KorAP: Find »[drukola/base=ieșean & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...113 114 115 ...261 >

6,525 matches

Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767

destinul cultural-politic al Moldovei, Maiorescu și ceilalți prelectori s-au mutat la Universitate. Demersul paideic devenea oficializat, prin încorporarea sa unui topos destinat prin excelență educației. O instituționalizare care, treptat, avea să diminueze din impactul la publicul larg al intelectualității ieșene. Înțelesul acesta asupra prelecțiunilor ca demers paideic, este posibil fie numai și prin prisma bine știutei generozități maioresciene, asupra căreia, punctual, zăbovește profesorul Liviu Rusu, într-un foarte util studiu introductiv la Criticele lui Maiorescu. Astfel, încă din perioada în

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
păreau incomensurabile, autorul celebrului studiu dedicat lui William Faulkner a avut de purtat și o altă povară: aceea de a fi nepotul lui Mircea Eliade. Prelecțiunea pogoreană, prilejuită de lansarea volumului său Mircea Eliade dinspre Portugalia, a adus în fața publicului ieșean o prezență aparte, un personaj sigur pe el și totuși cumva timid, căutându-și cu grijă cuvintele, nu dintr-o aleasă prețiozitate, ci pe linia unui bun simț cum rar mai poate fi astăzi întâlnit. Discurs ferm, subtil, aplicat, gândire

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
fi fost și alte rapoarte nu s-ar fi găsit. Spre "cultura vizuală" Domnule Alexandrescu, acum, la finalul dialogului nostru, aș vrea să vă întreb ce mai e pe masa dumnea-voastră de lucru și pe când o nouă întâlnire cu publicul ieșean? Întâlnirea cu publicul ieșean poate să aibă oricând loc, de fiecare dată când publicul ieșean și-o dorește. Cât despre masa mea de lucru, se află multe pe ea. Sunt directorul unui Centru de Cercetări al Universității de Arhitectură din

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
rapoarte nu s-ar fi găsit. Spre "cultura vizuală" Domnule Alexandrescu, acum, la finalul dialogului nostru, aș vrea să vă întreb ce mai e pe masa dumnea-voastră de lucru și pe când o nouă întâlnire cu publicul ieșean? Întâlnirea cu publicul ieșean poate să aibă oricând loc, de fiecare dată când publicul ieșean și-o dorește. Cât despre masa mea de lucru, se află multe pe ea. Sunt directorul unui Centru de Cercetări al Universității de Arhitectură din București, Centrul de Excelență

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
acum, la finalul dialogului nostru, aș vrea să vă întreb ce mai e pe masa dumnea-voastră de lucru și pe când o nouă întâlnire cu publicul ieșean? Întâlnirea cu publicul ieșean poate să aibă oricând loc, de fiecare dată când publicul ieșean și-o dorește. Cât despre masa mea de lucru, se află multe pe ea. Sunt directorul unui Centru de Cercetări al Universității de Arhitectură din București, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii. Există în cadrul acestui organism programe de masterat, o

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
am devenit primar, telefonul meu a devenit, la rândul său, public. Foarte multă lume îmi telefona și îmi spunea: Dom' primar, eu v-am ales!". Din acel moment eu nu mai eram șef, ci aveam o obligație. Fiind supus tuturor ieșenilor, nu mai puteam să simt libertatea. M-am apucat deci să scriu din nevoia aceasta de a fi liber. Să pot face ce vreau cu un personaj sau altul, să-l ridic în slăvi, sau să-l izbesc în cel

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
lume și să ne expunem ce avem mai bun. Considerați că "testamentul" de care vorbiți a fost încălcat? Părerea mea este că nu, însă ceea ce a deranjat pe mulți a fost poate nerespectarea sentimentului religios puternic pe care îl au ieșenii. Iașul e un fel de Mecca a ortodoxiei române. E nevoie deci de mai multă atenție pentru a nu leza sentimentele religioase. În rest, părerea mea e că acolo există o activitate foarte dinamică. Trebuie înlocuit actualul director, Benoît Vitse

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
să fie mult mai atent. Nu este cenzură. Am fost peste tot în lume și am respectat religiile diferite mie. Oamenii sunt sensibili. Când te duci la ei acasă e bine să respecți aceste sensibilități. "Aș vrea să le transmit ieșenilor că orașul acesta deține resurse însemnate pentru a avea un cuvânt de spus în cultura Europei, după cum resurse însemnate deține și pentru a avea un cuvânt de spus în ceea ce privește economia Europei. Depinde doar de noi..." Domnule Simirad, vă propun acum

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
mult pe bulevard și mai puțin prin școli. Adrian Năstase... Să nu-mi răspundeți, vă rog, că e un mare colecționar de artă! Un ins care a crezut că toți cei care îl lingușesc îi sunt prieteni. Un mesaj pentru ieșeni, în contextul apropiatei europenizări. Aș vrea să le transmit ieșenilor că orașul acesta deține resurse însemnate pentru a avea un cuvânt de spus în cultura Europei, după cum resurse însemnate deține și pentru a avea un cuvânt de spus în ceea ce privește economia

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
Să nu-mi răspundeți, vă rog, că e un mare colecționar de artă! Un ins care a crezut că toți cei care îl lingușesc îi sunt prieteni. Un mesaj pentru ieșeni, în contextul apropiatei europenizări. Aș vrea să le transmit ieșenilor că orașul acesta deține resurse însemnate pentru a avea un cuvânt de spus în cultura Europei, după cum resurse însemnate deține și pentru a avea un cuvânt de spus în ceea ce privește economia Europei. Depinde doar de noi... Răzvan THEODORESCU Prelecțiunea "Din nou

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
pe finalul anului 2006, academicianul a ținut, la Casa Pogor, o remarcabilă prelegere despre spiritul Moldovei și a demonstrat că, indiferent de culoarea politică, indiferent de pozițiile administrative, structura de pro-funzime a unui intelectual autentic poate să rămână nealterată. Publicul ieșean a avut șansa întâlnirii cu un intelectual rafinat, în care aristocrația frumoasă, mimată grotesc de unii, și-a găsit naturală și firească întrupare. Cu eleganță și fără a epata în prețiozități lingvistice, academicianul a sedus asistența prin fermitatea și farmecul

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
aici, la Casa Pogor, ai conștiința că urmezi primei serii de prelecțiuni. Aceste prelecțiuni au întemeiat spiritul critic din cultura românească. Te simți purtat de valul spiritului trecut. Este, absolut, un privilegiu și l-am simțit ca atare. "Intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este mult mai stabilă și, o să vă mirați, mult mai europeană..." Dumneavoastră ați participat și la seria precedentă, din anii '70. Comparativ, v-au traversat alte sentimente astăzi decât atunci? Vedeți, asta era cu treizeci de ani în

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
la nivelul la care se făcea în secolele XVII-XVIII, sau chiar mai recent. Există însă în continuare câteva lucruri care separă spiritul moldav de spiritul valah. Aceste diferențe se citesc astăzi în atitudinile electorale, în poziția intelectualității. Astfel, intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este mult mai stabilă și, o să vă mirați, mult mai europeană... Și mai puțin mediatizată... Tocmai din cauza aceasta e mai puțin mediatizată. "Haimanalele de Fanar" despre care vorbea Eminescu sunt mult mai prezente în București, din toate punctele

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
am încercat să aduc cât mai multă ...cultură. Am ajuns însă la o concluzie: poate e mai bine într-o țară precum România ca ministrul culturii să nu fie om de cultură. Să fie un tehnician" Ni se reproșează, nouă, ieșenilor, că ne-am hrăni prea mult din trecutul cultural... Bine, a fost un moment determinat de părăsirea Iașului în perioada interbelică. Apoi, în perioada comunistă a fost, iarăși, o încercare de satelitizare a Iașului către Moscova, însă au fost voci

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
cu prezentul foarte bine. Cred că știți foarte bine: Iașul cultural este acum în reconstrucție. Începând cu arhitectonica. Din toate punctele de vedere, Iașul este în ultimii ani într-o reconstrucție totală; mă refer la edificii, la fațade, monumente. Turismul ieșean ar trebui să învețe mai multe. Bucovina, de exemplu, ia fața Iașului la acest capitol. Cât a contat în destinul dumnea-voastră experiența de ministru al culturii? A contat însă nu mai mult decât cea de președinte al Radioteleviziunii Române. Am

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
la finele epocii post-revoluționare. S-a schimbat de două ori o putere instaurată și care n-a fost reconfirmată. Nici nu mai e nevoie de o a treia oară. S-a confirmat faptul că revoluția a reușit. Un gând pentru ieșeni... Dragoste! Alexandru ZUB Prelecțiunea "Istoria ca pedagogie națională" 31 ianuarie 2007 "Istoria reclamă bun simț" A încerca să-l prezinți pe Alexandru Zub presupune, inevitabil, a te cufunda într-un noian de laude și aprecieri, într-o nesfârșită enumerare de

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
culturi; ținută impecabilă, verb sigur și o forță lăuntrică pe care numai oamenii însemnați o au. Fără a focaliza pe o anumită temă, interviul de mai jos reprezintă doar o firavă încercare de a intra în dialog cu unul dintre ieșenii cei mai de preț pe care Iașul i-a avut vreodată. Domnule Profesor, propun să începem dialogul nostru cu o scurtă incursiune pe marginea contextului în care, la 31 ianuarie, la Casa Pogor, ați punctat cea de-a patra ședință

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
și istoric literar, adept al unui naționalism calm, decent și bine argumentat, Mihai Cimpoi s-a impus în ultimele decenii ca un punct de reper pe complicata hartă a relațiilor dintre spațiile separate de Prut. E un obișnuit al culturii ieșene, fiind o metaforă "în carne și oase" a unui fond sufletesc și cultural comun. Îl cultivă intelectualii români, editurile din România îi publică fără ezitare cărțile, forurile universitare și academice îi recunosc meritele. La rândul său, iubește România și românismul

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
adevăr, însă n-avem dreptate. Ce, limba poloneză mai e vorbită de cineva în Europa, în afară de polonezi? Sau albaneza lui Kadare... Sau maghiarii, care au câțiva laureați ai premiului Nobel. Așadar nu e o scuză. La final, un gând pentru ieșeni. Aș dori ca Iașul, cu ale sale tradiții culturale deosebite pe care, în fond, s-a construit marea cultură românească, oraș în care fiecare piatră respiră istorie, să devină o capitală culturală a Europei.., Am vrea noi... Mda! Oricum, să

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
în continuare asta. Și încă un lucru: am copilărit la Cluj, acolo unde nu există nici un muzeu al literaturii, ba mai mult, nici măcar o casă memorială, și totdeauna m-am gândit ce lucru minunat e această trăsătură a dumneavoastră, a ieșenilor, de a privi cu emoție în urmă. Cât m-a emoționat mașina lui Mihai Ursachi din curtea Casei Pogor! Mi s-a părut o idee nemaipomenită. Ce mai, e frumos! George ASTALOȘ Prelecțiunea "Fulguranțe despre vorbirea paralelă" 18 octombrie 2007

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
DSR-ul a așteptat aproape trei decenii și-a apărut cam ca o pasăre fără aripi. DGLR-ul mai are puțin și face și el douăzeci de ani de așteptare ca să se rotunjească după voința coordonatorului său. Marele Dicționar al ieșenilor a fost ucis din frageda-i (dar excepționala) pruncie. Bine că avem acel extrem de util Dicționar cronologic al romanului (despre cel, omolog, al traducerilor doar am citit în presă) și bine că vine acum Istoria lui Nicolae Manolescu, care cred

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
Pogor-fiul", printr-o inspirată valorificare a podului casei. Construit într-o manieră modernă, cu o polifuncționalitate propice deopotrivă conferințelor, lansărilor de cărți, expozițiilor de artă și spectacolelor teatrale, spațiul a devenit în scurt timp un reper în peisajul evenimențialității culturale ieșene. În generoasa curte a casei au fost reașezate busturile unor personalități reprezentative ale literaturii române: V. Alecsandri (autor V. Condurache), I. L. Caragiale (autor Ion Buzdugan), P. P. Carp (autor C. Baraschi), V. Conta (autor B. Barnabaș), I. Creangă (autor: Ion

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
Patrichi) și A.D. Xenopol (autor R. Kocis). După aproximativ un deceniu de minuțioasă restaurare, în anul 2007 Muzeul "Vasile Pogor" și-a redeschis porțile, redevenind, fie numai și simbolic, "casa cu ferestre luminate". Expoziția permanentă 36 Sediu al muzeelor literare ieșene, Muzeul ,,Vasile Pogor" este una dintre clădirile cele mai ofertante din punctul de vedere al amintirilor, istoriei, tradițiilor locale. Organizată cronologic, expoziția permanentă propune, în fiecare încăpere, întâlniri cu personalități, curente literare, aspecte legate de istoria literară. Este un muzeu

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
acte de asociație", contracte, "acte de convențiune", "contracte de societate" etc. toate denotând spirit practic, urmărire a interesului etc. 33 Pentru a configura un scurt istoric al Muzeului "Vasile Pogor" am utilizat, printre alte surse, eleganta Carte a muzeelor literare ieșene, alcătuită de Lucian Vasiliu, Ioana Vasilescu-Coșereanu și Dan Jumară, apărută la Editura " Timpul" Iași 2000, precum și diverse fișe de lectură ale unuia dintre cei mai devotați slujitori ai Casei, doamna Olga Rusu. 34 Valentin Ciucă, Iașii între medieval și modern

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
ai Casei, doamna Olga Rusu. 34 Valentin Ciucă, Iașii între medieval și modern, Editura "Art XXI", Iași, 2008, p. 31. În analiza de ansamblu pe care criticul de artă o face acestui stil arhitectural, asociază Casei Pogor și alte monumente ieșene: Casa vornicului Alecsandri, Palatul Ruset Roznovanu, Palatul Sturdza, Teatrul Național etc. 35 "Familiile Coroi, Cerchez (tatăl și fiul), Pogor (tatăl și fiul), Principesa Moruzzi și istoricul Gh. I. Brătianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivnițe. Săpăturile arheologice au revelat

[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]