuzația de conspirație pentru „reîntronarea capitalismului”. În anul precedent, Biserica Greco-Catolică din România fusese unită forțat de noul regim comunist cu mai flexibila Biserică Ortodoxă Română, conform tradiției de persecuție inaugurate de țarii ruși În secolul al XVIII-lea. Preoți catolici marcanți au fost judecați În două rânduri la Praga, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cea rusă) era concentrată În estul industrializat al țării și În capitala Kiev. În centrul și vestul Ucrainei, cu precădere zona din jurul Lvovului, al doilea oraș ca mărime, locuitorii erau În majoritate vorbitori de ucraineană și de religie ortodoxă sau greco-catolică. Grație toleranței relative a habsburgilor, ucrainenii din Galiția și-au putut păstra limba maternă. În funcție de zonă, Între 78% și 91% din locuitori o foloseau ca limbă maternă În 1994, pe când În teritoriile conduse cândva de țarul rus tocmai cei care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]