3,033 matches
-
detectivul postulează un cod atitudinal menit să proiecteze ființa în profunzimi nebănuite; pe de altă parte, la un alt nivel al discursului, cititorului i se sugerează dacă nu un cod hermeneutic in nuce, măcar o pistă de lectură axată pe inocența sinonimă, și aici, cu anularea prejudecăților interpretative: "Trebuie să stai mult timp singur ca să poți auzi lumina. Trebuie să-ți lași nările în strujeni ca să simți cum miros îngerii după-masă. Trebuie să bați cuie în zid, și zidul trebuie să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ca să simți cum miros îngerii după-masă. Trebuie să bați cuie în zid, și zidul trebuie să fie roșu ca zahărul din copilărie, ca să auzi cum cade o unghie de crin. Trebuie să-ți aurești manșetele cămășii cu fântâni ca să atingi inocența" (Testamentul detectivului Arthur). Retras la țară, unde așteaptă o dată la cinci săptămâni diligența poștală, Julien Ospitalierul își rememorează candid iubirile, fie ele pur virile, înalt spirituale ori pedestru obiectuale. Discursul său aglutinează referințe livrești (uneori se și adresează, direct, unor
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nealterare a feminității, ba chiar un fel de panaceu al animei universale. Deloc întâmplător, ultimul volum de poezii al jurnalistei, Inventatorul de cuvinte, se grefează explicit pe această convingere a mamei, îndreptată exclusiv spre universul infantil, redescoperit cu uimire și inocență, dar mai ales cu nedisimulată tandrețe. Receptorul textelor și, de multe ori, actantul eroicelor istorii... domestice rememorate în poeme precum Inventatorul de cuvinte, Făt-Frumos din lapte, Ce visa un somn, Pijama cu pis-pis, Inventatorul de cuvinte ori Secrete de vindecare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pentru toți/ calul verde la care ei visează" Calul verde) sunt deopotrivă mizeri și impunători. A se vedea, bunăoară, ursul uriaș, respingător ca înfățișare, dar care are capacitatea de a visa la propria împlinire, așadar este apt a-și restaura inocența printr-o realitate paralelă: "Tâmpit de dans, cu părul încleiat și duhnind/ de toate scursorile/ ursul visează la Ursula" (Ursul). Sau deplorabilul măgar, Midas, la al cărui piept crește o lupoaică albă ce-l umple de regești dezmierdări: "de-un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Zvâcni fecioara, Europa,/ coapsele zburânde, călărind taurul/ și toate popoarele înfrățite/ învățară în cor/ idiomul privirilor mute, cuvintelor/ articulate în mările, ploile, zâmbetele și lacrimile/ reunite în Common house./ Din mansarda ei poeții/ au înălțat un zmeu:/ E manifestul târziei inocențe" (E). Mai reușite sunt textele în care una dintre marile obsesii ale poetei (alteritatea interioară ca apanaj al artistului modern) este tratată cu solvent suprarealist: "Vând pălării la ușa spitalului/ rotunde, de paie, pălării de cowboy și jobene/ mulțimea dă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aflăm departe de orice manifestare de efervescență lirică. Nu întîmplător, un colaborator al revistei "Paris-Match" îl compară pe Pinay cu acel erou al unui film american, Smith, cetățean cu totul obișnuit, promovat în mod accidental în viața politică, care, prin inocența și bunul său simț îi dă gata pe adversarii săi cei mai dibaci. Pinay apare ca un Smith francez, "un om oarecare", un anonim, scrie "Paris-Match", "chemat să rezolve grava criză a francului francez". În mod paradoxal, cei care contribuie
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
secolelor și a mileniilor. Viziunea Vîrstei de aur se confundă întru totul cu aceea a unui timp nedatat, incomensurabil, care nu poate fi contabilizat, despre care se știe doar că se situează la începutul aventurii umane, fiind un timp al inocenței, al fericirii. Acest paradis pierdut, inseparabil de atîtea visuri ale oamenilor menținute de-a lungul istoriei, a fost conceptualizat, raționalizat, teoretizat, fiind numit stare de natură, printr-o anumită reflecție filosofică impusă în Europa în secolul Luminilor. Este, desigur, inutil
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
regi. Trebuie doar să precizăm că dominat efectiv de noțiunea căderii, a decăderii, acest vis al unui trecut al Luminii, mai fericit și mai frumos tinde aproape întotdeauna să se cristalizeze, să se fixeze în relația cu valorile esențiale: ale inocenței, ale purității, pe de o parte, ale prieteniei, ale solidarității, pe de altă parte. Orice mitologie a Vîrstei de aur își impune coerența în funcție de aceste două teme, în perspectiva acestei duble căutări sau a acestei duble nostalgii. E de la sine
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
grației neprihănite, ale strălucirii celei dintîi aurore. "Primul soare deasupra primei dimineți", va spune Péguy la rîndul său, evocînd memoria Evei, cea dintîi femeie "născută în cea dintîi grădină". Dar, de asemenea, e vorba mai ales de un timp al inocenței, de "zile pure", neatinse de nici o murdărie, la adăpost de orice rău, în care pînă și moartea nu evoca decît imaginea unor porturi fericite în care se sfîrșesc liniștitele călătorii. E ceea ce vor spune din nou versurile lui Péguy: Ceea ce
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
arierplanul escatologiei biblice este, fără îndoială, în întregime bulversat. Totuși, în Adaos la Călătoria lui Bougainville, bătrînul tahitian al lui Diderot, "oftînd după frumoasele zile apuse ale țării sale", apără de invadatorul venit din altă lume tocmai această stare de inocență primară, intactă, castă, neatinsă, necunoscînd răul și nici păcatul originar. Sîntem nevinovați, proclamă el, sîntem fericiți și tu nu poți decît să strici fericirea noastră. Noi urmăm instinctul pur al naturii și tu ai încercat să-1 înlături din sufletele noastre
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
comunități reconstruite. Dincolo de viziunea acestui fericit echilibru, în sfîrșit regăsit, între realitățile și nevoile poporului și o formă nonadministrativă de autoritate, proaspătă, directă, legitimată de vechimea serviciilor și de permanența îndatoririlor, rămîne totuși primordial imperativul reabilitării morale, al întoarcerii la "inocența" pierdută. Față de "moravurile corupte ale acestui timp, în opoziție cu aroganța glumelor mondene apreciate de secolul care se încheiase, se face apel la vorbe și gînduri serioase, la rigoarea ținutei și a comportamentului. În contradicție cu complicațiile mincinoase ale societății
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pe care o pun în mișcare marile puteri irezistibile ale capitalismului industrial și financiar, aceea pe care se străduiesc să o domine acești stăpîni din vremurile noi care sînt negustorul, bancherul, meșteșugarul este acuzată încă o dată de "a fi abandonat inocența", de "a fi renunțat la probitate", de "a se fi jefuit de tot ceea ce este omenesc", " Îmi place mult să văd la voi, dragi meseriași se bucura încă prin 1770 un preot vestit dintr-un orășel provensal acele case cu
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vorba deci de o puritate pierdută, dar și de o solidaritate care s-a rapt. Acel vechi cartier din Orleans în care s-a născut și și-a petrecut copilăria nu este, de fapt, pentru Péguy, doar imaginea și simbolul inocenței dintîi, păstrată vreme de secole, este, de asemenea, imaginea unei generozități sociale continue, este amintirea unui loc privilegiat, mereu disponibil, un loc al intimității calde și al întrajutorării colective. Constatarea este de ordin general. Condamnarea societății moderne societate dominată doar
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Cît de sfînt este să-ți duci viața în ambianța unei prietenii liniștite, la adăpost de furtuni și de pasiuni violente. Ce spectacol plăcut și emoționant este o casă simplă cu toate la locul lor, în care domnesc ordinea, liniștea, inocența." Astfel, omul ce trăiește în "starea de natură" de altfel ca și cel dintr-o anumită epocă istorică devenită legendă viețuind, de regulă, "sub privirea" și în apropierea altora, se socotește a fi protejat deopotrivă de sfîșierile sale lăuntrice și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acest impuls venit din străfundurile ființei și care-i face să confunde viziunea unei tinereți pierdute a lumii -a lumii de dinaintea istoriei cu vîrsta aceea visată, dar mereu prezentă, a timpului binecuvîntat din primii săi ani de viață? Recunoscînd fericirea, inocența uneia, revii la fericirea, la inocența celorlalte, starea de natură și starea de copilărie tind să se asimileze una celeilalte. La fel sau aproape la fel la vechea Burgundie, la decorai și cîntecele copilăriei sale trimite Péguy, pentru a evoca
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și care-i face să confunde viziunea unei tinereți pierdute a lumii -a lumii de dinaintea istoriei cu vîrsta aceea visată, dar mereu prezentă, a timpului binecuvîntat din primii săi ani de viață? Recunoscînd fericirea, inocența uneia, revii la fericirea, la inocența celorlalte, starea de natură și starea de copilărie tind să se asimileze una celeilalte. La fel sau aproape la fel la vechea Burgundie, la decorai și cîntecele copilăriei sale trimite Péguy, pentru a evoca oamenii din vechea Franță, noblețea lor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de farmecul tinereții ce face să prindă viață din nou bucuria și voluptatea, în vreme ce acum se văd lipsiți de orice plăcere." E vorba deci de o pură ficțiune, de fantasmele vîrstei pe care aceste imagini glorioase, ale fericirii sau ale inocenței le alătură evocării unui trecut dispărut. Se întîmplă ca, fiind copleșiți de gînduri triste și înșelați de o reprezentare inexactă a lucrurilor, ei să-și închipuie că buna-credință și prietenia între oameni au dispărut și, ca și cum s-ar întoarce dintr-
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
violența să nu triumfe în lume, împiedicând să se manifeste vocația spre fericire a omului. El încearcă puterea religiei, verifică efectele forței, ale înțelepciunii, se întreabă, apoi, dacă omul nu ar trebui readus în starea lui paradisiacă, adică la starea inocenței. Totul e însă zadarnic, pentru că în insula utopică unde Călin și Maria se retrag, pentru a pune bazele unei lumi fără tragedii, încolțesc ura și îndoiala, violența și complicitatea. Încheierea e că nu se poate ieși din propria condiție și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
acțiunea sa de a lega buchetele, pe de altă parte, pentru narator, în acțiunea sa de a le descrie. Se demonstrează aceasta și în descrierea buchetului care, prin compoziția sa, este o prezentare mimetică a întîlnirii celor doi îndrăgostiți (de la inocența primelor flori la tumultul celor din urmă, ce precedă apariția macului masculin), avînd o finalitate care incită, subliniată de comentariul naratorului. Știind că astfel comparatul (femeia) și comparantul (vegetalul) își schimbă în permanență atributele, Balzac ajunge la sugestia senzualității evitînd
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acest al treilea și funebru termen al hegelianismului care, oricît de asimptotic am dori să-l concepem, marchează sfîrșitul unei epoci și nu se poate vădi după cum o demonstrează istoria decît de o perfectă sterilitate științifică". Se vede aici întreaga inocență a lui Lupasco. El era incapabil să conceapă răul. Chiar dacă era de o perfectă curtoazie și de o mare generozitate în viața de toate zilele, nu respecta conveniențele sociale în opera sa: credea în puterea absolută a adevărului. O răcire
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de "civilizație europeană". Pe măsură ce sînt explorate celelalte colțuri ale lumii, apartenența europeană se face simțită din ce în ce mai intens. Această apartenență poate fi percepută dintr-o perspectivă critică, ca atunci cînd filozofii secolului al XVIII-lea raportează brutalitatea și desfrînarea europene la inocența "bunului sălbatic" și la înțelepciunea mandarinului chinez. La rîndul lor, romanticii vor încerca nostalgia comunităților organice din Evul Mediu și a Creștinătății pierdute. În secolul al XIX-lea însă, apartenența la Europa va fi percepută ca fiind din ce în ce mai satisfăcătoare. Către
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
moralizatoare a finalurilor este evidentă, formația teologică, dar și nonconformismul funciar al autorului rimând inevitabil cu un astfel de teatru strunit. Amon-Ra, poem dramatic alimentat de întâmplări imaginare din Egiptul antic, propune o ambianță dominată egal de perfidie și de inocență. Iubirea, incriminată fariseic de autoritatea religioasă ca blasfemie, se relevă ca un atribut al împlinirii și al continuității, iar oamenii se mișcă sub semnul zeului solar Ra, care înseamnă viață. Pe căi diferite, marele preot Bubasta și faraonul Amenhotep caută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
asta, adulții cu o înfățișare de bebeluș sunt în general mai apreciați decât ceilalți; îi considerăm mai agreabili, mai drăguți, dar și mai puțin periculoși. Totuși, succesul lui Cauet stă și într-un amestec subtil între glumele caustice uneori și inocența sa aparentă. Și în această privință un studiu a lui Leslie Zebrowitz-McArthur aduce informații prețioase. L. Zebrowitz-McArthur a studiat impactul aspectului fizic al acuzaților asupra condamnărilor lor în 506 procese din SUA. Ea a constatat că acuzații care aveau fețe
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în progresul lor spiritual. Dar sanctificarea Caterinei și a celorlalte fecioare-martir nu este doar rezultatul per-fecțiunii lor. Miza a fost puritatea, care poate fi per-cepută ca "semnificat tangibil al credinței și forței lor miraculoase 140", cauza martiriului lor. Neoferindu-și inocența în schimbul bogăției materiale, au fost răsplătite cu calea către rai și obținerea unui râvnit loc etern. Acest exemplu extraordinar le-a îndemnat pe femei la castitate premaritală, moderație post-mari-tală și comportament virtuos. Fecioara Maria, Madonna iconografiei occiden-tale, a reprezentat modelul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
voturile; aici deliberativul este în acel demonstrativ (...) Cicero demonstrează că Arhias trebuie admis printre cetățenii romani. De ce? Pentru că are un geniu ce va face onoare statului: aici demonstrativul se unește cu judiciarul. Oratorul roman îl apără pe Milon dovedind judecătorilor inocența și curajul său, arătînd și folosul ce va dobîndi prin el patria: aici se găsesc reunite judiciarul, demonstrativul și deliberativul" D. Gusti, 1984: 18), pot fi desprinse in vitro, nu și in vivo următoarele tipuri textuale structurale, legate de anumite
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]