3,545 matches
-
ca pășune pentru vite. în trecut exista aici tamazlâcul (cireada și grajdurile) pentru vite ale stăpânului moșiei, Mihalache Costache. în prezent se păstrează doar denumirea, care înseamnă loc de îngrășat vitele. Toloacă-loc de lângă biserica Alba unde se adună tinerii la horă cu ocazia hramului bisericii sau ale altor sărbători. în celelalte sate din comună se mai numește și mehedean. țarină (în țarnă)-locuri cu terenuri agricole situate la marginea satelor Vatra și chiar Mlenăuți unde i se mai spune în Țărincă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu vacile Pe câmpul cu fragile.” Cântecele de dragoste sunt cele care au o mare circulație mai ales în rândurile tineretului. Ele erau cântate de flăcăii din Vatra, din Bașeu, din Alba în zilele de sărbătoare când se întorceau de la hora din sat, la diferite șezători sau la clacă. în unele cântece sunt amintite păsările cântătoare, pădurea cu umbra sa și florile cele mai frumoase. Dăm mai jos fragmente din aceste cântece: „Pădure, verde pădure Frumos cântă cucu-n tine Și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe dealul gol, Că mireasa n-are văl Și i-a face mirele Când o tunde câinele.” „Nu te uita la cojoc, Ci te uită cum mai joc; Nu te uita la căciulă, Ci te uită la făptură.” „Asta-i horă românească, Cine-o joacă să trăiască!" „Așa joacă tinerii Când înfloresc vișinii Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc Și-nainte și-napoi, C-așa-i hora pe la noi.” „Bădiță sprâncene sus Cine naiba ți le-a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
uita la căciulă, Ci te uită la făptură.” „Asta-i horă românească, Cine-o joacă să trăiască!" „Așa joacă tinerii Când înfloresc vișinii Tot pe loc, pe loc, pe loc Să răsară busuioc Și-nainte și-napoi, C-așa-i hora pe la noi.” „Bădiță sprâncene sus Cine naiba ți le-a pus, Dacă le punea mai jos, Nu păreai așa frumos.” „Săracii boii cornuți Cum însoară niște muți. Săracele sutele Cum mărită slutele.” „Lele, nu te legăna Că rochița nu-i
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu totul altfel decât la celelalte neamuri... Altminteri, ei nu joacă prea lesne decât la nunți. Când se prind unul de altul de mână și joacă roată, mergând de la dreapta spre stânga cu aceeași pași potriviți, atunci zice că joacă hora. Proverbele sunt formule orale concise, de mare expresivitate și plasticitate, de multe ori versificate prin care se transmit experiența și înțelepciunea populară. Uneori, adevărul comunicat de proverbe și zicători îmbracă o formă satirică. Citez mai jos câteva proverbe utilizate de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de puternic. Dumnezeu este atotputernic și prin rugăciune putem învinge totul. „ Și mi-i spune-atunci povești Și minciuni cu-a ta guriță, Eu pe-un fir de romaniță Voi cerca de mă iubești... (Mihai Eminescu) 6. Nunta tradițional-țărănească de la Hudești Horele din satele comunei, clăcile, șezătorile, hramurile, balurile și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari au fost și sunt prilejuri de cunoaștere reciprocă între tineri care doresc să se căsătorească și să întemeieze o
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru plata muzicii. Nu de puține ori se iscau certuri sau chiar și bătăi, dacă erau mai mulți pretendenți la căsătorie cu o fată anume. După ce ură la ultima casă din sat, flăcăii se adună în centru satului unde începe hora cea mare care durează până în seara zilei de 1 Ianuarie. în urma căluțului mare, care este principalul ceremonial cu ocazia Anului Nou, veneau și cei care organizau Malanca costumați în babă, moșneag, urs, și alți căldărari cu măști spre amuzamentul copiilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ia în fiecare dimineață, timp de 8 zile după rugăciunea de dimineață, înainte de a lua anafura și în cazuri deosebite (boală, spaimă etc.). în ziua de Bobotează și de Sf. Ioan, după amiaza, în vremurile nu prea îndepărtate se organiza horă pe mehedeanul din centru satului, iar seara bal în Căminul cultural. Acum tineretul se distrează la discotecă . O altă sărbătoare este la 9 martie când se sărbătoresc Sfinții 40 de mucenici din Sevastia. în preziua acestei sărbători, gospodinele din Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
frumoși. în prezent hramurile se fac și sunt cu oarecare veselie, dar parcă nu mai este ce a fost. Muzica cântă pe mehedean, dar nimeni nu dansează acolo. Tineretul e puțin și nu mai are curaj să se prindă în horă. Seara nu mai sunt balurile de pe timpuri. Tineretul așteaptă discoteca. Cineva a reușit să rupă ceva din tradițiile noastre. Cine? Cred că fiecare știe cine a fost acela. Strămoșii noștri au avut grijă să ne lase un nesecat tezaur de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și tradițiile se pierd pe an ce trece. Dacă în trecut, obiceiurile și tradițiile din Vatra erau cel mai puternic ancorate în viața comunității, în prezent sunt pe cale să se piardă ușor. La hramul bisericii și al satului se organizau hore și baluri în câte trei zile și tineretul se distra frumos. Fanfara satului sau împăcată din alt sat cânta în fiecare an la hram și cel mai frecvent joc, era țigăneasca, un fel de bătută la care tinerii se întreceau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
gros cu patru brațe încrucișate purta patru scaune din scândură solidă de brad. Scrânciobul, utilizat mai ales duminica, simboliza rotația sărbătorilor creștine. Capetele brațelor erau învârtite de către flăcăii vânjoși ai satului, pentru fetele de măritat, în cadrul altor jocuri sau a horelor. În timp, construcția roților s-a modernizat și s-a transformat într-un fel de competiție. Ca tot ce este tipic omenesc, roțile au devenit din ce în ce mai moderne și mai mari, transformându-se într-o cursă globală de Roți Ferris. Documente
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
mai străin de tot ce se-ntâmplă în jurul meu. Am mâncat puțin din aperitiv și am băut un pahar cu vin. O să mă scuz peste câteva minute și o să plec ca să prind ultimul tramvai. Au. Tocmai s-a-ncins o horă cu strigături. Au. M-au luat cu forța în horă. Au. Ce mă fac. Acuma lăutarii au schimbat macazul pe manele. Hai să țopăi și eu puțin ca să nu zică ginerele că-s mofluz. Uf, ce-am mai transpirat. Și
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mâncat puțin din aperitiv și am băut un pahar cu vin. O să mă scuz peste câteva minute și o să plec ca să prind ultimul tramvai. Au. Tocmai s-a-ncins o horă cu strigături. Au. M-au luat cu forța în horă. Au. Ce mă fac. Acuma lăutarii au schimbat macazul pe manele. Hai să țopăi și eu puțin ca să nu zică ginerele că-s mofluz. Uf, ce-am mai transpirat. Și omul ăsta din formație îmi zbiară în ureche banii care
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
imagini cit mai frumoase cu delfinii. Un alt lucru interesant pe vapor a fost partea în care gazda noastră, șotia căpitanului, ne-a antrenat la dans ca să învățăm să dansam muzica grecească. Bineînțeles că m-am aruncat si eu în horă, totul fiind foarte distractiv, mai ales că gazda a scos o sticlă de Metaxa de vreo 5 litri, cu un robinet în partea de jos, și din care turna puțină licoare în gura premianților care dansau mai bine. Ajunși la
Insula Skiathos. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1053]
-
adresându-se armatei printr-un ordin de zi, spunând printre altele:”Poporul român, aflat de la așezare în Arcul Carpatic într-o frumoasă și bogată cetate, a fost aruncat din fașă în această înfiorătoare vâltoare a luptei pentru exitență, prins în hora morții de 2000 de ani, pentru ființa lui ca neam și nație. Ostași, sunt dintr-o generație zbuciumată pe care ursita a purtat-o în patru decenii, prin patru războaie și patru răscoale, care a semănat cele mai multe cruci și morminte
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
textele angajamentului de plată, conform modelului primit de la contabilitate. Suma care ne revenea de plată era în jur de 4.500 lei, care era imensă, dacă comparam câștigul realizat în acel an de lucru. Dar noi deja am intrat în horă, eram deciși să jucăm până la final. Actele au fost francate cu timbrele fiscale cumpărate de noi, le-am semnat și s-a aplicat ștampila. Ni s-au înmânat acele acte prin care eram încă legați de ei până la plata ultimul
Un nou început. In: Caravana naivilor by Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1101]
-
Politică, București, 1980. Carp, Radu, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83. Cârțână, I., Seftiuc, I., Dunărea în istoria poporului român, Editura Științifică, București, 1972. Ciobanu, Vasile, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001. Chioveanu, Mihai, "Istoricii și politica în România interbelică", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXXIX-XL, 2002-2003, Iași, pp. 595-612. Cliveti, Gheorghe, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996. Comănescu, Radu, Dobrescu, Emilian
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
formațiune politică avea organizații în județul Timiș-Torontal și o parte din județul Arad. Marin Nedelea, Aspecte ale vieții politice din România, 1920-1926, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 29; Vasile Ciobanu, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001, p. 174. 71 Marin Nedelea, op. cit., pp. 30, 31, 32. 72 Mihai Sorin Rădulescu, Elita liberală românească 1866-1900, Editura All, București, 1999, p.30; Dan Berindei, "Brătienii: Slujitori devotați ai nației române", în Dosarele Istoriei, 2001, nr. 1
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pp. 2, 10-12. 442 "Monitorul Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 90, ședința din 18 aprilie 1932, p. 4652. 443 Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 237; Vasile Ciobanu, Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni 1918-1944, Editura hora, Sibiu, 2001, p. 151. 444 "Mișcarea", nr. 426, 27 aprilie 1932, p. 1. 445 Ioan Surtu, Din viața politică a României. 1926-1947, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983, p. 206. 446 "Mișcarea", nr. 541, 21 septembrie 1932, p. 1. 447
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în alb-negru, uimindu-mă plăcut de „modernismul“ unei Maternități de Eugène Carrière, cu conturele ei vagi, fumurii, dizolvându-se în neant, sau de liniile ferme și sumare ale unui Dans de Henri Matisse, cele câteva femei goale prinse într-o horă sălbatică. Trăiam o contemplație pură, de estet, nu ca ceva mai târziu, când arta mi-a intrat în viață, prin reproducerile în culori ce-mi serveau de excitant al practicilor solitare: La Source și Le Bain turc de Ingres. CAPITOLUL
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
huliganice din partea lor, nici de insulte ale răzeșilor la adresa lor. Copiii lor au învățat la școala primară în aceleași bănci cu noi. Mai mult, erau buni meseriași (fierari, lemnari, morari etc.) și talentați muzicanți ce animau petrecerile noastre tinerești ... sau horele organizate la marile sărbători sătești ... ori la momentele familiale importante (botezuri, nunți, onomastici, decese). Repet, răzeșii Stâncășenilor s-au comportat totdeauna deschis și frumos cu noii veniți ... iar aceștia din urmă s-au dovedit corecți și respectuoși cu vechii răzeși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
V-a la Școala Normală din Bârlad. Am plecat acasă cu un frate și o soră ca să petrecem vacanța de Paști împreună cu mama și frații mai mici, tata fiind concentrat pe front. Cum vacanța cu toate obiceiurile ei casnice și hora sătească cu distracțiile sale au trecut repede, eu, ca mai mare și purtător de cuvânt al celorlalți, am convins-o pe mama să mai stăm acasă o zi în plus, după expirarea termenului când trebuia să fim la școală. Mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
făcusem și altă dată, nici pentru că boii, fiind slobozi, o luau când într-o parte când în alta, eu alergând după ei prin tufărișurile spinoase doar nu era prima dată, ci pentru că era zi de Paște, plină de zgomotul muzicii, horei și scrânciobului din satul de pe vale, zgomot ce ajungea până la bietul de mine, cu picioarele goale pline de răni sângerânde. Gândind cum toți ceilalți copii de vârsta mea se distrează, iar eu mă înschinez după "bolile astea de animale care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o lăsa pe mama doar cu treburile casei și a fraților mai mici. Dar ... tânăr fiind ... flăcău așișderea ... nu înseamnă că ignoram evenimentele distractive organizate în sat sau în satele învecinate la sfârșit de săptămână ori la sărbătorile mai importante (hore, șezători, baluri, nunți, etc.). Așa se face că, de Sfântul Petru, aud că se organizează mare bal mare în satul Florești, la două ore de mers sărind peste două dealuri spre est de Stâncășeni. Ajuns acolo pe înnoptate, printre tangouri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fetei în tentativa de a crea o apropiere matrimonială între noi doi. Am înțeles și mai clar acest lucru după masă când s-a decretat că eu și cu fata să ne ducem în satul vecin, Tulnici, unde se desfășura hora tradițională de Sf.Petru și Pavel. Am acceptat cu plăcere pentru a mă scăpa de apropouri, dar și pentru că fata era chiar drăguță și că, deși rezervată, nu îi păream indiferent. Într-adevăr, ne-am simțit bine împreună și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]