4,420 matches
-
voiau pace !”. Pacea o voia Lenin, cum am zis. Viața nu iartă este o fosilă ciudată, care se găsește într-un strat geologic unde nu- i e locul. Nici în Mitrea Cocor (1952) armata română nu este denigrată cu atâta insistență. În 1959, când apare Viața nu iartă, Stalin era mort, Hrușciov își prezentase raportul secret, trupele sovietice părăsiseră România, suntem în plin proces de „românizare” a comunismului, nu mai era deloc la modă să înfierezi soldatul român pentru că luptase împotriva
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a îmbogățiților de război. Fracul l-am închiriat cu bani de la un burghez imbecil [spus ca «pește înotător» - n.m.]. Ordinea cui ? Sunt mulți pe această lume cărora nu le e frică să lupte împotriva acestei ordine [sic ! ]”. Auzim repetat cu insistență faptul că războiul împotriva Uniunii Sovietice e nedrept, dar nu-i de-ajuns, se mai bagă și un cadru cu o inscripție luminată pe un perete, „Jos războiul antisovietic !”, ca să priceapă și ultimul om al muncii. Cât îl privește pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un moment dat marele șantier pe care lucrează și să revină, cu banii câștigați, în satul natal, dar colectivul îl determină să rămână - Partea ta de vină (1963). Poveste sentimentală (1961) inaugurează un curent invers, care va fi promovat cu insistență în filmele anilor ’70 și ’80 : părăsirea orașului de către ingineri, medici, profesori în favoarea unor zone rurale nedezvoltate, la emanciparea cărora vor contribui cu elan. Anticitadinismul, orașul prezentat ca sediu al reminiscențelor burgheze decadente, în cazul de față Bucureștiul, pe care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
matografistul” e o lichea tânără care așteaptă să-și ia chenzina, trupetele- șofer, un bou buimac... Nu vedem activiști cinici și cruzi, securiști torționari, judecători cu sentința la plic. Ce se conturează însă sumbru în spatele personajelor grotescomic agresive rezultă din insistența cu care ele cer un singur lucru celor doi tinei : Jucați jocul ! Prefaceți-vă ! Intrați în realitatea asta paralelă pe care v-o aducem noi ! Nu vrem să vă convingem de superioritatea orânduirii socialiste, nu ne interesează ce gândiți, nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
noiembrie 1443, dat de Ștefan, fiul lui Alexandru cel Bun, se arată că „vama numită vama de la Moldovița și cu satul”, aparțineau mănăstirii Moldovița <footnote D.R.H.,op.cit., p. 344. footnote>. Considerând insuficiente precizările făcute în actul amintit și, desigur, la insistențele călugărilor și egumenului mănăstirii, așa cum se va proceda și în alte cazuri, în decursul timpului, același domn, Ștefan, emite, la 11 februarie 1447, un alt document în care întărește dania „sfânt răposatului părintelui nostru, Alexandru voievod, începând cu vama ce
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pentru o deversare controlată. (S. Barbu, ministrul mediului - TVR1, 17.IV.2006). O variantă sintactică a expresiei în discuție, având funcție de focalizare, este construcția cu relativa scindată (GALR 2008, II: 210) ceea ce pot să vă spun/declar; în exemplul următor insistența asupra caracterului parțial al informației care "poate fi dezvăluită" maschează, de fapt, refuzul de a răspunde la întrebare: - De ce nu s-a discutat dosarul acesta? (reporterul) - Deci ceea ce pot eu să vă spun este că avem restanțe. Ceea ce pot să
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
copiilor? - se întreba Ancuța. Secretul Pentru Horia, studentul întârziat, zilele călduroase ale începutului de vară sunt încărcate de emoțiile ultimului examen din anul terminal, dar și de lehamite și de transpirație. Concediul pentru studii l-a obținut greu, după multe insistențe și îndelungi rugăminți. Nu pentru că unitatea la care lucrează și-ar fi dereglat activitatea din cauza absenței lui, ci pentru că existau și niscaiva invidii că, iată, peste câteva luni va obține diploma de inginer și, cine știe, se cocoață la șefia
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
căminelor din campus, toate la un loc fiind pentru Horia piedici în învățare. În fiecare zi, pe sub geamul camerei în care locuiește, se perindă grupuri de țigănci cu copii în brațe care practică cerșetoria și oferta de ghicit, cu mare insistență. Studenții le oferă pâine, alte alimente, haine pe care nu le mai folosesc sau chiar sume mici de bani. Într-o zi, căutând în frigider mâncarea pregătită pentru fetiță, Horia a descoperit o bucată de slănină care de mai multă
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
căutării drumului propriu pentru viitor. Privindu-i pe cei doi cum lucrează zi de zi, în sufletul adolescentului s-a născut dorința de a adopta o astfel de profesie mai ales că cea de preot nu-l atrăgea, cu toate insistențele paterne. Astfel la îndemnul zugravului Nicolau și la promisiunea acestuia de a-l lua ucenic, tânărul Stahi se decide să plece la Iași. Ca urmare a acestei opțiuni se naște un puternic conflict de familie care se va încheia în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
are pretenția unui studiu adevărat. Comentatorii de mai târziu nu și-au asumat cercetarea aprofundată a operei pic- torului. Ei au preluat succintele informații transmise prin amintita și modesta prezentare critică a Elenei Zara, poate chiar foarte per- sonală, privind insistența pictorului asupra analizei și reprezentării detaliilor. Studiul se cuvine a fi condus dincolo de aceste aparențe, pentru a dezvălui privitorului esențele stator- nice și solide ale creației stahiene. Ni se pare exagerată observația contestatară, că uneori se apropie prea mult de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
dar încă mai plauzibil în afara Axei militare - cu Italia și Spania, este de înțeles de ce acest accent apăsat și exclusiv pe componenta latină a originilor poporului român, cele care i-ar marca definitiv nu doar limba, ci și mediul edificat. Insistența pe monumentele romane este semnul unui astfel de efort. Nu mai departe decât monumentul lui Apolodor din Damasc, Tropaeum Traiani, de la Adamklissi (cum suna în ortografierea epocii), ar fi trebuit restaurat, dar unde? - în Parcul Carol din București, iar aici
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
a răspunde întrebărilor formulate de profesor. Răspunsurile sunt rezultatul discuțiilor dintre aceștia. 3. Constituirea la nivelul întregii clase a unei “rețele de discuții” între adepții unei poziții, și care să contracareze contraargumentele posibile. Cerințe: 84 ¾ Încurajarea participării tuturor membrilor grupului ¾ Insistența pentru clarificarea argumentelor și soliditatea lor. ¾ Rezumarea argumentelor. ¾ Concentrarea pe demontarea argumentelor poziției adverse. ¾ Posibilitatea schimbării atitudinii unor elevi prin adoptarea poziției opuse, dacă argumentele sunt suficient de puternice și solide și au reușit să îi convingă. Aceasta activitate ajută
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
motivației • Lipsa autodisciplinei • Teama că ideea îți va fi furată de un coleg • Teama de a-ți asuma riscuri • Teama de eșec • Teama de a greși sau de a fi criticat • Intoleranța față de ambiguitate, de ceea ce nu este încă clar • Insistența de a fi logic • Incapacitatea de a percepe adevarata problemă • Neîncrederea în gândirea intuitivă, în ceea ce simți • Incapacitatea de a folosi toate abilitățile • Lenea • Dorința prea mare de siguranță • Lipsa de rezistență și de perseverență • Lipsa liniștii interioare, datorită agitației
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
etc.). Autoagresivitatea copilul recurge la un astfel de comportament pentru a se autostimula sau pentru a manipula adulții din jur (ex. lovirea coapselor cu podul palmei, mișcarea mâinii etc.). Modele restrânse de activități și interese acestea includ rezistența la schimbare, insistența pentru rutine și ritualuri, fixație pe obiecte sau preocuparea pentru anumite părți ale acestora (ex. dorește sa mănânce același aliment in fiecare zi; nu este interesat de o mașinuța, ci doar de rotile acesteia; dorește să se joace cu aceeași
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
filozofia unui universitar (...) fără să vadă decât proiecțiile propriilor sale obsesii”; Gala Galaction avea „obsesia drumului”; George Enescu - „obsesia oedipiană”: „S-a plâns numai de lipsa timpului pentru a-și încrusta pe partitură multitudinea ideilor muzicale ce-l încercau cu insistență și-l obsedau” (Octavian Lucian Cozma); Constantin Brâncuși „nu căuta, poate, nici frumosul, ci-și urmărea obsesiile lui tragice imitând Antichitatea” (Petre Pandrea). Cele mai productive pentru actul creației au fost considerate: stilul cognitiv, atitudinile creative și motivația. În luarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
la școală, nu se poate concentra la lecții, nu înțelege ce i se explică. Randamentul lui scăzut va fi prompt sancționat de învățător, creând totodată premisa unor posibile greșeli în temele pentru acasă, cu suita mai sus amintită de urmări. Insistențele, discursurile pe care copilul le înțelege oricum, altfel decât părinții nu își au rostul. Este momentul când se formează gustul de a munci cu bucurie. Dacă temele pentru acasă vor deveni pentru copil o sursă de enervare, o trudă, curând
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
a longevității perioadelor de maturizare și, implicit, a strategiilor vitale proprii fiecărui sex. Oricum ar sta lucrurile, după modelul majorității speciilor animale, strategiile sexului feminin trebuie să fi jucat un rol cheie în configurarea primelor societăți umane, chiar și fără insistența acordată „conspirației” sau „grevei sexuale” (Knight 1991). În acest sens, nici apariția unor comunități patrilocale nu ar putea fi redusă la interesele reproductive ale bărbaților: ele au reprezentat aranjamente sociale convenabile indivizilor de ambe sexe, ca și apariția timpurie a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
contact vizual, au o postură umilă, sunt buni ascultători, ascund sentimentele, nu transmit păreri, nu oferă opinii, se lasă dominați, sunt nehotărâți, se scuză permanent, se arată de acord cu punctele de vedere exprimate de ceilalți); c) agresiv (caută cu insistență contactul vizual, au o postură dominantă, nu sunt buni ascultători, ascund părerile, ascund informații, întrerup discuțiile, vor să domină discuția, utilizează tonalități ridicate, vor să se facă auziți, sunt sarcastici, atacă verbal, evită subiectele întrebărilor, sunt foarte hotărâți, încearcă să
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
receptorului), debitul verbal (numărul de sunete emise într-o unitate de timp, care este fie o manifestare temperală sau afectivă, fie o modalitate de a influența destinatarul), intonația (variația de înălțime a tonului), bâlbâiala, prelungirea unor silabe sau accentual de insistență (subliniază intenția vorbitorului), inflexiunile vocii (variații făcute cu un anumit scop), fluierat (admirativ sau depreciativ) etc. Rolul comunicării paraverbale Comunicarea paraverbală este importantă deoarece, prin aceasta, se poate accentua o idee sau un cuvânt, contribuind la persuadarea receptorului. Ea poate
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
genă moștenită de la maimuțe, instinct primar+hormoni, îndeamnă pe unii tineri să se culce cu mai toate tinerele din grupul respectiv. Omul fiindui necesar și o activitate socială tinerele sunt prinse între ciocan și nicovală, tinerele ce nu cedează la insistențele sexuale sunt respinse de grupul lor. Un alt aspect întîlnit este instalarea unei atmosfere destul de grele în clasă. Unul din cei mai răi dintre tineri dă tonul la tot felul de prostii inclusiv la a chiuli de la ore a se
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
dorește să înceapă o activitate sexuală cu el, deși acea tînără este fată și nu știe de bărbat. Urmează mai apoi un asediu din partea tînărului, dar și din partea grupului din care fac parte, fata fiind respinsă, pînă ce fata cedează insistențelor respectivului. Tînăra respectivă mai apoi este părăsită de tînăr, cucerirea ei fiind de fapt un joc, o încercare menită a demonstra puterile tînărului. Am întîlnit acest aspect de nenumărate ori. Un asemenea tînăr întrebat de ce a distrus fata, a răspuns
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
prezenței abuzului de la comportamentul dificil, elevii cu abilități limitate de comunicare devenind mai puțin cooperanți cu oricine, randament școlar scăzut, anxietate și stres generate de idea de a frecventa școala sau de a reveni acasă, izolarea în clasă în timpul pauzelor, insistența de a rămâne în preajma profesorului până la abandonul școlar crescând riscul de sinucidere. Comportamentele exercitate de către abuzatori pot fi aceleași ca și în cazul elevilor-țintă fără dizabilități, variind de la folosirea poreclelor, tachinare, imitarea, agresivitate verbală, amenințări și deposedarea de obiectele personale
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
a avut pre‑ tenția de a fi considerat savant, dar s‑a mulțumit cu cercetări în lumea vizibilă, cunoaștere pe care o considera necesară artei sale. Leonardo a fost genul de pictor care de regulă, își lăsa operele neterminate în ciuda insistențelor, motivând că el este acela care hotărăște finalizarea lu‑ crărilor. Din nefericire puținele opere terminate de Leonardo nu au ajuns până la noi decât într‑o stare foarte proastă de conservare: și totuși distingem lu‑ crări ca: Cina cea de Taină
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Imediat după arta bizantină în arta occidentală culoarea a fost o excepție însă în impresionism ea a devenit un program. Pictura veche ajungând până la Renaștere nu a putut renunța la volum; însă volumul și culoarea rareori se pot îmbina fericit. Insistența uneia dinte aceste laturi o estompează pe cealaltă. Culoarea își are sinceritatea ei bidimensională și se erodează în momentul în care este asociată cu lumină și umbră, elemente necesare volumului. Odată cu impresionismul, arta nu a mai fost același lucru cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
constrângând lumea fizică unei încorsetări carteziene. Triunghiurile din care sunt construite clădirile sale sferice se sprijină pe forme rotunde (figura 128); sferele ar constitui în viziunea acestuia unitățile elementare de construcție ale naturii. În cercetarea noastră am constatat că o insistență prea mare asupra linearității vectoriale a sistemului excentric nedreptățește compoziția arhitecturală. Paul Klee numește clădirile tovarășii noștri de suferință, amintindu-ne dependența de forța terestră care ne trage mereu la pământ. Am avut ocazia să i dăm dreptate, dar este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]