5,050 matches
-
fost îngreunată de perseverarea unor sunete, parazite, adăugate în încercările de a pronunța noul sunet. Foarte frecvent apărea ca sunet însoțitor, sunetul c (scare=sare, scapă=sapă). S-a menținut mult timp o variabilitate a fonemelor în funcție de asamblul fonetic, o inegalitate a succesiunii sunetelor, numeroase asimilări și metateze, frecvente cuvinte neterminate. Exerciții: a) Joc didactic: „Spune la ce cuvânt prin înlocuire de sunete și silabe . co - pil a - rici co - joc a - pa co - coș a - mar co - vor a - luna
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
stare naturală . În această stare, omul se eliberează de toate constrângerile statale; aici își poate demonstra adevărata esență, tendința de autoprezervare. În calitatea lor de ființe care se auto-prezervă, oamenii sunt cu toții egali. Spre deosebire de Aristotel, care pretindea că există o inegalitate naturală între oameni și care stipula egalitatea dintre cetățenii aceluiași stat, modernitatea susține că toți oamenii sunt egali de la natură; faptul că indivizii nu dispun de puteri fizice și intelectuale egale nu schimbă cu nimic din această egalitate de principiu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
adevărate libertăți identice cu autodeterminarea individului. Dacă legea este expresia Voinței Generale, care la rândul ei nu este decât o sumă de voințe particulare ( majoritare) interesate de bine, atunci soarta libertății este legată de soarta legilor. În Discurs asupra originii inegalității, Rousseau alegea dintre natură și rațiune, natura. Omul sălbatic este un om liber. Dar, în lucrările de maturitate, situația se schimbă și, nu există libertate acolo unde nu sunt legi. Libertatea fără legi este o contradicție în termeni. Nu există
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
un pact social care asigură protecție persoanei și a proprietății, satisfăcând condiția ca libertatea fiecăruia să nu afecteze negativ libertatea celorlalți. Prin acest acord ipotetic, guvernarea poate fi legitimă doar dacă exprimă voința tuturor. Consecințe ale contractului social sunt crearea inegalităților sociale și instituirea voinței generale, ca voință a majorității. Rousseau sugerează ceva paradoxal, liber e cel ce se supune. Aparent doar, deoarece libertatea în manifestările ei concrete nu poate exista în afara unui cadru circumscris de legi juridice și morale. Libertatea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
sens, evoluția socială din decursul epocii paleolitice - mediată de contexte ecologice diverse, doar ocazional riguroase, ca și de cumulul tehnologic gradual -, deși a cunoscut subtile restructurări, nu a oferit, ca regulă generală, condiții pentru instaurarea, altfel decât viageră, a unei inegalități de statut între indivizi, indiferent de sexul lor. Astfel, societățile paleoliticului inferior au ocupat multă vreme nișe ecologice calde, familiare primelor hominide africane, ceea ce a permis o dietă omnivoră, deci o mai largă autonomie nutrițională a femeilor și copiilor și
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
populației. Deși poate fi asociată unei creșteri în importanța socială a bărbaților, această configurație socio economică s-a demonstrat multă vreme incapabilă să ofere surplusuri productive stocabile și să susțină o reducere a mobilității, precondiții ale oricărei forme instituționalizate de inegalitate. Chiar și în contextul apariției ulterioare a unor societăți trans-egalitare - a căror emergență poate fi prezumtiv atribuită, în Europa, tehnocomplexului gravettian - diviziunea accentuată, susținută simbolic, a activităților între sexe, deși a oferit unul dintre pilonii economici ai stratificării sociale ereditare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
educative și schimburilor matrimoniale, ei devin obiectul unor elaborate ritualuri de inițiere. Principala concluzie ce reiese în urma reevaluării propuse aici o reprezintă importanța mecanismelor egalitare în stoparea permanentei tendințe sociale către stratificare și ierarhie; ele au inhibat sistematic și emergența inegalității dintre sexe, instituită târziu, în opinia autorilor, după adoptarea economiei productive. Evidențierea importanței vitale a contribuției culturale a femeilor și copiilor este însoțită, în partea finală a studiului, de câteva observații legate de acțiunea, frecvent ignorată, a acestor categorii sociale
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
stratificate în termeni de statut și posesiuni, ca să nu le amintim pe cele în care ierarhia ereditară și chiar practica sclavajului constituie norma (Ames 1995). Mai mult, deși esențiale pentru sancționarea ei instituțională, posesiunile materiale nu reprezintă singura formă de inegalitate: cunoașterea, consacrată prin ritualurile de inițiere, reprezintă o alta și, probabil, și cea mai importantă, în cazul particular al vânătorilor-culegătorilor (Peterson 1993; Shennan 1996). Statutul copiilor rămâne, din rațiuni previzibile, destul de neclar în observațiile etnografice. Este indubitabil că propensiunea etnocentrică
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cu întregul cortegiu de implicații ale acestui fapt: extensiunea rețelelor demografice, evadarea din „proximitatea” relațiilor sociale și apariția unei „diaspore globale” (Gamble 1999, 2008), escaladarea identității etno-stilistice a grupurilor (Vanhaeren & D’Errico 2006) și apariția manifestă a unor forme de inegalitate socială (Vanhaeren & D’Errico 2005, Zilhao 2005, Harrold 1980). Toate aceste elemente par a gira, la prima vedere cel puțin, o aplicabilitate lărgită a modelelor etnografice pentru paleoliticul superior (Graves-Brown 1996, Owens & Hayden 1997, Vanhaeren & D’Errico 2005). Lucrurile par
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
societățile paleolitice habitau în contexte climatice și de biotop reci, în care activitățile vânătorești ocupau o poziție centrală și, proporțional, prestigioasă, și din moment ce acestea reveneau în exclusivitate bărbaților, o diviziune clară pe sexe a activităților a oferit „dintotdeauna” premisele unei inegalități de statut între cele două sexe. Observațiile de mai sus, fie ele și ancorate într-o perspectivă deliberat materialistă, și, ca atare, unilaterale, au fost, sperăm, suficiente pentru a pune sub semnul întrebării o parte din aceste prejudecăți eternaliste, inclusiv
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
nu rareori greoi, tocmai din pricina aranjamentelor sociale în care este imbricată tehnologia (Pfaffenberger 1992; Richerson & Boyd 2001) - a permis o detașare relativă în raport cu această fragilitate, a fost posibilă apariția, pentru multă vreme discontinuă și efemeră, a unor forme efective de inegalitate, dintre care cea dintre sexe reprezintă doar o formă, și încă una târzie, ce nu precede, în opinia noastră, Holocenul. Diviziunea parțială pe sexe a activităților a reprezentat, după toate datele disponibile, o necesitate sociobiologică, coextensivă apariției genului uman, codificată
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
parțială pe sexe a activităților a reprezentat, după toate datele disponibile, o necesitate sociobiologică, coextensivă apariției genului uman, codificată simbolic târziu, ca și rudenia, odată cu apariția limbajului articulat. Ea nu a putut oferi, însă, o bază solidă pentru susținerea unei inegalități instituționalizate între sexe, sistematic descurajată de mecanismele de nivelare, alianță și împărțire a hranei, a căror acțiune este singura capabilă să explice expansiunea uriașă a societăților din paleoliticul inferior. Pe de altă parte, colonizarea graduală a contextelor climatice reci, consecventă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
dezechilibrate pe cele trei faze ale rețelei de alimentare; prezența receptoarelor monofazate (aparate de sudură, cuptoare electrice de inducție la frecvență industrială sau cu rezistoare, tracțiune electrică etc.); receptoare trifazate a căror funcționare produce un regim dezechilibrat (cuptoare cu arc); inegalitatea impedanțelor rețelelor electrice pe cele trei faze (din motive constructive). 4.2. Efectele regimului nesimetric Principalele efecte ale regimului nesimetric sunt: încălziri datorate pierderilor suplimentare în mașini electrice de curent alternativ (motoare asincrone, generatoare și motoare sincrone), cauzate de circulația
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
percepute drept simetrice, din moment ce a ajunge sus nu este același lucru cu a coborî. Prin urmare, logica vizuală cere ca ele să nu fie egale ca lungime. Atunci când ele sunt egale avem o contradicție vizuală între egalitatea în lungime și inegalitatea în funcțiuni. Simetria axială a crucii romane servește mai bine poziția verticală decât simetria centristă a crucii grecești. Când partea de sus a barei verticale este mai scurtă decât cea de jos, diferența dă o expresie vizuală diferenței funcționale. Ea
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
un gest de abandonare pasivă. În mediul nostru controlat gravitațional, diviziunile verticale se ivesc cu ușurință, în timp ce acelora orizontale le sunt necesare condiții speciale. Și echilibrul dintre stânga și dreapta care face posibilă egalitatea în plan orizontal diferă substanțial de inegalitatea ierarhică dintre deasupra și dedesubt. În Narcis, atribuit lui Caravaggio (figura 82), axa simetriei orizontale este plasată ușor sub centrul geometric, sporind prin aceasta greutatea copleșitoare a băiatului din jumătatea superioară. Simetria mecanică a celor două imagini, care ar fi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
informare asupra beneficiilor pentru sănătate ale recuperării. Vârsta înaintată este citată ca o altă cauză de neparticipare, deși, la ora actuală, se constată prezența tot mai mare a femeilor vârstnice în aceste programe. Diferențele rasiale sunt un alt factor de inegalitate, numai 12% dintre femeile de rasă neagră cu indicație de recuperare fiind incluse în programe de antrenament comparativ cu 24% dintre femeile albe, iar femeile negre care sunt prezente în aceste programe sunt semnificativ mai tinere. Alt element de influențare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
impuse de beneficiari, există în fiecare creator dorința de a evada din regulă, din canon, și de a face altceva. Așa s-a născut o mare varietate de forme, multe având punctul de pornire în temele anterioare. 1. Compozițiile asimetrice Inegalitatea împărțirii formelor pe verticală și pe orizontală dă naștere la o infinitate de modalități de organizare a suprafeței și a spațiului. Raporturi de 1/2, 1/3, 1/4, 1/5, 1/6, 1/7 etc., desfășurate pe orizontală, precizează
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
planetele au fost înscrise pe un cerc în ordinea presupus firească și au fost citite din trei în trei. S-au introdus cicluri lunisolare, tot mai apropiate de adevăratele mișcări; s-a descoperit inconstanța vitezei Soarelui pe ecliptică și deci inegalitatea anotimpurilor. La moartea lui Asurbanipal - 625 î.e.n., cel plin de știință și astronomie, Chaldeea a scăpat de sub dominația Asiriei și o dinastie proprie, neo-babiloniană, și-a început domnia (625-539 î.e.n.). Cel mai strălucit conducător al acestei perioade a fost Nabucodonosor
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
al copilului. Lenea. Pentru a fi diagnosticată ca deviere de conduită, este important să se facă bine diferența între lenea cu substrat organic sau falsa lene și lenea caracterială. Prima categorie se învecinează cu lentoarea, apatia și se caracterizează prin inegalități în participarea la muncă și în randamentul muncii. Când lenea apare ca o anomalie din cauza incapacității parțiale de a presta o muncă tocmai la o vîrstă caracterizată prin activitate, curiozitate, dinamism, nu poate fi socotită ca o deviere caracterială. Ea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
minorat, mereu dependenți. Dimpotrivă, al ții , caută să creeze copiilor un regim de mare blândețe, ferit de griji, cu motivarea de a nu suferi și copii lor de dificultățile materiale și morale pe care ei înșiși le-au înfruntat odinioară. Inegalitățile de atitudine educativă dintre părinți sau ale unuia și aceluiași părinte de la un moment la altul determină de asemenea efecte patogene.Atmosfera familială prea tristă, creată de monotonie apăsătoare, sau aceea prea agitată, caracterizată de certuri, strigăte, bătăi, plâns, injurii
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
M.Voicu, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 footnote> -apare eficace, mai ales pentru a asigura “forța egoului” la copil și a stăpâni comportamentele hiperimpulsive și perturbante. Atunci când carențele și conflictele afective din mediul familial, tulburările relațiilor familiale, inegalitățile de atitudine manifestate de ambii părinți față de copil etc. depășesc anumita limite de intensitate și de durată, transformându-se în adevărate situații traumatizante pentru copil, personalitatea în formare a acestuia se va înscrie pe căi greșite. Astfel, dacă copilăria se
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
sau maxilo-facială. Echimozele palpebrale, în special asociate cu chemozis, trebuie să ridice suspiciunea unei fracturi de bază de craniu. Aprecierea situației cranio-encefalice va lua în considerare starea de constiență, prezența mișcărilor spontane sau deviațiilor globilor oculari, reactivității și egalității pupilare. Inegalitatea pupilară poate fi prezentă în leziuni cerebrale ipsilaterale (midriază alături de alte semne de focalizare) sau în cadrul sindromului Claude Bernard Horner instalat într-o fractură de coloană cervicală. Prezența semnelor de focalizare ridică suspiciunea unui hematom intracranian, situație ce impune diagnostic
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
restructurări ale capitalismului "global". În faza "antropologică", a teoriilor dezvoltării, un număr foarte mare de publicații, fondate pe anchete la scara "micro", discută despre explicațiile sociale și culturale, rolul femeilor, studiul luării deciziilor la nivel local, cheltuieli de prestigiu, adâncirea inegalităților. La orice nivel s-ar plasa, în pofida eșecului multor programe și proiecte, ideologia tehnocrată rămâne foarte puternică. Raționalitatea este unul dintre marile mituri (în sensul discursului autorității) ale Occidentului, dar, în materie de dezvoltare economică, numeroși sunt experții care se
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a economiei și la ceea ce am putea numi o planetarizare a conștiințelor. Omenirea devine conștientă de ea însăși, dar raporturile de forță și violența nu încetează să apese asupra transformării sale. Lumea se uniformizează, dar, la extremele bogăției și sărăciei, inegalitățile se adâncesc. Știința face progrese revoluționare atât în ceea ce privește cunoașterea universului, cât și în cea a vieții, dar religiozități de tot felul nu au fost niciodată mai pregnante. Toate aceste contradicții se pot vedea și citi în mini-scenariile și în ocurențele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
corelează cu opoziții funcționale specifice sistemului pragmatic al limbii, care, prin raportare la alte limbi, configurează particularitățile unui stil cultural de interacțiune. În raport cu norma literară, uzul pronominal actual participă la opozițiile elaborat/nonelaborat, focalizat/nonfocalizat, formal/informal, ingroup/outgroup, egalitate/inegalitate discursivă, asertiv/nonasertiv Particularitățile structurale ale sistemului pronominal românesc (parametrul subiectului vid, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv etc.) sunt valorificate în cadrul unor mecanisme pragmatice care generează opoziții discursive cu caracter regulat. Uzul pronominal actual se caracterizează prin
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]