3,638 matches
-
să cercetăm decât acele lucruri pe care mintea noastră pare a le putea cunoaște în chip neîndoielnic."93 În cadrul analizei celei de-a doua reguli sunt cenzurate lucrările celor vechi, dar cenzura nu a fost radicală ca în cazul lui idolilor baconieni. Descartes consideră că învățarea celor vechi este necesară pentru dezvoltarea intelectuală a persoanei, dar această învățare nu trebuie să rămână pentru mult timp, căci atunci când "suntem destul de vârstnici ca să nu mai ascultăm orbește de nimeni"94. În spiritul cenzurii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
112. Trimiterea informațiilor primite prin simțuri în zona incertitudinii este un gest normal. Nu poți ajunge la certitudine prin simțuri așa cum transmit ele informația. Până și un empirist cum era Francis Bacon, considera aceste informații ca incerte, incluzându-le în idolii tribului și eliminându-le dintre procesele ce ne pot transmite informații sigure . Tot în sfera normalității incertitudinii sunt și următoarele: lumea viselor și imaginarul. Visul redă ca fiind reale elementele care nu aparțin lumii înconjurătoare. Ele sunt incerte fiind doar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și invenția argumentelor; arta de a judeca prin inducție, silogisme (Bacon dezvoltă arta de a judeca prin silogisme, trecând prin încercările de a analiza aceste silogisme și prin studiul principiilor lor; tot de arta de a judeca ține și studiul idolilor); arta de a reține, care este un apendice al artei de a judeca și care este, la rândul ei, împărțită în știința ce poate ajuta memoria și știința memoriei; arta de a comunica. Aceasta din urmă este studiată cel mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concepe ca pe o știință în care se adună toate științele. Ea nu are un domeniu separat, ceea ce studiază ea este cunoașterea. Francis Bacon este cunoscut pentru trei elemente esențiale ale operei sale care au modificat întreaga gândire omenească: teoria idolilor; metoda inductivă (ambele descrise în Novum Organum) și clasificarea științelor (întâlnită în prima parte a operei Instauratio magna, De Dignitate et Augmentis Scientiorum traducerea în limba latină a operei din 1605 Of the Profience and Advancement of Learning Divine and
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de predicție. Ulterior verificarea ei se poate realiza prin noua imagine proiectată și, astfel, predicția poate să se autorealizeze prin acceptarea noului mod de a vedea lumea. Acest tip de acțiune a psihicului a fost perceput inițial de către Bacon prin intermediul idolilor, a cerut eliminarea acestora și prin aceasta a subiectivității. Dar acest lucru nu este posibil. Orice teorie, orice metodă direcționează mintea umană și o transformă, verificarea oricărei teorii fiind o formă a predicției autorealizatoare la nivelul planului teoretic. Până acum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Asemănarea dintre cele două cărți nu este întâmplătoare pentru că, la fel cum Noul Testament desparte lumea creștină de cea precreștină, Novum Organum desparte lumea pre-științifică de cea a științei. Comparația aceasta este făcută chiar de Bacon atunci când vorbește despre importanța teoriei idolilor: Intrarea în împărăția omului bazată pe științe, ca și intrarea în împărăția cerurilor, nimănui nu-i este permisă decât aceluia care a devenit asemenea unui copil"127. Dacă Novum Organum este cartea ce descrie drumul care trebuie urmat pentru a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Tome III, nr. 2, 2005. Sîmbotin, Dan, " Forma baconiana - trecerea de la cauzalitatea aristotelica la legea științifică moderna" publicat în Studii si cercetări din domeniul Științelor socio-umane, tome 10, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002. Sîmbotin, Dan, "Fracis Bacon - cenzura imaginarului științific. Teoria idolilor", Revista de filosofie, Tome XLVIII, nr. 5-6, Romanian Academy, 2001. Sîmbotin, Dan, "From Logos to Cogito, Perspective on Human in metaphysical Cartesian Reform", în Teodor Dima, Cornelia Gășpărel, Dan Gabriel Sîmbotin (coord.), Rethinking Politics for the Knowledge Society, Editura Institutul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Knopf Inc., 1987. 34 Pr. Prof. Dr. Ioan Rămureanu, Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 412. 35 Părți din acest capitol se regăsesc în "Fracis Bacon - cenzura imaginarului științific. Teoria idolilor", în Revista de filosofie, Tome XLVIII, nr. 5-6, Romanian Academy, 2001, pp. 501-512. 36 Francis Bacon, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957, p. 36. 37 Lucrețiu, Poemul naturii, Editura Minerva, București, 1981, p. 132. 38 Bonaventura, Itinerariul minții în Dumnezeu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
70 Ibidem, I, LXVIII, p. 57. 71 Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, Editura Nemira, București, 1994. 72 Aici trebuie să precizăm că era imposibil ca Bacon să considere că există ipoteze plauzibile deoarece după ce a dezvoltat teoria idolilor totul începea de la un zero al cunoștințelor. Reproșul pe care i-l aduce Bertrand Russel (History of Western Philosophy, Alen & Unwin, Londra, 1965, p. 529), cum că metoda inductivă pe care o propune este greșită pentru că nu pune accentul pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
figurilor vizibile ale imaginii lui Dumnezeu. Icoana încearcă să pună capăt rupturii ontologice între natural și supranatural, între vizibil și invizibil. Funcția teofanică a icoanei nu epuizează esența invizibilului, transcendența. Teologia imaginii nu a încetat să se delimiteze de cultul idolilor. Idolul consemnează divinul plecând de la privirea umană; el reprezintă un nivel inferior al divinului. Pentru a împlini esența sa, icoana trebuie să-și piardă valoarea de imagine divinizată, deschizându-se astfel spre invizibil. Icoana ascunde și dezvăluie distanța existentă între
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vizibile ale imaginii lui Dumnezeu. Icoana încearcă să pună capăt rupturii ontologice între natural și supranatural, între vizibil și invizibil. Funcția teofanică a icoanei nu epuizează esența invizibilului, transcendența. Teologia imaginii nu a încetat să se delimiteze de cultul idolilor. Idolul consemnează divinul plecând de la privirea umană; el reprezintă un nivel inferior al divinului. Pentru a împlini esența sa, icoana trebuie să-și piardă valoarea de imagine divinizată, deschizându-se astfel spre invizibil. Icoana ascunde și dezvăluie distanța existentă între divin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
revelare a semnificațiilor frumosului în ipostazele variate ale artei. Capitolul propedeutic despre arta ca reuniune de simboluri, prin conceptualizarea unor termeni ce țin de vocabularul simbolisticii religioase: simbol, analogie, anagogie desigur, s-ar putea adăuga mulți alți termeni: semn, icoană, idol, alegorie, imagine, mit etc -, valorifică întregul tezaur al tradiției Părinților Bisericii, punând un accent deosebit pe sublimarea profunzimii simbolice a artei religioase. Poate autorul ar fi trebuit aici să se aplece mai mult asupra definirii unei problematici noționale compozite, precum
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
A nouăsprezecea vamă este aceea a ereziei: false raționamente asupra religiei, lepădarea de Credința unicei Biserici drept credincioasă a lui Dumnezeu, hulirea, blasfemarea... A douăzecea vamă este aceea a nemilostivirii sau cruzimii... A douăzeci și una vamă este aceea a slujirii la idoli... A douăzeci și doua vama este aceea a sulemenirii și a sluțirii fețelor. A douăzeci și treia vamă este aceea a fumatului. În sfîrșit cea mai de pe urmă, a 24-a vamă, este aceea a simoniei". Pe calea către Biserică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în special printr-un fapt capital ce ține de geografie: occidentalitatea la marginea Europei. Bacovia este un "occidental" la gurile Dunării ceea ce nici sîrbii nici bulgarii, spre exemplu, nu cunosc. Personalități artistice puternice precum Arghezi sau sculptorul Brâncuși - unul dintre idolii grupării Dada - s-au inspirat din surse autohtone, țărănești. Există, pe de altă parte, în florilegiul poetic al secolului douăzeci românesc "cei trei B": Barbu, Blaga, Bacovia". Dacă la Barbu este vizibilă amprenta balcanică, la Bacovia nu există nici o urmă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cuvîntului "mania" folosit de Platon) și "inspirație"". Și în știință și în artă în absența harului, element cu totul de necontrolat, șansele unei edificări durabile sînt nule. Adevăr care, cum constată conferențiarul, determină tineretul să se pună în slujba unor idoli - în fond false personalități. Personalitate, sîntem avertizați, are numai acela care servește pur și simplu cauza științei, își urmărește prioritățile. Nu altfel procedează marii artiști. Între artă și știință sînt multe condiții prealabile comune. Sînt altele care diferențiază profund activitatea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
problematic între societatea modernă secularizată și cele nesecularizate sau superficial secularizate. Se pare, însă, că societatea nu urmează această direcție, ci dimpotrivă, merge spre dezinteresul față de problemele cetății în favoarea dezvoltării personale, iar din colaborarea maladivă dintre rațiune și credință proliferează idoli. Ironia liberală și solidaritatea Solidaritatea unei societăți care vrea să evite cu orice preț constrângerea adusă de un fundament ultim nu se poate întemeia pe nici un principiu și pe nici o argumentare. Un astfel de model propune Richard Rorty, o societate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
A venit însă din străinătate d-l Philippide, aducând ceea ce lui Hașdeu îi lipsea, o cultură metodica, un mod de a munci cu statornicie și de a nu-și risipi muncă. Cea dintâi grijă i-a fost să sfărâme un idol în atacuri vehemențe. Viitorul a arătat că lupta ce a dat-o n-a fost încununată de izbândă. D-l Philippide a avut un elev, pe d-l Densusianu, care s-a întors din străinătate și mai bine pregătit decât
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
că Iorga studiase în băncile aceluiași liceu potențează mirajul, dar și atmosfera apăsătoare de după plecarea oaspetelui: Am trăit, ca elev de liceu, mitul și mirajul Iorga. Pentru generația noastră tânără a fost mai mult decât un supraom. A fost un idol, pentru că supraomul, oricât de sus s-ar afla, poate fi ajuns și chiar întrecut de altul. Pe Iorga îl simțeam în afara oricărei posibilități de a fi întrecut de cineva. Neputând fi luat drept model de imitat, l-am așezat în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Selected Writings 1916-1935, New York University Press, 2000, p. 153. 20 Chestiunea specialiștilor eclipsați de intelectualii charismatici, dar fără rezultate remarcabile în domeniul de activitate, și doar prezenți în mod constant în spațiul public, în Sorin Adam Matei, Mona Momescu (eds.), Idolii forului, Editura Corint, București, 2010. 21 Wolf Lepenies, Ce este un intelectual european? Intelectualii și politica spiritului în istoria europeană, Editura Curtea Veche, București, 2012, p. 28. 22 Ibidem, p. 29. 23 Thomas Sowell, Intellectuals and Society, Basic Books, New York
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
repede șeful adunării - episcop - devenind un pretins profet și interpret al scrierilor alegorice. Aruncat în temniță pentru tulburarea ordinii publice, el primește de la iudeo-creștini mulțimi de daruri, adunînd o adevărată avere. Ieșit din temniță, el se înfruptă din darurile oferite idolilor și este exclus din frăție. Textele bisericii creștine primare nu numai că au paralelisme numeroase cu textele Cărților lui Eno și scrierilor esene dar și forma de organizare este luată din acestea iar primii creștini din Palestina își numeau în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
populația ca un mare eliberator. Drept mulțumire, regele macedonean al Siriei, le-a adus în dar supușilor săi din Ierusalim, statuia lui Zeus pe care trebuiau să o cinstească mai mult decît pe Iahwe. Asta însemna pentru ei închinare la idoli și rău ar fi tușit sărmanul Iahwe pe unde se aciuase de ochii înrăiți ai lumii. O altă dovadă nimicitoare asupra născocirilor ivrite este scrisoarea lui Mane-thon, preot egiptean la Heliopolis și mare învățat în timpul regelui macedonean Ptolomeu Filadelful, cel
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mai înțeapă cu sfinta minciună adevărul în coaste cînd spune despre moartea împăratului Decius la Abrittum în Moesia în vara anului 251. ,,XVlll, 103 Locul morții sale se numește și astăzi alta- rul lui Decius, pentru că acolo, înainte de luptă jertfise idolilor un impresionant nu-măr de victime.” Ariminismul sau mitraismul nu avea statui sau idoli așa cum au azi catolicii pe care le cinstesc de se usucă pămîntul. Să mai cercetăm cu mare grijă această făcătură care vrea să ridice în slăvi distrugerea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Decius la Abrittum în Moesia în vara anului 251. ,,XVlll, 103 Locul morții sale se numește și astăzi alta- rul lui Decius, pentru că acolo, înainte de luptă jertfise idolilor un impresionant nu-măr de victime.” Ariminismul sau mitraismul nu avea statui sau idoli așa cum au azi catolicii pe care le cinstesc de se usucă pămîntul. Să mai cercetăm cu mare grijă această făcătură care vrea să ridice în slăvi distrugerea ariminismului de către iudeo-satanism. Ne mai spune despre dihăniile vă-zute de vedenist în ceruri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
simțul transcendenței veritabile într-o lume în care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care te însoțește. în viziunile doctrinare ale lui Ibn Arabî, atunci cînd călătorul spiritual (al-sâlik) atinge centrul fie acesta macrocosmic, sacramental sau interior el îl întîlnește pe tînărul erou (fatâ), dublul său angelic definit de Qushayrî drept cel care zdrobește idolii, iar idolul oricărui om este egoul său. El îl îndeamnă imperios pe călător să treacă dincolo de nivelurile individuale ale propriei ființe, pentru a-și descoperi varianta personală de universal, realitatea esențială : Ești norul care acoperă propriul tău soare. Cunoaște-ți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]