5,812 matches
-
se deschide deci o epocă a barocului în sculptură, care culminează cu Madona îndurerată aplecată peste trupul frânt al Fiului, atunci sculptura își corupe principiul tautologic, devine tranzitivă și imitativă. Căci dacă sculptura, în esența ei, imită ceva, ea nu imită un lucru existent, ci spiritul care i-a asistat geneza.1 Sculptura imită un principiu formativ, însuși principiul formei: das Bildnerische selbst. Corporalitatea, forma trebuie înfățișate ca atare, și de aceea în sculptura mare până și mișcarea este retrasă în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îndurerată aplecată peste trupul frânt al Fiului, atunci sculptura își corupe principiul tautologic, devine tranzitivă și imitativă. Căci dacă sculptura, în esența ei, imită ceva, ea nu imită un lucru existent, ci spiritul care i-a asistat geneza.1 Sculptura imită un principiu formativ, însuși principiul formei: das Bildnerische selbst. Corporalitatea, forma trebuie înfățișate ca atare, și de aceea în sculptura mare până și mișcarea este retrasă în liniștea unui contur. Însă atunci înseamnă că granița dintre mimetic și simbol a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru că, în lumea spiritului, orice regulă viitoare are la origine excepția. Nici un mister nu ar putea fi reprezentat dacă s-ar consuma în spațiul categoriilor obișnuite ale umanului: tocmai extraordinarul lui produce în ceilalți nevoia și năzuința de a-l imita. În al doilea rând, este nevoie ca acest fapt de viață, care poartă în el germenele exemplarității, să fie transformat într-un document al spiritului, deci să fie consemnat și înregistrat. Însă pentru aceasta ar fi suficiente o permanentă trezie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu se predea. În timpul unui duel de artilerie, o bombardă îi sfărâmă un picior. Suportă câteva operații mutilante. Omul de lume este scos din joc. Se produce o reorientare a energiei vitale. În timpul convalescenței citește viețile sfinților. Nemaiputând să-i imite pe oameni și să se întreacă cu ei, Ignațiu își pune în gând să-i imite pe sfinți. Va trăi toată viața în această competiție sacră. Impresionantă este prima ieșire în lume după această Umwertung care se petrecuse în el
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
operații mutilante. Omul de lume este scos din joc. Se produce o reorientare a energiei vitale. În timpul convalescenței citește viețile sfinților. Nemaiputând să-i imite pe oameni și să se întreacă cu ei, Ignațiu își pune în gând să-i imite pe sfinți. Va trăi toată viața în această competiție sacră. Impresionantă este prima ieșire în lume după această Umwertung care se petrecuse în el: noul ideal de viață este trăit la început în pattern-ul vechiului ideal cavaleresc. Călare pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu-i privește pe alții doar ca spectacol; ceea ce facem îi poate și distruge. Gesturile noastre nu sânt numai ale noastre; îi privesc și pe ceilalți, măcar în măsura în care ne-au asistat și aprobat, ca să nu mai spun că ne-au imitat. Iată de ce nu te poți juca cu o etică proprie; în fapt, ea poartă și asupra altora. Rezumând, aș spune: gesturi de felul acesta se fac cu sentimentul unei răspunderi, care pe de o parte poate fi falsă și care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care cerșesc sau fură la Paris, la Londra sau în Irlanda, după care se întorc demni și bogați în satul lor, invidiați și respectați de toți, pildă vie pentru următorul val care invadează Occidentul și care se străduiește să-l imite și să-l întreacă pe cel dinainte. Omul e bun și generos, are portbagajul plin cu sandviciuri, termosuri cu cafea, doze de bere și sticle de whiskey, aparate de fotografiat și o cameră video performantă și, deloc de neglijat, căci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în sfârșit, preluat, acceptat ca unul interesat de buna desfășurare a lucrurilor. Respir ușurat. Între timp bătrânul a ajuns la marginea scenei, a pus un picior în față și cuprinde sala cu privirea. E o sală frumoasă, de secol 19, imitând barocul vienez, cu alveola parterului încununată de două brâuri de loji suprapuse. Totul e în catifea roșu-putred și în ample stucaturi aurii. Oamenii nu mai sânt pe scaune, ci sânt strânși, într-o coadă care începe în foaier și urcă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
declarat cumcă un dramaturg care cetește pe an mai mult de una piesă a lui Shakespeare e un dramaturg ruinat pentru eternitate. Shakespeare nu trebuie cetit, ci studiat, și încă astfel ca să poți cunoaște ceea ce-ți permit puterile ca să imiți după el, căci, după părerea mea, terenul shakesperian pe care d-l Bolintineanu ar fi putut să-l calce mai cu succes ar fi fost acela al abstracțiunii absolute, cum sunt d. e. Visul unei {EminescuOpIX 86} nopți de vară, Basmul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dispus să trateze materie tragice ori comice din poporul țăran i recomandăm de model pentru cea Întâi sublima dramă a lui Frederic Hebbel: "Maria Magdalena", pentru cea de a doua, comediele cele poporale ale poetului danez Holberg. Nu să le imiteze, nu să le traducă, ci numai să le aibă de măsurariu pentru ce va scrie în acest gen. Sunt bineveniți autorii aceia cari, chiar cu talent mai neînsemnat, [î]și dau o silință onestă de a scrie solid și sănătos
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
s-o dovedesc. Care însă e acea procedură, [î]mi rezerv, cu bunăvoința d-voastre, de a o dezvolta altă dată în columnele stimatului domniei - voastre ziariu. Ca un postscript voi adăuga un consiliu esențial, acela adecă de a nu imita autori din limbe oculte, cari n-au făcut calea în giurul lumei, d. e. ruși, maghiari, sârbi, din cauza simplă cumcă aceștia în adevăr au câte ceva original, care place, însă elementul etic din ei e infectat. Astfel de autori plini de spirit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
afecta simțiri străine lui și poporului său, atunci scopul acestei dări de seamă este împlinit. [1 noiembrie 1874] YEYDO - KYNHGETIKOS DE A. I. ODOBESCU București, 1874, un volum 8 Lucrul muziv sau mozaicul e genul acela de pictură care cearcă a imita, prin bucăți de marmură, de piatră colorată, de sticlă sau de lut ars, colorile naturei. La lucrări de o simetrie geometrică sau unde acele erau menite de-a fi văzute de departe, bucățile puteau fi mai mari, fără a prezenta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
răul, odată arătat, va fi și îndreptat curând. [14 noiembrie 1876] STUDENȚII DIN VIENA A ieșit de sub tipar raportul anual al Societății studenților români din Viena. Acest raport ni arată icoana unei frumoase împreună viețuiri, care ar trebui invidiată și imitată de studentii universităților din țară. În anul scolastic 1875/ 76, societatea a ținut 20 ședinți, în aceste s-au cetit 6 operate și 6 critice, s-au schimbat statutele - conform unei ordinațiuni a Ministerului de culte și instrucție - și s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
până la terminul stipulat într-însele. {EminescuOpIX 335} D. ministru aminti asemenea că, încă din luna lui octomvrie 1875, guvernul a început negocieri cu mai multe puteri mari ale Europei în privința tractatelor de comerciu și că ele erau bine dispuse a imita exemplul Austro-Ungariei și al Rusiei. În espunerea sa, d. ministru atinse întrucîtva și celelalte cestiuni și anume: 1) că, la protestul contra unor articole din constituțiunea otomană, Poarta a răspuns în mod vag, încît guvernul s-a crezut nesatisfăcut cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a școalei profesionale de fete, pentru a se perfecționa în croitorie. Eleva va primi o bursă de 2000 l. n. pe an și 300 l. n. pentru cheltuielele de călătorie. Fapta se laudă de sine și merită de a fi imitată. [6 iulie 1877] ["ÎNSĂMNĂTATEA CRIZEI DIN CONSTANTINOPOLE... Însămnătatea crizei din Constantinopole nu se poate judeca deodată, nici se poate ști cari vor fi urmările ei. Ziarele ungurești vorbesc chiar despre schimbarea sultanului și înlocuirea lui cu reînsănătoșatul Murad V. Destul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prin pp se dă numelui său un aer de nespusă eleganță. Apoi urmează altele ejusdem farinae. Globul nu cuprinde literatură populară nici prin materie, nici prin formă. Dacă editorul "Globului" au avut în vedere foaia "Gartenlaube", al căreia format îl imitează, atunci ar fi trebuit să știe că acea "foaie ilustrată pentru familii" - care nu este o foaie de literatură populară într-adevăr - cuprinde totuși aproape numai literatură națională. Gartenlaube mai că n-au avut în coloanele sale vrun articol tradus
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în comanda supremă turcească au fost urmată de trimiterea părții cei mai mari din garnizoana Varnei și Șumlei la armata de operație, încît aceasta s-au sporit cu cel puțin 20. 000 de oameni. La Plevna situația e neschimbată. Rușii imitează pe români și caută a se apropia prin șanțuri de întăririle turcești. Apoi, de la sosirea generalului Totleben, s-au început la sud-ost de Plevna lucrări de pământ în stil mare. S-așteaptă numai ca românii să ieie reduta cea mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
caută spiritul, ideea acelor forme, cari ca atare sânt minciune, și arată cumcă mitul nu e decât un simbol, o hieroglifă, care nu e de agiuns că ai văzut-o, că-i ții minte forma și că poți s-o imiți în zugrăveală pe hârtie, ci aceasta trebuie citită și înțeleasă. Trecând la obiceiuri, e iarăși sigur că ele numai în generarea [lor] devin numai simple formalități. Primitive, ele sânt espresiunea esterioară a unui profund simțământ sau a unei profunde idei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
două feliuri de esterminări - cea prin sabie, sigur cea mai puțin eficace, și cea prin sărăcire, care este cea adoptată de politica economică a Occidentului și care este cu putință atuncea când un neam răsărit la soare fără civilizație economică imitează ca copiii formele intelectuale ale culturei străine, fără a crea alături corelatul acelei culturi, industria și meseriile. Deodată cu reforma constituțională din Turcia se vor naște o mulțime de trebuințe între poporațiunile de preste Dunăre, căci egalitatea înaintea legii aduce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă micile lui impresii de supraviețuire. Există nepersonalități care își usucă în chip ofensiv scârboasele tumori maligne extrase ca si cum ar fi excremente. (Impresarul sare în sus cu gura plină) COMPOZITORUL (îl imită preventiv): Uhu, uhu, tu pizdă, tu... ȚĂRANCA: Ciudați mai sunteți voi cu voi între voi... (impresarul cade înapoi la locul lui resemnat) PIANISTA: Nici măcar muzica, dacă ar exista o posibilitate să se afirme aici, chiar ea dacă ar fi să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
criticii referitoare la fragilitatea competenței metodologice, imitarea metodologiei deductive și ipotezele legate de piață ale economiștilor neoclasici s-au dovedit fertile pentru dezbaterile teoretice, dar fără valoare pentru prestigiul academic al disciplinei relațiilor internaționale. Altfel spus, stabilind o demarcație și imitînd o metodă cu prestigiu, disciplina și independența sa au fost în egală măsură identificate și legitimate. În zilele noastre, a înfrunta conținutul cărții Theory of International Politics este o sarcină mai dificilă decît dacă ar fi vorba de Politics Among
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
noastre moderne și care, în Evul Mediu s-au dezvoltat din curtea regală (curia Regis). În Franța parlamentele erau în primul rând curți în sensul de formațiuni legale care împărțeau dreptatea și promulgau legi, și erau fondate de nobilimea provincială imitând curtea de la Paris. Acestea existau concomitent cu curțile obișnuite și erau, într-o oarecare măsură, rivalele acestora. Parlamentul de la Paris a fost cel dintâi înființat, celelalte urmându-i, fiind create în perioade diferite începând din secolul al XV-lea și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o oarecare măsură, rivalele acestora. Parlamentul de la Paris a fost cel dintâi înființat, celelalte urmându-i, fiind create în perioade diferite începând din secolul al XV-lea și sfârșind cu secolul al XVII-lea.9 Faptul că parlamentele provinciale îl imitau pe cel de la Paris (practică ce a continuat până în ziua de astăzi) însemna că exista deja o anumită doză de standardizare. În același timp parlamentele provinciale încercau să-și mențină autonomia față de Paris și deseori opuneau rezistență decretelor date de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
des intérêts bretons), creat în 1950.23 CELIB a căutat și a realizat un Program de Acțiune Regională (Programme d'Action Régional PAR) în 1952, care a fost, de fapt, o regionalizare a planului național. Acest succes breton a fost imitat și în alte regiuni franceze, de menționat Corsica, cea mai privată regiune din Franța europeană în care PAR presupunea dezvoltarea turismului și agriculturii în masă. Guvernul francez a răspuns acestor inițiative prin crearea unor comitete de expansiune economică (comités d
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
să prezinte și succesele), se adaptează bine paradigmei masculine a discuției („mai bine bem o bere!”) și speculează pe deplin ocazia de a se prezenta ca un strateg politic, fie și pe un teren de joc miniatural, în care fotbalul imită politica. Practic, Mona Muscă se prezintă pe sine folosind atributele pe care le-a conferit bărbaților; un exemplu elocvent este modul în care și-a caracterizat performanța în fruntea Ministerului Culturii: „...mi-a plăcut foarte mult ce am făcut, și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]