6,717 matches
-
furtunos de lumină. Pornind de la acest tablou, Gamow împreună cu matematicianul Ralph Alpher (1921-2007) au construit o teorie a nucleosintezei, argumentând că la un moment dat, după marea explozie, când temperatura a mai scăzut, electronii s-au atașat de protoni, rezultând hidrogenul și apoi, printr-o reacție de fuziune, a rezultat heliul. Ei au estimat că la sfârșitul fazei de nucleosinteză trebuie să fi existat aproximativ un nucleu de heliu la fiecare zece nuclee de hidrogen. Prin urmare, BB-ul putea explica
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
s-au atașat de protoni, rezultând hidrogenul și apoi, printr-o reacție de fuziune, a rezultat heliul. Ei au estimat că la sfârșitul fazei de nucleosinteză trebuie să fi existat aproximativ un nucleu de heliu la fiecare zece nuclee de hidrogen. Prin urmare, BB-ul putea explica raportul dintre hidrogen și heliu existent astăzi în univers. c) Formarea elementelor grele Cum s-au format elementele mai grele? Fenomenul care conduce la apariția elementelor complexe a fost descris de astronomul englez Fred
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
printr-o reacție de fuziune, a rezultat heliul. Ei au estimat că la sfârșitul fazei de nucleosinteză trebuie să fi existat aproximativ un nucleu de heliu la fiecare zece nuclee de hidrogen. Prin urmare, BB-ul putea explica raportul dintre hidrogen și heliu existent astăzi în univers. c) Formarea elementelor grele Cum s-au format elementele mai grele? Fenomenul care conduce la apariția elementelor complexe a fost descris de astronomul englez Fred Hoyle (1915-2001). El prezintă evoluția proceselor ce au loc
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de carbon, dar nu în stare fundamentală, ci în stare excitată. Această stare a fost găsită experimental de către fizicianul american Willy Fowler (1911-1995). În concluzie, cu acest rezultat se încheie problema explicării, într-o manieră generală, a formării nucleelor de la hidrogen la uraniu prin sinteză nucleară în stele și supernove. Modelul BB primește așadar o întărire considerabilă. 8. Ecoul luminos- relicvă a universului timpuriu Alpher, căruia i s-a alăturat astronomul american Robert Herman (1914-1997), a continuat să gândească asupra teoriei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
de către acestea, rezultând un univers opac, totul având aspectul de ”ceață”. Pe măsura extinderii universului are loc o răcire a plasmei. La o temperatură de aproximativ 3000°C are loc recombinarea electronilor cu nuclee, formându-se astfel atomi stabili de hidrogen. Cei doi fizicieni au estimat că au trecut aproximativ 300.000 de ani până ce universul a ajuns la această temperatură. Odată cu formarea atomilor (particule neutre), comportamentul luminii care umplea universal s-a modificat drastic. Lumina interacționa slab cu aceste particule
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
nouă paradigma, cea a unui univers care, la un moment dat, a apărut și care este într-o evoluție continuă - modelul Big Bang. Existau din ce în ce mai multe dovezi în favoarea acestui model. Cea mai importanta era capacitatea modelului de a explica abundența hidrogenului și a heliului din Univers, dar și modul de apariție a atomilor grei, trecând și testul formării carbonului. 2. Vârsta Universului Modelul Big Bang nu era încă pe deplin edificat. Mai erau probleme care așteptau o rezolvare. Una dintre ele
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
temperatura scăzând de la câteva bilioane de grade la câteva milioane de grade. În acel moment universul era alcătuit din protoni, neutroni și electroni care se mișcau într-un „ocean” de lumină. În următoarele câteva momente o parte dintre protoni-nuclee de hidrogen - s-au combinat cu neutronii formând nucleele de heliu. Protonii neintrați în combinații erau destinați să rămână ca nuclee de hidrogen. Teoria susține că universul ar trebui să conțină circa 75% hidrogen și 25% heliu. Procentele corespund cu măsurătorile actuale
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
și electroni care se mișcau într-un „ocean” de lumină. În următoarele câteva momente o parte dintre protoni-nuclee de hidrogen - s-au combinat cu neutronii formând nucleele de heliu. Protonii neintrați în combinații erau destinați să rămână ca nuclee de hidrogen. Teoria susține că universul ar trebui să conțină circa 75% hidrogen și 25% heliu. Procentele corespund cu măsurătorile actuale, în ce privește abundența acestor elemente în cosmos. Universul a continuat să se extindă și să se răcească. Era acum format dintr-o
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
următoarele câteva momente o parte dintre protoni-nuclee de hidrogen - s-au combinat cu neutronii formând nucleele de heliu. Protonii neintrați în combinații erau destinați să rămână ca nuclee de hidrogen. Teoria susține că universul ar trebui să conțină circa 75% hidrogen și 25% heliu. Procentele corespund cu măsurătorile actuale, în ce privește abundența acestor elemente în cosmos. Universul a continuat să se extindă și să se răcească. Era acum format dintr-o plasmă care cuprindea nuclee și electroni de energie mare. Acest mediu
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
fost ușor diferit, ne-am fi trezit într-o situație complet alta față de ceea ce vedem noi azi. Astfel, de exemplu, dacă acest număr ar fi 0,006, legătura nucleară ar fi fost mai slabă ceea ce ar fi făcut imposibilă transformarea hidrogenului în deuteriu și, mai departe, formarea heliului și apoi a tuturor elementelor grele. În aceste condiții universul ar fi conținut numai hidrogen. Dacă acest număr ar fi avut valoarea 0,008 legătura nucleară ar fi fost mai puternică, hidrogenul s-
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
număr ar fi 0,006, legătura nucleară ar fi fost mai slabă ceea ce ar fi făcut imposibilă transformarea hidrogenului în deuteriu și, mai departe, formarea heliului și apoi a tuturor elementelor grele. În aceste condiții universul ar fi conținut numai hidrogen. Dacă acest număr ar fi avut valoarea 0,008 legătura nucleară ar fi fost mai puternică, hidrogenul s-ar fi transformat rapid în deuteriu și heliu, atât de repede încât hidrogenul s-ar fi consumat încă din faza timpurie a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
transformarea hidrogenului în deuteriu și, mai departe, formarea heliului și apoi a tuturor elementelor grele. În aceste condiții universul ar fi conținut numai hidrogen. Dacă acest număr ar fi avut valoarea 0,008 legătura nucleară ar fi fost mai puternică, hidrogenul s-ar fi transformat rapid în deuteriu și heliu, atât de repede încât hidrogenul s-ar fi consumat încă din faza timpurie a Big Bang-ului și n-ar mai fi rămas suficient pentru a asigura combustia stelelor. Și într-
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
grele. În aceste condiții universul ar fi conținut numai hidrogen. Dacă acest număr ar fi avut valoarea 0,008 legătura nucleară ar fi fost mai puternică, hidrogenul s-ar fi transformat rapid în deuteriu și heliu, atât de repede încât hidrogenul s-ar fi consumat încă din faza timpurie a Big Bang-ului și n-ar mai fi rămas suficient pentru a asigura combustia stelelor. Și într-un caz și în celălalt nu ar fi fost cu putință niciun fel de
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
până la chiar 35 oC, a susținut astfel activitatea descompunătorilor, care au Început să prelucreze detritusul organic, aflat În mod obișnuit pe fundul lacului, dar mai puțin folosit. Pe seama lor, s’au dezvoltat algele, dar tot din activitatea descompunătorilor a rezultat hidrogenul sulfurat. Consumarea, noaptea de către alge și tot timpul de către descompunători, a oxigenului s’a adăugat la cele arătate. Deveniți victime, prin simpla lor prezență, otrăviți și asfixiați, peștii și alte animale acvatice au devenit materia primă a descompunătorilor, Întreținând mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
special, adică reducătoare. Efectul nu s’a lăsat mult așteptat. Atmosfera inițială a fost alcătuită exclusiv din forme reduse ale elementelor gazoase ori capabile a forma compuși gazoși. Astfel, carbonul era prezent ca metan, azotul ca amoniac, iar sulful ca hidrogen sulfurat. Oxigenul nu putea exista decât neutralizat, sub forma vaporilor de apă; la fel, halogenii, Încă mai oxidanți, au putut exista, neutralizați de către hidrogen, ca acizi, sau de către metalele alcaline, ca banala sare (evident nu În atmosferă). Procesele de reducere
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a forma compuși gazoși. Astfel, carbonul era prezent ca metan, azotul ca amoniac, iar sulful ca hidrogen sulfurat. Oxigenul nu putea exista decât neutralizat, sub forma vaporilor de apă; la fel, halogenii, Încă mai oxidanți, au putut exista, neutralizați de către hidrogen, ca acizi, sau de către metalele alcaline, ca banala sare (evident nu În atmosferă). Procesele de reducere care au generat aceste substanțe, ca procese consumatoare de energie, făceau ca radiația calorică reziduală a Pământului să fie nulă sau neglijabilă. O astfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
foarte bună fundamentare a oricărei decizii, chiar și a celor ce se vor protective. “Radiosfera”, 20 februarie 1995, ora 12,30 21. Viață și tehnologie Suportul material al Vieții, adică corpurile organismelor, este alcătuit din patru elemente de bază: oxigenul, hidrogenul, carbonul și azotul; primele trei formează glucidele și lipidele, iar ultimele trei proteinele. Toate participă la cicluri mai mici sau mai mari, dar Întotdeauna Închise, caracterizate prin absența unui deșeu propriu-zis. În concret, organismele ce alcătuiesc o biocenoză, indiferent de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a fost liniară. Primele celule apărute pe Pământ erau heterotrofe și se hrăneau cu substanța organică reducătoare sintetizată abiotic mai Înainte și chiar În acea vreme; sub influența radiației ultraviolete În special, neecranată ca astăzi de ozonul Încă inexistent, metanul, hidrogenul, amoniacul, ce alcătuiau pe atunci atmosfera, formau aminoacizi, glucide și nu numai. De bună seamă, de la o vreme a apărut și prădătorismul, În sensul că unele celule s’au obișnuit cu ceea ce a fost inițial poate doar un accident, anume
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-l doare mai mult: În cârciuma din colț; Între strada lui și a mea, c ’așa au hotărnicit zeii geografia Iașilor... Știindu-l Înțelept, sunt convins că, citind această notă, nu se va supăra. produsul combinării a doi izotopi ai hidrogenului și trei ai oxigenului, adică ar rezulta 9 tipuri de apă. Omul conștientizează greu aceste lucruri, pentru că 8 dintre aceste tipuri alcătuiesc Împreună doar 2-3 la mie din apă. Plantele Însă, le recunosc și le absorb preferențial, după stadiul lor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ceea ce mi se pare mai important, adică să privim mediul și protecția sa nu ca pe o modă, ci ca pe o necesitate, mai mult, În deplină cunoștință de cauză. “Radiosfera”, 17 iulie 1995, ora 11,14 40. Electricitate sau hidrogen? Mărturisesc că, dacă ceva va rămâne din cele ce voi spune acum, meritul nu-mi aparține decât parțial; recunosc că subiectul mi-a fost sugerat de prietenul (oare m’o considera și el la fel?) Aurel Brumă În una din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
spune acum, meritul nu-mi aparține decât parțial; recunosc că subiectul mi-a fost sugerat de prietenul (oare m’o considera și el la fel?) Aurel Brumă În una din emisiunile “Radiosfera” de nu demult. Și acel subiect se cheamă hidrogenul drept combustibil al viitorului. Ceea ce doresc acum e doar să analizăm cât de bun e din punctul de vedere al protecției mediului și În ce stadiu ne aflăm. Și, dacă Îl prezint, e clar că am tras deja concluzia că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de energie decât Soarele. Tot ceea ce cunoaștem și folosim sunt doar forme transformate sub care ea se prezintă. Energia nucleară e o excepție discutabilă; de altfel, Îi va veni și ei rândul la acest microfon. Regula se aplică și la hidrogen. El a existat ca atare doar În prima fază a existenței Pământului. Acum, Înainte de a fi folosit drept combustibil, el trebuie produs, evident consumând o altă formă de energie. De exemplu, pe aceea electrică, electrolizând apa. Evident, nu o energie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o jumătate dezi și, pentru unele dintre utilizările energiei, precum iluminatul, ea este necesară exact noaptea... Poate de asta e atât de comodă folosirea combustibililor fosili, deși poluanți, ei nefiind altceva decât o formă stocată de energie solară. Și atunci, hidrogenul n’ar fi altceva decât tot o formă stocabilă de energie solară. Voi reveni, mai Încolo, la modalitățile de obținere și utilizare a hidrogenului, pentru ca acum să-l analizez din punct de vedere ecologic. Hidrogenul se află În cantități enorme
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
combustibililor fosili, deși poluanți, ei nefiind altceva decât o formă stocată de energie solară. Și atunci, hidrogenul n’ar fi altceva decât tot o formă stocabilă de energie solară. Voi reveni, mai Încolo, la modalitățile de obținere și utilizare a hidrogenului, pentru ca acum să-l analizez din punct de vedere ecologic. Hidrogenul se află În cantități enorme În apă, care constituie un fel de tampon; același rol pe care Îl are cantitatea de bioxid de carbon din atmosferă. Așa cum bioxidul de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de energie solară. Și atunci, hidrogenul n’ar fi altceva decât tot o formă stocabilă de energie solară. Voi reveni, mai Încolo, la modalitățile de obținere și utilizare a hidrogenului, pentru ca acum să-l analizez din punct de vedere ecologic. Hidrogenul se află În cantități enorme În apă, care constituie un fel de tampon; același rol pe care Îl are cantitatea de bioxid de carbon din atmosferă. Așa cum bioxidul de carbon este transformat Într’o formă redusă, de biomasă, și oxigen
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]