2,958 matches
-
parastas", cum admirabil o numea pe atunci de la microfonul Europei Libere regretatul Vlad Georgescu, consta într-o construcție verbală în trei timpi trecut, prezent, viitor; subiectul acestui construct putea fi "poporul" care a fost, este și va fi pașnic/eroic/harnic și talentat etc. -, Partidul, națiunea, ș.a.m.d.; verbul putea aparține sferei semantice a existenței, a edificării, a rezistenței, a creației: orice atribut al excelenței asociat uneia dintre ipostazele Sinelui avea acces la eternitate. Îndărătul acestei pompoase triade, al obsesiei
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
le ocupă în structura socială. Într-o anumită măsură noi devenim ceea ce societatea noastră ne spune că putem fi; poziția noastră în sistemul de stratificare pesemne reflectă ceva despre noi ca indivizi. Credințele societății spun că omul de succes, inteligent, harnic, de valoare este plasat în partea de sus a ierarhiei pe care oamenii o realizează. Ce se spune despre aceia care sunt în partea de jos a acestei ierarhii? Plasarea în zona celor mai puțin avuți în stratificarea socială pare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
face femeii este unul superlativ, ne oferă numeroase date despre preocupările și educația femeii în epocă: „desăvârșită întru toate virtuțile pe care se cuvine să le întrunească o femeie [...] căci trup avea frumos, de ani era copilă încă, îndemânatică era, harnică tot pe-atâta și-n nicio treabă muierească, țesut cu arnice ori mătase, n-ai fi găsit ușor pe cineva s-o întreacă. Apoi pe lângă acestea zicea nu-i cu putință să afli paharnic sau scutier, cum vrei să-i
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
slujitorului Bisericii. Interesant de observat că ceea ce pretinde soția de la negustor seamănă izbitor cu ceea ce proclamase târgoveața din Bath în Prologul ei: „și bine știi că orișice muiere,/ Tot ca și mine șase lucruri cere/ De la bărbat: să fie zdravăn, harnic/ La minte, cu parale multe, darnic,/ Focos în pat și soaței preasupus.”941 Dar pentru obținerea unei sume dorite femeia este gată să execute orice serviciu: „Așa că m-aș ruga sfinției-tale/ Să mă mprumuți c-altminteri e jale.../ De faci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-ți fac,/ Precum și orice slujbă după plac.”942 Cedarea devine aici prea evidentă („Aflați că frumușica s-a-nvoit/ Ca pentru suta ei de galbeni ea/ Să-l lase s-o muncească pe saltea/ O noapte-n cap. Taman așa făcură/ și harnici 936 G. Boccaccio, Decameronul, vol. al II lea, p. 289. 937 Ibidem, p. 290. 938 Ibidem, p. 300. 939 N. S. Thompson, Chaucer, Boccaccio and the Debate of Love..., p. 104. 940 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 176. 941
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
spre Canterbury și care se confesează tuturor a fi un soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să ne-nșele/ și-s ca albina harnice n păcat;/ Din drumul drept mereu se tot abat./ [...] soața mea, măcar că nu-i chiabură/ În zestre, are-o gură cât o șură/ și-o groază de cusururi... Ce să-i fac?/ Nu-i bai de-atâta și mai bine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sau într-o altă apă din apropiere, fără să-l vadă nimeni, pentru a se curăța de toate bolile și răutățile, de "aruncături" și "făcături" și pentru a fi feriți de boli tot anul și să fie "iuți, sprinteni, ușori, harnici, sănătoși și iubiți", iar fetele își fac și de ursită, rostind următorul descântec: "Duminică dimineață / M-am sculat, / Duminică dimineață / M-am suliminicat ( Și m-am dus la o apă / Mândră și curată, / Care curge din crierul munților, / C-am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cosmice asigură cadrul dinamic pentru împlinirea destinului: "Grădină cu nouă colțuri, / Pasăre cu nouă ciocuri, / cu nouă aripi zburătoare, / cu nouă picioare umblătoare, / eu mișc lacul, / lacul mișcă racul, / racul mișcă dracul, / dracul mișcă norocul; / să mă ia băiat frumos, / harnic și sfătos; / pe unde va merge, / la mine va trece, / pe unde-a umbla, / pe mine m-a cata."76 "Căutarea" ritualică a ursitei, din orația de nuntă, are loc în prezența elementului cosmic ce devine "însemn" al destinului: "Noi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rândunică / Și s-a așezat pe pervaz, / A început să ciripească / Și să-i grăiască gazdei: / Ieși, ieși afară, gospodare, / Și te du până la vite / Că ți-au fătat două vaci, / Doi tăurași ți-au fătat, / Frumușei și buni și harnici, / Și ai să iei pe ei groși buni..."324 În unele colinde ucrainene apare și o altă pasăre prevestitoare, cucul: "Deschideți, boierule, locuința, / Că ți-a venit, boierule, un cuc / Și s-a așezat sus, pe pervazul ferestrei, / A zis
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
era necesar să-mi consolidez propria reputație și să fac publicul să înțeleagă că, datorită rangului celor pe care i-am selectat, nu am de gând să-mi împart autoritatea cu ei“ Memoriile oficiale prezintă latura pozitivă a unui rege harnic, ce se dedică în totalitate supușilor săi. Desigur acest punct de vedere este în mare măsură schițat și în cadrul memoriilor apocrife, dar totuși, acestea oferă și alte detalii despre personalitatea omului de stat Ludovic. Regele era informat despre starea deplorabilă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
conjuncția copulativă și ori prin sau: „Discuta dacă femeia are sau nu un suflet” (G. Galaction); - complementele directe și indirecte ce urmează după predicat nu se despart prin virgulă: „El a măritat pe fiică-sa după un om bun și harnic” (I. Creangă); - interjecția ia nu se desparte de verbul următor, cu care formează o unitate: „Ia fii bun dumneata și-i pune imediat la loc” (I.L. Caragiale); - conjuncțiile Însă, deci și adverbul totuși, plasate În interiorul unei propoziții, nu se despart
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
numărul 4 din 1 decembrie 1921‐ este de îndrumător al conștiinței sociale și controlor al vieții publice” el „nefăgăduind nimic altceva d ecât: credință și sacrificiu, muncă și cinste”. Ziarul se adresa îndeosebi preoților, învățătorilor, gospodarilor, oamenilor de dreptate, „cinstiți, harnici dar sătui de vorbe goale...” Apărea sub conducerea unui comitet, redacția și administrația în Bârlad, str. I.C. Brătianu nr. 25, iar tipografia la N. P. Peiu. * Biblioteca din Bârlad deține 11 numere din „Brazdă nouă” din anii 1923,1924, 1925
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistei „Făt-Frumos" — care a dus în toate colțurile țării, faima Bârladului de altă dată. Aici și-au spus cuvântul lor: Gârleanu, D. Nanu, Moldovanu etc. Din Bârlad și-a luat zborul marele Al. Vlahuță... Suntem bucuroși că o mână de harnici mânuitori ai condeiului, astăzi, caută, ș'au izbutit să calce cu cinste pe urmele proaspete ale înaintașilor. Pe domnul prof. Moroșanu, directorul „Vocei Tutovei" Îl cunoaștem de mult. La fel pe harnicul și talentatul prim redactor Pr. I. Gh Chirvasie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Al. Vlahuță... Suntem bucuroși că o mână de harnici mânuitori ai condeiului, astăzi, caută, ș'au izbutit să calce cu cinste pe urmele proaspete ale înaintașilor. Pe domnul prof. Moroșanu, directorul „Vocei Tutovei" Îl cunoaștem de mult. La fel pe harnicul și talentatul prim redactor Pr. I. Gh Chirvasie; le-am urmărit cuvântul în „Păstorul Tutovei". Mai colaborează în același număr: I. Gr, Oprișan căruia i-am urmărit activitatea de când scotea revista : „Orizontul", pe domnișoara Mariette Creangă, întindem mâna cu frăție
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1937 - Anul I, nr. 9‐10 . Gheorghe Ioniță, un intim al colaboratorului de la Avânturi Culturale - și nu numai - spune într‐ un articol: „ G.G. Ursu și atmosfera din Bârlad după primul război mondial”: ...” Oamenii (din Bârlad‐n.a.) erau buni, firește, cuminți, harnici și prietenoși. Aici a trăit poetul, aici a cunoscut iernile, ninsorile, zăpezile, școlărițele cu șorțul negru‐albastru, cu gulerașe albe...” George Constandache către G.G. Ursu despre G. Tutoveanu: „... el n‐a fost scriitorul turnului de fildeș. Cine l‐a văzut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
administrația în Bârlad, str. Cuza Vodă nr. 57, Tipografia N. Pe iu, Bârlad. Ființează de la nr. 1 în mai 1932‐1934. Despre revistă și conținutul său, iată ce spune însăși redacția la rubrica „Diverse” din nr. 6 al publ icației: ...”Harnicul scriitor, dl. scriitor Virgil Cara ivan, scoate la Bârlad o revistă lunară intitulată Documente Ră zășești. Se publică în paginile ei acte, surete, zapisci, cercetări și porunci referitoare la mutațiunile proprietăților rurale ale ținutului. Nu lipsesc interesante spițe de familii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la istoria literaturii române, fiind a doua revistă literară la Bârlad (1904 - 1906, dar și 1 martie - 1 aprilie 1909), o revistă a grupului G. Tutoveanu, Emil Gârleanu, D. Nanu și a mai tinerilor C. Moldoveanu și A. Mândru colaboratori harnici de la „Paloda” la care o contribuție materială și de suflet a adăugat‐o tipograful și literatul G. Cațafany. În revistă au mai semnat: M. Sadoveanu, N. Iorga, E. Lovinescu, G. Vâlsan, A. Gorovei, D. Anghel, El . Farago, Ilarie Chendi ș.a.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G.Ionescu), Elena Văcărescu, Al. Zamfirescu. Se detailau lucrări ale celor de mai sus apărute și în alte publicații (Analele Academiei Române, „Convorbiri literare”, „Literatura” și „Arta română”, „Paloda”). Era evidențiat faptul că „între colaboratorii lui Făt-Frumos se văd figurând trei harnici învățători de la Zorleni - Tutova, unde, anume în Slobozia-Zorleni a lui Alecu Calimahi, înainte de 1820 era școală cu dascăl sistematicesc din Ardeal.” Biblioteca municipală „Stroe Belloescu” tezaurizează numerele de reviste Făt Frumos din anii 1904 și 1905. * Făclia Făclia, revista Liceului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
actualiza sub mai multe aspecte, care pot viza semnificația conceptuală sau noțiunea sub aspect intensiv 74, semnificația clasială sub raport extensiv (Omul (= oamenii) este muritor), semnificația selectivă sau o diviziune a sferei clasiale (prin particularizarea cu ajutorul cuantificatorilor: Unii oameni sînt harnici) și semnificația individualizantă sau un exemplar din sfera noțiunii (prin izolarea unui singur exemplar din întreaga clasă: Acest om este genial). În acest ultim caz, semnificația semnului lingvistic capătă un statut asemănător aceluia al numelui propriu, dar numele propriu are
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Stropi de rouă. Revistă enciclopedică bilunară”. Dezideratul exprimat de redactori în deschiderea primului număr, acela de a publica „novele, amintiri, versuri, schițe umoristice și de a căuta să obțină concursul scriitorilor noștri de valoare”, îi determină ulterior să solicite „corespondenți harnici pentru locurile vacante, în provincie”. Alături de rubricile specifice unui magazin - „Doctorul sănătoșilor”, „Rubrica amuzantă”, „Coloana veselă”, „Cugetări”, „Varietăți. Ecouri. Jocuri distractive”, „Rubrica științifică”, „Cronica sportivă” -, sunt de semnalat „Mișcarea culturală”, cu știri din Bacău, Târgoviște, Galați, sau „Cărți și reviste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288853_a_290182]
-
a "românilor" care dăinuiesc pe aceste meleaguri de 2050 de ani (dată stabilită arbitrar în anii '80 de o plenară a CC al PCR, din rațiuni propagandistice), precum și ideea că românul e bun, drept și iubitor de Scriptură, vesel și harnic și că doar străinii hrăpăreți și perfizi, care vor să ne ia Transilvania, sunt sursa tuturor relelor, sunt o boală veche a explicației și interpretării politice, un clișeu stabil și eficient. De fapt, la Iași, știm astăzi că nu ungurii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rulare pentru trenurile românești, ori să uităm că "afacerea Necolaiciuc" (un bandit dezinvolt plecat de aici, de la noi, de la Iași) s-ar cuveni detaliată pentru a afla care sunt, de fapt, teroriștii reali din această țară. Adică cei ce mulg harnic bugetul, ruinând economia națională și sărăcindu-ne pe toți cu aceeași viteză cu care se îmbogățesc cei câțiva șacali dibaci, aleși să se înfrupte sfidător din trupul zvâcnind agonic al unei țări în colaps. Domnul Berceanu nu este, firește, deloc
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
este capabil să țină în echilibru găștile literare și să discearnă grâul de neghină, care să stăvilească impostura, dar care să fie generos și deschis cu masa cotizanților. Nu vedete țâfnoase și autosuficiente, nu tirani orgolioși și leneși, ci manager harnic, pus pe trebă, accesibil și deschis dialogului. Cin' să fie? 10 octombrie 2009 Duminica trecută, pe 4 octombrie, în deschiderea "Sărbătorilor Iașului", a fost înregistrată o premieră: la deschiderea "Festivalului Internațional de Teatru pentru Copii și Tineret", organizat de Teatrul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
începutul anului acesta, MMDCCLXIII AVC AB URBE CONDITA 2, să te salut la rândul meu, după cuviință, cu un mobilizator Ave!, și să-ți adresez căteva urări de sezon: fie-ți augurii favorabili, matroana fidelă, sestreții în pungi nenumărate, sclavii harnici și ascultători; să ai succese în Senat și victorii în fața barbarilor și, mai ales, în vremurile de cumplită glorie a lui Traian, să faci bine și să nu te lași ostracizat sau înjunghiat de vreun Brutus politic sau de la cadre
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
îl cunoșteau superficial o ruptură de proporții între cele două fețe, sir Adrian și Taz, aparent incompatibile, ale unui artist cu o fizionomie spirituală atât de deosebită de masa oamenilor obișnuiți, în cel mai bun caz plați, previzibili, mediocri și harnici. Discipol strălucit al marelui violonist, profesor și manager Bujor Prelipceanu, Adrian Berescu a devenit rapid - nu numai prim violonistul cvartetului lui, ci și cel mai tânăr Concert Maestru al Filarmonicii ieșene. Pasiunea sa nesfârșită pentru muzică, talentul și dăruirea neobosită
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]