4,292 matches
-
După declinul premonstratenșilor, conducerea curții beghinelor a fost preluată în toată Europa de cisterciți. În acele cazuri însă în care hramul bisericilor din curțile beghinelor era Sf. Ecaterina, ctitorii acestora au fost premonstratenși. Toate mănăstirile înființate de cistercieni au ca hram exclusiv pe Sf. Maria”". Cercetătoarea Dana Jenei conchide: "„Cistercian sau la origine premonstratens și preluat după declinul ordinului [...], așezământul de pe lângă capela Sf. Ecaterina din Brașov a fost fondat foarte probabil în prima perioadă de existență a orașului Corona, în paralel
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
reformați și mai apoi de către incendiul din 1689 și restaurată în 1971. Fresca o reprezintă pe Fecioara Maria cu Pruncul pe tron, flancată de sfintele Ecaterina și Barbara. În fundalul sfintelor au fost reprezentate capelele din Brașov care le poartă hramul. Capela Sf. Ecaterina era o construcție simplă, având acoperișul în două ape, fără turn. Accesul se făcea dinspre vest, iar frontonul prezenta o rozasă similară celei de la Cârța. La data primei menționări documentare (26 iulie 1388), capela era condusă de
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
lemn și de arhitectura gotică a bisericilor construite după 1835. Biserici și mănăstiri precum: biserica ortodoxă, fostă greco-catolică, construită între anii 1832-1844, ctitoria preoților Vasile Roșca și Simeon Pop, biserica ortodoxă din 1832, biserica romano-catolică construită între anii 1912-1918 cu hramul „Ioachim și Ana” - ctitor preot Schiller Carol, arhitect italianul Maretti Augustino. Mănăstirea de pe Valea Scradei. Pe hotarul ei a fost o mănăstire, biserica veche a fost adusă în anul 1762 în sat. În fiecare an, pe data de 8 septembrie
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
expus în prezent la Viena. Așezarea s-a dezvoltat în strânsă legătură cu "Morisena" feundală (Cenad), aflată în imediata vecinătate. În diplomele regale din 1217 și 1256 este menționată cu numele de "Sân-Nicolau", după numele mănăstirii de aici care avea hramul „Sf. Nicolae”. Mai târziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de dijmele papale din anul 1334. În timpul Pașalâcului de Timișoara, la Sânnicolau Mare s-a ridicat o fortificație de pământ lângă așezarea civilă. Această cetate a
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
a huilei coxificabile, orașul devenind monoindustrial. În anul 1965 localitatea este ridicată la rangul de oraș, având o populație de peste 4.000 de locuitori. Între 1968 și 1970 se construiește, pe locul bisericii vechi, noua biserică ortodoxă a orașului, având hramul "Înălțarea Domnului". La Uricani se ajunge pe DN66A, varianta vestică a DN66. Poreclit "Drumul lui Băsescu" , acesta leagă orașul de Lupeni, Vulcan, Petroșani și, pe când va fi definitivat, de Băile Herculane. Orașul se află la 29 km de Petroșani și
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
prin ordonanță de Guvern, având ca destinație exclusivă construcția Catedralei Mântuirii. Catedrala va avea 120 m lungime, 70 m lățime și 120 m înălțime, se va desfășura pe o suprafață de 38.000 de metri pătrați și va avea două hramuri: "Înălțarea Domnului" (Ziua Eroilor) și "Sfântul Apostol Andrei". La prețul ridicării la roșu se vor adăuga încă circa 200 de milioane de euro pentru picturile din Catedrală. Există numeroase păreri critice la adresa construrii catedralei, acestea fiind de ordin financiar: costurile
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc () [Corola-website/Science/305012_a_306341]
-
Catedrala Sf. Vasile cel Mare, situată în strada Polonă nr. 50, este prima biserică română unită cu Roma (greco-catolică) edificată în București. Patronul bisericii este arhiepiscopul Vasile cel Mare, iar sărbătoarea de hram pe 1 ianuarie. În data de 30 august 2014 a avut loc ceremonia de instalare în funcție a primului episcop al Eparhiei Sfântul Vasile cel Mare de București. O comunitate română unită cu Roma este atestată în București încă înainte de
Catedrala Sfântul Vasile din București () [Corola-website/Science/305038_a_306367]
-
reprezentată prin creșterea vitelor mari cornute, căilor, oilor, caprelor și porcinelor. Industria și economia satului era slab dezvoltată și legată doar de prelucrarea produselor agricole. În noiembrie 1819, în satul țarist pe atunci, este sfințită nouă biserică a localității, cu hramul Sf. Voievozi. La nivelul anului 1868 în Nisporeni erau 4 uscătorii de fructe, 20 mori de vânt, 3 mori cu cai, 340 de crame și teascuri, un atelier de produs butoaie. Potențialul înalt eolian și existența morilor de vânt din
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
în postul de episcop de Nisporeni, vicar al Mitropoliei Chșinăului și întregii Moldovei. Orașul dispune de 3 biserici. Prima a fost construită în 1816, iar a doua în anii 1860 și ambele poartă numele Sf. Arhangheli Mihail și Garviil. Astfel Hramul localității este pe 21 noiembrie - de ziua Sf. Arhangheli. În toamna anului 2005 Biserică devine catedră episcopului-vicar Petru. A treia biserică "Adormirea Maicii Domnului" are o istorie recentă, fiind zidita în 2000 în sectorul Nisporenii Noi cu efortul localnicilor. În
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
această clădire își are sediul Liceul teoretic „L. Damian”. La începutul secolului XX era centrul volostei cu același nume. În 1902 avea 305 case, cu o populație de 1925 suflete; 630 vite mari cornute și 130 cai; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școală elementară bisericească, unde se învață rusește; o școală de meserii: un spital pentru bolnavi. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 770 desetine. Proprietarul satului, d. E. Râșcan-Derojinski, posedă aci, la Răcăria și Nagoreni, peste 6860 desetine pământ. Pe parcursul anilor
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
cîntăreața soprană Tamara Ciobanu și mulți alți oameni de artă, care au onorat cu prezența sa hala. O filă, poate cea mai însemnată din viața divină a gării Dondușeni, e scrisă în anul 1938. la 19 decembrie biserica creștină cu hramul Sfântului Nicolae a fost sfințită. Pentru a completa impresiile istoriografice despre gara Dondușeni de pînă la război, să revenim și la alte pagini din letopisețul localității. La 1 septembrie 1940, pe un teren de pe actuala stradă Independenței, își deschide ușile
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
această perioadă orașul se dezvoltă intens ca centru comercial. Datorită amplasării sale avantajoase, la hotarul dintre codri și câmpie, Teleneștiul a cunoscut o dezvoltare vădită. În anul 1819 în localitate este ridicată o biserică de lemn. Biserica de piatră cu hramul Sf. Prooroc Ilie a fost construită în anul 1842, de moșierul Gheorghe Feodosiu. Primele școli parohiale în Telenesti și satele din jur apar în a doua jumătate a sec. XIX începutul sec. XX. Prima bibliotecă particulară a fost deschisă în
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
dintre sinagogi a existat chiar și în vremurile sovietice. Catedrala ortodoxă ("Sfîntul Ilie") de pe medean a fost distrusă de autoritățile sovietice în anul 1965. Biserica veche ortodoxă a fost demolată în 1914, întrucăt în 1904 se construise una nouă (cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"), care este redeschisă. Din 1918, ca rezultat al Marii Uniri, în spațiul dintre Prut și Nistru s-au realizat reformele administrativă, agrară, etc. Teleneștiul devine centru de plasă în județul Orhei. În plasa Telenești intrau 45 sate
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
și se îndreaptă spre est, altul mai mic e situat de-a lungul Prutului.” După anul 1812 Leova devine punct vamal și punct de grăniceri. În 1819 biserica tîrgului fiind veche, este înlocuită cu una nouă, tot din lemn cu hramul Sf. Cuvioasa Paraschiva, ctitorită din 1815 de negustorul grec Ioan Dimgos. În 1835 cârmuirea de voloste din Leova se transmite în satul Frumoasa, căruia i se va zice Cahul și i se va conferi statut de oraș. Marii negustori din
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
Ialoveni, ca și întreaga Basarabie, se află sub stăpânirea Rusiei țariste. Satul Ialoveni se afla pe atunci în componența ținutului Chișinău. În această perioadă la 14 octombrie 1819, protopopul Ioan din Buiucani, sfințește noua biserică de piatră a satului, cu hramul Sf. Paraschiva. De la 27 martie 1918 și până la 27 iunie 1940, precum și între iunie 1941 și august 1944 Basarabia s-a aflat în componența Statului Român, localitatea Ialoveni făcând parte din plasa Costești, județul Lăpușna. În timpul regimului sovietic, teritoriul Moldovei
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
se organizează diverse expoziții de pictură, ceramică, artă populară, școala de arte -obține performanțe puternice în activitatea sa, discipolii ei sunt cunoscuți în republică și peste hotare, 4 camere-muzeu și alte 2 instituții culturale. Cele mai importante evenimente culturale sunt: „Hramul Orașului” la 27 octombrie, în cadrul căruia se desfășoară diferite festivaluri ale cântecului și dansului popular, expoziții. La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur”. În luna mai se desfășoară Concursul orășenesc al perechilor de dans sportiv. Ansamblul de dansuri
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
din localitate sunt: ucraineni, moldoveni, ruși, evrei, romi. Infrastrucutra socială este formată din 4 instituții preșcolare, liceul teoretic „Mihai Eminescu”, gimnaziu, școala muzicală, internatul sportiv, spitalul orășenesc, centrul medicilor de familie, casa de cultură, două biblioteci, stadion și biserică cu hramul "Sf. Mihail". Otaci este localitatea cu cel mai mare număr de romi din Republica Moldova. Astfel, aici locuiesc 3.380 de romi, iar în Soroca 1.525. Ca pondere, în Otaci romii constituie 40%, în Soroca doar 5,5%.
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
secolului XIX, de numele lor fiind legată creșterea si modernizarea acestui sat. Ioan C. Bogdan a fost cel care în anii 1849-1850 repară biserica de lemn pe cheltuiala sa și v-a construi o nouă biserică de piatră, cu același hram "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" sfințită în 1874. Ultimii proprietari ai satului au fost copii lui Ioan C. Bogdan: Eugenia, Vasile și Alexandrina. Pe vremea lui Vasile Bogdan (1859-1912) au fost deschise școlile primare de zemstvă la Cuhureștii de Sus
Cuhureștii de Sus, Florești () [Corola-website/Science/305120_a_306449]
-
Căinarului au fost mobilizați și au luptat în Armata Romînă, 15 au vărsat sînge în Afganistan, 18 locuitori în anul 1992 au apărat la Nistru independența și demnitatea Republicii Moldova. În decembrie 1989 după 47 ani de întrerupere biserica satului cu hramul "Cuvioasa Muceniță Parascovia" și-a redeschis ușile avîndul ca preot pe Grigore Lisnic. Băștinașii satului Gura Căinarului păstrează și transmit copiilor săi tradițiile și obiceiurile moștenite din moși-strămoși.
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
cooperativa de consum/1917/ moară de aburi. Însemnări administrative: școală primară mixtă, biserica ortodoxă, post de jandarmi, poștă rurală, primărie. La 2 februarie 1989, de către Consiliul de Miniștri al fostei RSSM, a fost înregistrată biserică pravoslavnica din satul Sadaclia cu hramul fost numit ”Nașterea Maicii Domnului”, ce se prăznuiește la 8 septembrie stil vechi și la 21 septembrie stil nou. În anul 1989, biserica a fost reparata, iar la 29 octombrie 1989 a fost deschisă și sfințită. Primul paroh, după restaurarea
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
existat cu 102 ani înainte de prima atestare”. Oricare i-ar fi destinul, dacă oamenii mai stau pe loc și nu-l părăsesc, dacă își mai cresc fii și fiiicele, satul își continuă existența și are viitor. Biserica din Colonița are Hramul „Nașterea Maicii Domnului” sau „Sfânta Maria Mică”, cum este numită în popor, care se sărbătorește anual la 21 septembrie. Această biserică îi primește pe creștinii ortodocși în lăcașul său sfânt din 1909 și are o poveste bogată și interesantă. În
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
la Herson, în gubernia omonimă. În secolul XIX satul cunoaște o puternică evoluție economică și demografică, influențată în principal de dezvoltarea orașului Odesa. În tabelul bisericilor Eparhiei Hersonului, alcătuit în anul 1875, satul Nezavertailovca din județul Tiraspol este menționat cu hramul Adormirii Maicii Domnului. La 12 octombrie 1924 se constituie Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească, având în componența sa 11 raioane. Satul Nezavertailovca este inclus în raionul Slobozia. În anul 1940 Nezavertailovca intră în componența Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, aparținând în
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
icoane se află icoana Măicii Domnului, Maria, ce dă de înțeles buna credința în Dumnezeu. Dar mai putem întâlni și chipul Sf. Dumitru care este considerat drept îngerul păzitor al pământenilor și în același timp în cinstea lui se sărbătorește "Hramul satului" pe 7-8 noiembrie. Dintre detaliile semnificative pentru aceste locuri am putea evidenția portul oamenilor. Până în prezent putem întâlni bătrânii care poartă cușme țurcănești, cojoace ceea ce ne demonstrează că mai exista predilecție către portul național, tipic moldovenilor, tineri nu au
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
Istoria satului este bogată în legende legate de anumite locuri și obiective, precum Fîntînă lui Vodă, Șipotul Ruginit, Beciul Turcului, etc. În data de 2 februarie 1819, în localitate a fost sfințită biserică de lemn, pe temelie de piatră, cu hramul Sf. Nicolae, care pînă în prezent deține un mare rol istoric, activînd fără întrerupere de aproape 200 ani. În ultimii ani în infrastructură satului au fost investite surse considerabile, avînd loc conectarea gospodăriilor la rețeaua de gaz, reparația școlii, conectară
Vălcineț, Călărași () [Corola-website/Science/305150_a_306479]
-
Galați și la 9 km de stația de cale ferată Cahul. Face parte din euroregiunea Dunărea de Jos. Atestat documentar la 12 mai 1425. De la începuturi și până în prezent este populat majoritar de etnici români. Biserica ortodoxă din localitate are hramul Sfântul Teodor Tiron, fiindu-i arondate două cimitire (unul mai vechi în intravilan și altul în extravilan). Populația comunității la 1 ianuarie 2000 era de 4480 locuitori. Numărul gospodăriilor individuale este de 1285. Localitatea este parțial gazificată (47%). Stema localității
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]