153,583 matches
-
de muncă, și implicit la funcționarea pieței muncii, stau negociere dintre partenerii sociali și Încheierea contractelor de muncă (colective și/sau individuale), Într-o formă prestabilită, cel puțin În anumite părți (acontractul colectiv de muncă și partea legală a contractului individual de muncă), de către legiuitor ca reprezentant al statului. Am concluzionat că, confruntarea dintre cerere și ofertă are loc cu directa implicare a puterilor de stat: legislativă, juridică și executivă. Această implicare trebuie să aibă În atenție că prețul de echilibru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
necesare, pot fi realizate Îndeosebi prin normele imperative privind garantarea În plată a unui salariul minim brut pe țară, stabilirea limitei legale maxime a timpului de muncă, a duratei minime a timpului de odihnă, reglementarea detaliată și riguroasă a concedierii individuale și colective, recunoașterea dreptului angajatorului de a organiza activitatea, de a da ordine și dispoziții obligatorii, dar și de a-i permite acestuia sancționarea disciplinară a salariaților care au săvârșit abateri disciplinare etc. Fără intervenția statului prin adoptarea de acte
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Își desfășoară activitatea și Inspectoratele Teritoriale de Muncă le furnizează datele locale. S-ar putea limita numărul de lucrători străini care să-și desfășoare activitatea Într-o unitate. Aceștia ar putea să-și desfășoare activitatea În baza Încheierii unor contracte individuale de muncă pe durată determinată ce nu trebuie prelungite decât daca la nivel național nu se găsește personalul căutat. i) O altă obligație pentru acești angajatori ar trebui să se refere la solicitările pe care trebuie să le adreseze unităților
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
informare și angajare a persoanelor. j) În acest sens propunem ca la nivelul local, prin organele specializate să se solicite documente justificative privind selecția și verificarea persoanelor ce au solicitat angajarea și au fost angajate. Considerăm că la Înregistrarea contractului individual de muncă, angajatorul ar trebui să prezinte un dosar suplimentar care să cuprindă: descrierea locurilor de muncă propuse pentru ocupare; descrierea condițiilor ce trebuie Îndeplinite pentru ocuparea postului; modalitatea În care s-a făcut publică selecția de personal și termenele
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
o lucrare care abordează subiectul superficial sau în profunzime? Ø adaptare generală Lucrarea este prezentată la nivelul de accesibilitate al beneficiarilor? Lungimea textelor? Ar putea să-l descurajeze pe cititor? Suportul informațional este adaptat subiectului prezentat? Documentul este de folosință individuală, colectivă sau le îmbină? Ø pertinența Lucrarea este în raport direct cu gradul de cunoaștere și experiența utilizatorilor? Informațiile vor fi utile pentru nevoile manifestate de către beneficiari? Ø interes Lucrarea va servi utilizatorilor făcând apel la imaginație și curiozitate? Lucrarea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
situației fiecărui document existent în fondul documentar, din punct de vedere cantitativ (numeric, valoric) și calitativ (tematic). 50. Din ce este formată evidența fondului documentar? R: Evidența fondului documentar este formată din: 1. Evidența tehnico-operativă (primirea documentelor, evidența primară, evidența individuală, fișa de evidență individuală, scoaterea din funcțiune a acestora) 2. Evidența contabilă 3. Evidența statistică 51. Ce este unitatea documentară (bibliografică) și ce importanță prezintă? R: Unitatea documentară este o parte dintr-un document care a fost stabilită artificial, în vederea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în fondul documentar, din punct de vedere cantitativ (numeric, valoric) și calitativ (tematic). 50. Din ce este formată evidența fondului documentar? R: Evidența fondului documentar este formată din: 1. Evidența tehnico-operativă (primirea documentelor, evidența primară, evidența individuală, fișa de evidență individuală, scoaterea din funcțiune a acestora) 2. Evidența contabilă 3. Evidența statistică 51. Ce este unitatea documentară (bibliografică) și ce importanță prezintă? R: Unitatea documentară este o parte dintr-un document care a fost stabilită artificial, în vederea descrierii bibliografice, descrierii conținutului
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
primară reflectă date despre: Ø Proveniența publicațiilor Ø Mărimea fondului Ø Valoarea fondului Ø Structura fondului Ø Coroborarea între intrările și ieșirile publicațiilor În RMF se menționează la fiecare achiziție numerele de inventar atribuite stocului. 60. Ce scop are evidența individuală? R: Această evidență are drept scop înregistrarea individuală a fiecărui document. Aceasta se realizează prin: Ø înregistrarea documentelor în registru inventar. Ø întocmirea fișei catalogului de serviciu. 61. Ce este registrul inventar (RI)? R: Reprezintă contabilizarea individuală a patrimoniului bibliotecii
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Mărimea fondului Ø Valoarea fondului Ø Structura fondului Ø Coroborarea între intrările și ieșirile publicațiilor În RMF se menționează la fiecare achiziție numerele de inventar atribuite stocului. 60. Ce scop are evidența individuală? R: Această evidență are drept scop înregistrarea individuală a fiecărui document. Aceasta se realizează prin: Ø înregistrarea documentelor în registru inventar. Ø întocmirea fișei catalogului de serviciu. 61. Ce este registrul inventar (RI)? R: Reprezintă contabilizarea individuală a patrimoniului bibliotecii / centrului de informare și documentare. 62. Cum se
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
scop are evidența individuală? R: Această evidență are drept scop înregistrarea individuală a fiecărui document. Aceasta se realizează prin: Ø înregistrarea documentelor în registru inventar. Ø întocmirea fișei catalogului de serviciu. 61. Ce este registrul inventar (RI)? R: Reprezintă contabilizarea individuală a patrimoniului bibliotecii / centrului de informare și documentare. 62. Cum se înregistrează un document în RI? R: Pentru fiecare document se menționează: Ø Autorul Ø Titlul Ø Ediția Ø Datele de apariție (utile în special în cazul pierderilor, pentru că înlocuirea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
sunt raportate în RMF (înregistrat de la nr. ... la nr. ...) Același număr de inventar va fi în: registru inventar, pe document și pe fișa cărții (descriere tradițională sau în format electronic). 65. Cum trebuie să fie fișa de catalog pentru evidența individuală? R: Fișa de evidență individuală va fi întocmită, în general, de către catalogator, urmând a fi intercalată în catalogul de serviciu. Aceasta trebuie să fie: Ø Completă; Ø Exactă; Ø Clară; Ø Uniformă. 66. Cine ține evidența contabilă și de câte ori pe
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
de la nr. ... la nr. ...) Același număr de inventar va fi în: registru inventar, pe document și pe fișa cărții (descriere tradițională sau în format electronic). 65. Cum trebuie să fie fișa de catalog pentru evidența individuală? R: Fișa de evidență individuală va fi întocmită, în general, de către catalogator, urmând a fi intercalată în catalogul de serviciu. Aceasta trebuie să fie: Ø Completă; Ø Exactă; Ø Clară; Ø Uniformă. 66. Cine ține evidența contabilă și de câte ori pe an se fac confruntările? R
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
satisfacerii nevoilor utilizatorilor și cea a rezolvării mai eficiente a spectrului larg de nevoi asociate diferitelor tipuri de materiale și variatelor contexte în care se utilizează înregistrările bibliografice. „Catalogarea minimală” necesită o atentă reexaminare a relațiilor dintre elementele de date individuale din înregistrările bibliografice și nevoile utilizatorului. Adoptarea unui standard pentru nivelul „elementar” sau „de bază” al înregistrării, pentru o catalogare partajată corectă. Comitetul Permanent al Secției de Catalogare a IFLA la a 63-a Conferința Generală a IFLA din 1997
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
responsabilități asupra seriei, ISSN al seriei; numerotarea în cadrul seriei. Titlul propriu-zis al subseriei, ISSN al subseriei: numerotarea în cadrul subseriei). Note. ISBN: preț 108. Prezentați punctuația folosită în ISBD R: După cum se observă din schema elementelor și a punctuației în descrierea individuală a fiecărui volum: . - (punct spațiu linie spațiu) separă zonele între ele, cu excepția zonei notelor și a ISBN-ului / (spațiu bară oblică spațiu) precede noțiunea de responsabilitate = (spațiu egal spațiu) precede titlul paralel (lucrare sau serie) : (spațiu două puncte spațiu) precede
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
aceste situații se practică descrierea pe un nivel sau descrierea pe mai multe niveluri. În descrierea pe un singur nivel se pot aplica două procedee: Ø descrierea volum cu volum Ø descrierea globală Schema elementelor și a punctuației în descrierea individuală a fiecărui volum: Titlul propriu-zis al volumului = titlul paralel: informație la titlu / prima mențiune de responsabilitate; următoarea mențiune de responsabilitate. - Menționarea ediției / mențiunea de responsabilitate asupra ediției. - Locul de publicare: editura, data publicării. - Paginație: menționarea ilustrațiilor ; formatul + materialul însoțitor. - (Titlul
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
Statistica activității de bibliotecă se face după ISO 2789. 208. Menționați indicatorii de performanță R: Indicatorii de performanță sunt: Ø Indicatori de performanță operaționali Ø Indicatori de eficacitate Ø Indicatori de cost-eficacitate Ø Indicatori de impact 209. Precizați etapele pregătirii individuale și a evaluării R: De ce se face? Este prilejul de a asculta și de a te exprima: Pentru evaluator (factor decizional): Ø interviul ajută pe acesta să-și conducă eficient echipa, clarificând rolurile Pentru cel care este evaluat: Ø permite
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum. (4 Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale, daca
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
fără a pune accentul pe educația morală. Voi face o mică paranteză pentru a da un citat din Kant: ( Kant). Educația morală Începe foarte devreme, de la cele mai fragede vârste. Un rol important revine familiei și instituțiilor de Învățământ. Aptitudinile individuale sunt descoperite treptat. Factorii biologici, psihologici, sociali și culturali influiențează Însușirile native ale individului. Pentru a ieși din anonimat e nevoie de talent, de studiu și dăruire pentru a realiza o activitate cât mai originală. Legea morală, mereu prezentă În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și tipic pentru o anumită colectivitate. Media aritmetică reprezintă valoarea obținută prin raportarea sumei tuturor valorilor variabilei la numărul cazurilor. Media aritmetică se calculează după formula: Χ = n x n i i ∑ =1 , (1) unde: Χ = media aritmetică ix = valorile individuale; 1 n i= ∑ = operatorul adunării (suma) n = număr de cazuri. 64 Indicatorul cu o mare aplicare în caracterizarea variației caracteristicii față de medie este abaterea standard ( )σ . De asemenea, abaterea standard este folosită și în analiza dispersională a colectivităților statistice. Formula
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
colaborarea dintre coregraf și antrenor. Utilizarea acompaniamentului muzical în concordanță cu mijloacele de pregătire artistică utilizate, contribuie la îndeplinirea obiectivelor pregătirii gimnastelor. Mijloacele pregătirii artistice trebuie să fie în concordanță cu nivelul de pregătire artistică al gimnastei. Astfel, valorificarea calităților individuale, a particularitățile motrice, morfologice și de temperament, evitarea eventualelor deficiențe sau mascarea unor defecte, în realizarea compoziției artistice a exercițiilor, duc la ridicarea valorii execuției gimnastei. 109 Propuneri Ca urmare a cercetărilor efectuate și a rezultatelor obținute în urma aplicării modelului
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
e posibil să nu fi fost deloc implicată. Dar ajutoarele oferite de vecini, spre exemplu, pentru cel care a avut un necaz în familie constituie caz de DEVCOM? Aici există o dimensiune de implicare a comunității, dar ținta este una individuală. În consecință, se poate vorbi despre ajutor comunitar, dar nu despre dezvoltare comunitară. Tot în zona exemplelor care pot aduce precizări pentru definirea fenomenului analizat, organizarea unui hram la biserica din localitate poate fi calificată drept acțiune DEVCOM, considerând că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
complet de asociații din comuna Axente Sever (formată din satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala), grupate în funcție de anul în care își termină lucrările, sugerează, și în acest caz, existența unor etape similare cu cele manifeste în difuziunea inovației adoptate prin decizie individuală: etapa inițială a adoptărilor făcute în ritm lent, cu discontinuități marcate (1966-1971); etapa medie, cu adoptări făcute în ritm rapid, simultane chiar (manifestă în 1972-1974); și etapa finală, de „saturație”, când se revine la un număr redus de asociații (vezi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
societăți; prezența sa (în cazul unor membri din două societăți din Axente, iar pentru satul Agârbiciu, la unii membri din toate cele patru societăți) influențează, în special, accelerarea difuziunii societăților. Pentru rezolvarea problemei apei potabile curente există însă și alternativa individuală de soluționare (folosirea hidrofoarelor). Adoptată în unele cazuri, această modalitate („inovație concurentă”) a fost abandonată de cei care au avut posibilitatea adoptării sistemului societar de aducțiune, din motive de ineficiență: realizarea unui apeduct comun presupune cheltuieli mai reduse decât realizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
folosirea hidrofoarelor). Adoptată în unele cazuri, această modalitate („inovație concurentă”) a fost abandonată de cei care au avut posibilitatea adoptării sistemului societar de aducțiune, din motive de ineficiență: realizarea unui apeduct comun presupune cheltuieli mai reduse decât realizarea unui sistem individual de aducțiune a apei și, de asemenea, costul de utilizare al primei instalații este mai scăzut decât al celei de a doua. Aceste calcule de eficiență au constituit un factor în funcție de care s-a făcut opțiunea pentru alternativa societară de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la cealaltă extremă sunt agenții care acționează complet independent de administrație. Poziția intermediară este cea a agenților care, deși aflați în afara sistemului administrației locale, promovează parteneriatul cu instituțiile locale de stat. Pe o altă dimensiune, agenții respectivi sunt de tip individual sau colectiv. În fine, gradul de instituționalizare al agenților de dezvoltare comunitară care operează individual sau colectiv, în cadrul sau în afara administrației locale, este diferit. Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS)1 este un exemplu de maximă relevanță pentru promovarea dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]