20,383 matches
-
Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
and decarboxilation). Inafara celulelor G producătoare de gastrină, la nivelul stomacului și intestinului se mai găsesc și celulele TG care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea se referă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
aminoacizi (2492 Da) și este sintetizat inițial ca un precursor peptidic lung, pre-pro-endotelin. ET1 final se formează din precursorul polipeptidic (203 aa) pe o cale proteolică (endoși carboxi peptidaze) specifică pentru ET1 și izopeptide, ce conduce mai întâi la un intermediar de 39 aminoacizi (big ET1). Astfel, după îndepărtarea semnalului peptidic rezultă pro-ET1, procesat de o convertază pentru a produce big ET1. Acesta este clivat de o endopeptidază (enzima de conversie a ET, o protează neobișnuită, care poate fi o metaloproteinază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
foarte mari în comparație cu sectoarele din amonte. Viteza mică facilitează schimburile transparietale. Rezistența mare la curgere (ramuri multiple, calibru foarte redus) determină o importantă cădere de presiune în acest sector. Presiunea intracapilară este în segmentul arterial 35-36 mm Hg, în cel intermediar 25 mm Hg, iar în cel venos 10-12 mm Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mijloacele de producere, este necesară accesibilitatea contractării creditelor bancare. Dezvoltarea sistemului bancar este factorul ce conduce la posibilitatea de extindere a activității conomice și implementării În cadrul ei a noilor combinații de factori de producție. Banca comercială este concepută ca un intermediar În posibilitatea de realizare a obiectivelor Întreprinzătorului. Costul realizării inovațiilor este reflectat prin rata dobînzii, care și este plata pentru procurarea noilor capacități productive. Întreprinzătorul, obținînd creditul, se Îndreaptă spre piața factorilor de producție, unde este instaurat un echilibru Între
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
întrunit o susținere suficientă). Formele ungurești vechi ale rîului din Banat sunt Burzva, Berzva, Borzua, Borza, iar forma actuală - Berzava. În sîrbă e Berzava și în germană Bersova. Alții cred că între numele antic și numele moderne a existat un intermediar *Brzava din care au putut deriva întîi forma romînească Bîrzava, apoi formele din celelalte limbi (în maghiară î romînesc a putut deveni u, e sau o, ca în fîrtat > fortat, bîrsan > bersan, rumîn > rumuny; forma modernă maghiară Berzava a trecut
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
catran“) și verbul a cerni, „a înnegri“. Numele prezentate mai sus sunt prea numeroase și prea răspîndite pentru a fi, toate, formate de slavi. Grupul lor trebuie disociat etimologic (mai ales că unele dintre formații ar fi putut cunoaște un intermediar antroponimic). Astfel, Cerna, Cernaia, Cerneovca, Cerneț conduc spre un etimon slav (vechi sau nou, pentru toponimele din Deltă), iar celelalte spre derivați ai bazei Cerna, în primul rînd slavă la origine (specimenele formate în romînă de la apelativele menționate trebuie dovedite
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dat în romînă chi, ca în inclu do > închid, iar -sa ar fi dus la -să), nici maghiarul Kolozs (ci *Kuluzsa, *Kolozsa). Dacă romînii ar fi preluat numele de la maghiari (Kolozsvár), numele rezultat ar fi fost Colojoară sau Cojoară. Un intermediar german ar putea rezolva, după unii, problema. Astfel o formă clŭs (cf. elvețianul Klus, prusacul Kluse, austriacul Klause) < lat. clusa, „închidere, strîmtoare“, ar fi dat în romînă *Clus (legea fonetică cl > chi nu mai era activă), așa cum s-a întîmplat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
avînd atestări atît articulate, cît și nearticulate). Etimonul ambelor oiconime pare a fi antropo nimul Devesel, care la rîndul lui ar putea proveni dintr-un apelativ bulgăresc divisil, numele mai multor plante, printre care și leușteanul. Toponimizarea (directă sau prin intermediar antroponimic) a numelui unei asemenea plante i-ar putea surprinde pe unii. Dicționarele toponimice consemnează însă și alte nume asemănătoare de locuri: Leușteanu (loc în moșia satului Chirnogi, județul Călărași), Leurda (sat în județele Cluj și Gorj) < leurdă „un fel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
un indo-european *eybhros sau yebhros, „cel care împroașcă, stropește“ (poate „inundă“). V. Frățilă observă că, întrucît zona ucraineană în care se află rîul în cauză aparține unei civilizații apropiate celei tracodace (așa cum precizează chiar Vl. Georgiev), nu este nevoie de intermediarul protoslav menționat, cel puțin pentru toponimele din Balcani, care au mai preluat și transmis alte cîteva hidronime traco-dacice (Argeș, Mureș, Olt, Timiș, Tisa etc.). Mai important este reflexul slav, Ibr, al originalelor străvechi, traco-dacice, care trebuie să fi existat și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de pe aceste meleaguri, a termenului Șidov, „uriaș“, și a adjectivului derivat de la acest termen cu sufixul -isk (Židoviskŭ), atestat în textele vechi slave, sensul fiind „(valea < dolina) Uriașilor“. După omiterea determinatului dolina și substantivizarea adjectivului cu ajutorul sufixului -ica, acest toponim, intermediar pentru etimologia noastră, a devenit Zidov(i)știca. Numele văii a putut fi transferat pîrîului care o străbătea și satului așezat pe malurile acestora. Cetatea presupusă de actuala carieră s-ar fi putut numi *Židov(i)skyjî gradŭ, „Cetatea uriașilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sufixul local maghiar -d), sinonim cu sl. grădiște (> Grădiște), după care s-ar fi configurat fonetic în finală (-iște este tot un sufix local), după cum susține Iorgu Iordan. Prezența lui t în locul lui d s-ar putea explica printr-un intermediar săsesc (în germană consoanele sonore sunt frecvent desonorizate, transformate în surde, în finala cuvintelor) între forma maghiară și cea romînească. Etimologia poate fi confirmată de comparația cu toponimele Nădăștia și Răcăștia, aflate în același județ cu Orăștie. Observînd că toponimia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
zonă (Suceava, Bîrlad, Bistrița, Tecuci, Teleajen). Toponimul este atestat încă din Antichitate sub formele Tiarantos (Herodot), Hierasus (Ptolomeu), Gerasus (Ammianus Marcellinus) și, mai tîrziu, sub forma Seretos (Constantin Porphyrogenetul). Diferen țele fonetice se datorează în mare măsură transcrierilor grecești, prin intermediari nu întotdeauna fideli formei originare. Varian tele nu sunt însă prea îndepărtate de forma actuală a numelui și de aceea au fost considerate ca referindu-se toate la aceeași realitate geografică. Este foarte probabil, așadar, ca toponimul Siret să aparțină
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
adăuga alte detalii de natură lingvistică (în primul rînd, de unde provine și ce înseamnă sufixul). Cei mai mulți cercetători au în vedere, ca bază a toponimului, apelativul sl. vranŭ, „corb“, corelînd acest lucru cu „pădurile negre ca pana corbului“ sau cu un intermediar antroponimic (cum ne indică sufixul -cea), analogic structural cu Vîlcea (< vŭlk, „lup“), Ivancea, Mihalcea etc. Pericle Papahagi sugerează că antroponimul ar fi putut proveni de la romînii sud-dunăreni, unde este întîlnit frecvent, sub forma vrană și sub diferite variante și derivate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din bulb. Sensibilitatea nespecifică a mucoasei bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
and decarboxilation). Inafara celulelor G producătoare de gastrină, la nivelul stomacului și intestinului se mai găsesc și celulele TG care conțin G34 și cantități mici de G17. Alte localizări ale gastrinei: insulele pancreatice (în cursul vieții fetale), lobul anterior și intermediar hipofizar, hipotalamus și în bulb; funcțiile sale în aceste teritorii nu sunt încă bine cunoscute. Gastrina este un hormon polipeptidic tipic care prezintă macroși microheterogenitate; macroheterogenitatea se referă la variabilitatea de lungime a lanțului polipeptidic, iar microheterogenitatea se referă la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
aminoacizi (2492 Da) și este sintetizat inițial ca un precursor peptidic lung, pre-pro-endotelin. ET1 final se formează din precursorul polipeptidic (203 aa) pe o cale proteolică (endoși carboxi peptidaze) specifică pentru ET1 și izopeptide, ce conduce mai întâi la un intermediar de 39 aminoacizi (big ET1). Astfel, după îndepărtarea semnalului peptidic rezultă pro-ET1, procesat de o convertază pentru a produce big ET1. Acesta este clivat de o endopeptidază (enzima de conversie a ET, o protează neobișnuită, care poate fi o metaloproteinază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
foarte mari în comparație cu sectoarele din amonte. Viteza mică facilitează schimburile transparietale. Rezistența mare la curgere (ramuri multiple, calibru foarte redus) determină o importantă cădere de presiune în acest sector. Presiunea intracapilară este în segmentul arterial 35-36 mm Hg, în cel intermediar 25 mm Hg, iar în cel venos 10-12 mm Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cuvintele derivate se pot organiza sistematic în subgrupări. Din familia lui casă face parte și a (se) căsători, dar un astfel de derivat nu îl are la bază în mod direct pe casă. Între cele două cuvinte, a existat un intermediar, căsătoriu „cap de familie, bărbat căsătorit, care are casă“, existent în limba veche, format de la un verb dispărut ce continua lat. *casare „a întemeia o căsnicie“, derivat de la casa. Cuvintele se organizează și după înțelesurile lor. Rămânând la același exemplu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
spirit de observație personal, viziune critică independentă și o tendință de a face noi experiențe terapeutice, farmacologice, organizatorice etc. Arabii intrând în contact prin cucerire cu popoare mai evoluate ca dânșii, au căutat să absoarbă din cultura și civilizația acestora. Intermediarii acestui schimb au fost evreii care prin semitism și religia lor monoteistă se aseamănă cu arabii. Ei au tradus operele medicale din greacă în arabă cum le vor traduce peste câteva secole din arabă în spaniolă. în general medicii evrei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Principiile sale deontologice sunt judicioase și motivează și psihologic necesitatea onorariului. El a avut iluștri elevi. Renumiți și nu puțini medici iudei au funcționat în Cairo. Conștientizând trecutul lor medical fragil, și poziția lor stingheră între islamici și creștini, de intermediari, medicii evrei s-au străduit să se afirme. Un medic evreu organizează la Montpellier un învățământ medical în limba ebraică și până în secolul XIV, aici au fost mai mulți profesori evrei care se găsesc evocați și în Memoriile medicului profesor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
atotștiutorului și încheie cu un elogiu spiritului descoperitor, novator, creator. Iată Rugăciunea-testament a medicului-filosof, Maïmonide : Realizările medicilor evrei se înscriu în triunghiul bizantino-iudeo-islamic și constituie premisele-aport la viitoarele cuceriri ale medicinei în lume. Medicii evrei din Evul Mediu au fost intermediari între medicina creștină și cea a Califatelor, fiind popularizatori în Europa ai culturilor asimilate. MEDICINA îN ASIA ANTICĂ Asia este un imens spațiu al contrastelor geografice, climatice, etnice, lingvistice, istorice și al enigmelor. O lume a lumilor sedentare și migratoare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de-al doilea neuron în ganglionii cei mai apropiați sau îi traversează pentru a se articula sinaptic într-unul din plexurile vegetative perivasculare sau periviscerale. Uneori, fibrele preganglionare se termină în ganglionii situați proximal față de trunchiurile simpatice, așa-zișii „ganglioni intermediari", numeroși la nivel cervical și lombar inferior. Ele se distribuie ca atare, sau sub formă de varicozități („în mătănii”), realizând „sinapse în trecere” la nivelul musculaturii netede și celulelor glandulare ale organelor efectoare. În general, neuronii postganglionari sunt mai numeroși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
doua - aminoacizii inhibitori, acidul gamma-aminobutiric și glicina. Taurina îndeplinește rol mai mult de neuromodulator sinaptic, decât de mediator chimic. I.6.7.1. Aminoacizii excitatori Acizii glutamic și aspartic. Sunt acizi aminați monoaminodicarboxilici neesențiali sintetizați din glucoză sau unii produși intermediari ai ciclului Krebs. Sinteza lor se realizează la nivel neuronal presinaptic, devenind activi numai sub forma anionică de L-glutamat și, respectiv, de L-aspartat. Biosinteza anionului glutamat se realizează la nivelul matricei mitocondriale fie prin transmiterea acidului -cetoglutaric, fie prin dezaminarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
superior. Fibrele postganglionare urmează traiectul ramurii comunicante cenușii și trec fie în nervii micști, fie pătrund în glandă odată cu arterele; • glandele submaxilară și sublinguală: a) fibrele parasimpatice, ce pornesc din nucleul salivar superior situat în protuberantă, urmează apoi calea nervului intermediar Wriesberg, trec fără întrerupere prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până la nervul coarda timpanului, care, în apropierea cavității bucale, se unește cu nervul lingual. Fibrele părăsesc nervul lingual în planșeul bucal și fac sinapsa în mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]