2,947 matches
-
la Adrianopol, pornit numai după deschiderea „drumului pungilor”. Iată de ce subscriem în întregime la concluziile lui Ștefan Ionescu și Panait I. Panait: domnitorul n-avea la granițe trupe aliate, ci, dimpotrivă, era înconjurat pe tot flancul dunărean de puternice concentrări inamice, adică otomane; cel mai inofensiv gest de trădare ar fi însemnat atragerea oștilor otomane și tătare; i s-a poruncit să meargă spre Tighina; a pornit pentru a ajunge la conacul său de la Gherghița și, în schimbul unor mari sume de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
slavilor de sud supăra pe maghiari. Din acest punct de vedere și referindu-se în mod concret la croați, care primeau arme din Franța, Kossuth i-a spus în iulie 1849 lui Wl. Zamoyski că politica lui Adam Czartoryski era „inamică ungurilor și funestă însăși Poloniei, căci Polonia nu va renaște dacă Ungaria va cădea. Însă prințul [Adam Czartoryski — n.n.] favorizează pe inamicii Ungariei”. Firește, Kossuth nu găsea de cuviință să explice de ce anume Ungaria își făcuse inamici din celelalte naționalități
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în care se găseau Aliații de a-și îndeplini toate angajamentele luate, acțiunea militară a României s-a efectuat, atrăgînd pe frontul românesc mai mult de patruzeci de divizii și scoțînd din luptă mai mult de 200.000 de soldați inamici. Această primă abandonare din partea Aliaților a fost urmată de debandada rusească: "În sfîrșit, ca urmare a trădării și a atacurilor trupelor rusești ce s-au întors împotriva românilor", România se găsea în imposibilitatea de a-și continua efortul militar. "Trădată
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
practică o ambivalență abilă. Puterea afișează în 1968 o pseudo-ruptură cu Moscova: ea este aplaudată, iar șeful statului trece drept erou patriot. În 1971, aceeași putere lovește și reamintește distanța ce trebuie menținută față de toate atracțiile perverse ce vin din partea inamicului occidental. Neînțelegerea dintre unii intelectuali și putere este atît de mare, încît se vorbește de o "revoluție culturală" și se evocă influența modelului chinez asupra șefului statului. Poate că inundațiile din 1970 și dezastrul pe care 1-au antrenat întrețin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de a ridica nivelul formării ideologice a cadrelor și membrilor de partid este evocată cu regularitate. Au loc numeroase programe de reciclare. Elanul este înlocuit de minuția organizatorică. Controlul asupra opiniei nu mai evidențiază eliminarea directă sau încarcerarea opozanților considerați inamici ca în anii '50, ci menținerea ordinii și disciplinei. În 1971, Ceaușescu a enunțat dogma; în anii ce urmează, conducerea partidului se străduie să normalizeze discursurile și conduitele. Stilul care se conturează nu este unul al moderației, ci acela al
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și avioanele de luptă au nume mitice (Ghostrider, Merlin, Cougar, Maverick etc.), iar construcția imaginii utilizează încadrări descentrate, montaj rapid și un montaj sonor de înaltă tehnologie pentru a le conferi piloților o aură de putere și glorie. MIG-urile inamice apar brusc și după o luptă aeriană rituală, unul dintre piloții americani, Cougar, pierde controlul și Maverick trebuie să-și riște viața pentru a-l escorta pe camaradul său năucit înapoi la portavionul bază. Cougar decide să abandoneze unitatea și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
temerea că dușmanul va ajunge mai întîi la navă. Iceman, împreună cu un partener pe de o parte, iar Maverick și fostul partener al lui Iceman, pe nume Merlin, pe de altă parte, sînt trimiși în patrulare și întîlnesc MIG-uri inamice. Maverick îl salvează pe Iceman și reușește să doboare o serie de MIG-uri, devenind astfel eroul colegilor săi. Aceste scene de luptă din final preamăresc rolul armatei și al eroismului militar: trăgătorul de elită demonstrează că el "face doar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tatălui, așa cum în natură materia are oroare de vid. După ce l-au respins pe tată, fiii îl regretă, iar fiecare se gîndește să-i ia locul. Cu timpul, forțele divergente sînt mai puternice decît cele ale unității, conjurații devin frați inamici, iar rivalitatea dintre ei este război în germene. Se ajunge acolo încît unul dintre ei îndrăznește să proclame întoarcerea tatălui și ia apărarea acestuia, cu aplombul unui Marc Aureliu care le amintea romanilor adunați în jurul rămășițelor pămîntești ale lui Cezar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în Omul demolat (1953) sau Robert Silverberg în Dying Inside / Moartea care mă macină (1972). Depinde dacă e vorba de un singur mutant sau de o mutație care afectează întreaga specie; dacă apare ca un monstru sau ca o specie inamică. Totodată, depinde dacă povestea este spusă din punctul de vedere al omului sau al non-mutanților. Însă mutațiile fizice vizibile sunt rare, cu excepția mutanților creați de radioactivitate, așa cum îi vedem în Marele foc. Tematica mutantului, a formei sale corporale, a puterilor
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
familiile mirelui și miresei, rivale cu mult înaintea evenimentului, se jignesc și se bat chiar lângă patul noilor căsătoriți, inclusiv când aceștia sunt în toiul coitului (LeVine, LeVine, 1963). Ceremoniile însoțite de tensiuni și conflicte sunt caracteristice grupurilor care, deși inamice, practică totuși căsătoriile între ele, datorită unor condiții tehnoenvironmentale specifice (Harris, 1975a). Componenta economică prezintă următoarele variante: cumpărarea miresei înseamnă că mirele sau rudele apropiate ale acestuia (în primul rând părinții) dau bani sau bunuri părinților sau rudelor miresei. Faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
suedeze nu doreau, totuși, ca Mouradgea d'Ohsson să se fi angajat, într-o manieră ostentativa, în proiectele de reformare a Imperiului Otoman. Din contră, era necesară evitarea, prin toate mijloacele posibile, de a se provoca reacția adversă a puterilor inamice oricărei inițiative de redresare a situației interne și a celei externe ale Imperiului Otoman. Deoarece, într-un astfel de caz, realizarea obiectivelor politicii orientale a fiecăreia dintre ele, îndeosebi a Rusiei și a Austriei, ar fi putut fi prejudiciata. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
imaginată de conducătorul fascist, a "simbolului unui dușman comun, Prințul Răului însuși"352. Dacă oamenii, consemnează Burke, nu găsesc alt motiv pentru a își uni eforturile în vederea realizării unui anume scop, ei nu vor ezita să identifice într-un posibil inamic comun temeiul în baza căruia să se mobilizeze la acțiune colectivă. Hitler intuiește și acest lucru, după cum reiese din Mein Kampf: "un număr de dușmani diferiți trebuie totdeauna priviți drept unul singur [...]. Acest lucru întărește credința în propria cauză și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai puțin eficient, însă! de propria persoană, "lupta" devine mult mai ușoară. Evident, observă criticul, Hitler atașează "medicamentului" său o tentă de "raționalitate", ajutând "individul să realizeze, în mod corect, că nu este singurul responsabil de propria condiție. Există factori inamici în scena însăși"407. Astfel, individul preferă să "localizeze" cât se poate de precis acești factori, și anume într-un mod care "să îi solicite un minimum de schimbare în privința modalităților în care s-a obișnuit să gândească"408. Această
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
precedent a atacurilor de pe 11 Septembrie, în cadrul "războiului împotriva terorismului" s-a recurs la practici mai vechi din politica externă; în cuvintele lui, s-a metamorfozat în Războiul Rece (1999: 17). "Această întoarcere la trecut arată că avem alte ținte inamice, alți aliați, dar aceeași structură de a ne raporta la lume prin politica externă" (2002a: 18). Cynthia Weber (2002) argumentează asemănător, sugerând că atacurile de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941 conferă un cadru de interpretare pentru răspunsul militar al
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
minimaliste, ceea ce se vede Încearcă să calmeze și să ascundă ceea ce se simte, iar rezultatul este o tensiune latentă Între un văz raționalizabil și o expresie incontrolabilă, ca-ntr-o negociere a rațiunii cu derațiunea, Între conștient și inconștient : vechii inamici, rațiunea și simțirea, Își reiau pozițiile Într-un sfîrșit de secol incert, care cere atitudinea sceptică, retragerea demisia, fie ea cu părere de rău, dintr-un angajament monden de-acum inocuu. Enormul poate fi egalul insignifiantului, dacă te uiți la
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
amenințare pe care, în mod legitim sau nu, puterea vrea să o preîntâmpine. Cel ce „veghează” îndeplinește o misiune cu conotații materne pe lângă ființa pe care ține să o ocrotească, pe când cel ce „supraveghează” vede în această ființă un potențial inamic, un suspect care trebuie spionat, urmărit, ținut permanent sub control. Pentru un „veghetor”, iminența pericolului va fi întotdeauna mai mică decât pentru un „supraveghetor”, care interiorizează pericolul și acționează în numele unei eventuale „deviații” a „supravegheatului”. Pe un veghetor ni-l
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
la acel fenomen care se face remarcat întotdeauna atunci când un proces cu autoreglare se derulează cu încetinire, și anume la o pendulare. Celui urmărit îi crește curajul o data cu apropierea de domiciliu, în timp ce cel al urmăritorului scade pe măsură ce pătrunde în teritoriul inamic. În cele din urmă cel care până mai adineauri era pe fugă face cale întoarsă și îl atacă pe cât de neașteptat pe atât de energic pe fostul învingător, înfrângându-l și alungându-l la rândul său. Toată povestea se repetă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Ezechia în schimbul unui tribut consistent (2Reg 18-20; 2Cr 32,9-19; Is 36-39), date confirmate în parte de analele asiriene. Cu toate acestea, țara a fost în mare parte distrusă (cf. descrierea vie din Is 1,7-9) și ocupată de trupele inamice. Misiunea de a restabili cel puțin aparențele naționale i-a revenit fiului său Manase, etichetat ca „nelegiuit” de istoriografia Dtr (2Reg 21,2). La fel s-a întâmplat și cu regele reformator Iosia, în ultimul sfert al secolului al VII
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de securitate a României. Aici, sovieticii dispuneau de peste 100.000 de militari, 1.000 de avioane și de majoritatea flotei de război și comercială din Marea Neagră. Acțiunea de cucerire a orașului a fost încredințată Armatei a 4-a române. Dispozitivul inamic cuprindea 3 aliniamente fortificate, cu circa 250 de kilometri șanțuri anticar, tranșee și diferite poziții de luptă, 45 de kilometri de rețele de sârmă ghimpată, cazemate și peste 40.000 de mine antitanc. Mai presus de acestea, însă, se afla
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
sovietică, în lunile septembrie-octombrie 1944. La procesul înscenat de autoritățile comuniste, în 1946, mareșalul Ion Antonescu justifică angajarea trupelor române, la est de Nistru, prin faptul că “armata unei țări trebuie să meargă până la fundul pământului ca să distrugă forțele inamice, să câstige războiul. Este un principiu capital de conducere, strategic a operațiunilor militare, care sa aplicat de la romani și până astăzi. Căutați în istoria secolelor și veți vedea că niciuna nu s-a oprit la frontiere și a mers acolo
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
unde infanteria inamica nu a fost însoțită de tancuri, ea a fost respinsă ușor, înregistrând pierderi mari1. Bătălia de la Cotul Donului lua, practic, sfârșit, pe 24 noiembrie 1942, fiind consemnate pierderi umane și materiale între 50-95%. Factorul determinant al succesului inamic l-a constituit numărul și performanțele tancurilor T34, invulnerabile la proiectilele tunurilor anticar, din dotarea armatei române. O altă cauză a înfrangerii a constat în neintroducerea în luptă de către comandamentul superior german, în primele zile care au urmat declanșării ofensivei
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de securitate a României. Aici, sovieticii dispuneau de peste 100.000 de militari, 1.000 de avioane și de majoritatea flotei de război și comercială din Marea Neagră. Acțiunea de cucerire a orașului a fost încredințată Armatei a 4-a române. Dispozitivul inamic cuprindea 3 aliniamente fortificate, cu circa 250 de kilometri șanțuri anticar, tranșee și diferite poziții de luptă, 45 de kilometri de rețele de sârmă ghimpată, cazemate și peste 40.000 de mine antitanc. Mai presus de acestea, însă, se afla
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
sovietică, în lunile septembrie-octombrie 1944. La procesul înscenat de autoritățile comuniste, în 1946, mareșalul Ion Antonescu justifică angajarea trupelor române, la est de Nistru, prin faptul că “armata unei țări trebuie să meargă până la fundul pământului ca să distrugă forțele inamice, să câstige războiul. Este un principiu capital de conducere, strategic a operațiunilor militare, care sa aplicat de la romani și până astăzi. Căutați în istoria secolelor și veți vedea că niciuna nu s-a oprit la frontiere și a mers acolo
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
unde infanteria inamica nu a fost însoțită de tancuri, ea a fost respinsă ușor, înregistrând pierderi mari. Bătălia de la Cotul Donului lua, practic, sfârșit, pe 24 noiembrie 1942, fiind consemnate pierderi umane și materiale între 50-95%. Factorul determinant al succesului inamic l-a constituit numărul și performanțele tancurilor T34, invulnerabile la proiectilele tunurilor anticar, din dotarea armatei române. O altă cauză a înfrangerii a constat în neintroducerea în luptă de către comandamentul superior german, în primele zile care au urmat declanșării ofensivei
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
realizat circa 300 de scurtmetraje de front. Încă din 1914, pionierul cinematografiei germane, Oskar Messter, prezenta actualități de război într-un jurnal săptămânal. Pentru uz intern, erau folosite imagini ale Kaiserului, treceri în revistă ale trupelor, prizonieri, armament capturat, fortărețe inamice distruse. În străinătate, în special în țările neutre, erau exportate filme în care se demonstra cât de corecți și umani sunt soldații germani în teritoriile ocupate, nu niște barbari asasini, cum erau prezentați de propaganda dușmană. Foarte cunoscut era Wir
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]