4,572 matches
-
spre obiectivizare. Arta scriitorului se reliefează și în caracterizarea magistrală a mulțimii ca personaj colectiv. O asemenea descripție de o inegalabilă subtilitate psihologică și sobrietate artistică va fi depășită doar de Liviu Rebreanu, în monumentala-i creație realistă, Răscoala. Alături de intriga socială din primul roman al ciclului, există și una sentimentală, ea constând în dubla idilă dintre Mihai Comăneșteanu și Tincuța precum și dintre Matei și Sașa Comăneșteanu. Notabile, prin valoarea artistică, sunt tablourile de natură, schimbarea culorilor după anotimpuri, corelația om-natură
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
În mod obișnuit, personajele, obiectele sau limbajul magic se bazează pe mitologie sau folclor, fiind posibil prin aportul imaginației în cadrul creației compoziționale. Ceea ce este specific magicului, dar nu și fantasticului este limitarea forțelor supranaturale. Limitarea puterii magice duce la complexitatea intrigii literaturii și la apariția alternativelor imaginaționale sau teoretice. Intriga este definită de puterea de înțelegere și de priceperea funcțiunii magiei pentru a o putea intensifica sau stopa. Astfel, magia poate fi îmbunătățită prin intermediul studiului științific pentru a-i faciliza aplicabiliatatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
bazează pe mitologie sau folclor, fiind posibil prin aportul imaginației în cadrul creației compoziționale. Ceea ce este specific magicului, dar nu și fantasticului este limitarea forțelor supranaturale. Limitarea puterii magice duce la complexitatea intrigii literaturii și la apariția alternativelor imaginaționale sau teoretice. Intriga este definită de puterea de înțelegere și de priceperea funcțiunii magiei pentru a o putea intensifica sau stopa. Astfel, magia poate fi îmbunătățită prin intermediul studiului științific pentru a-i faciliza aplicabiliatatea. Totodată, magicul poate fi restrâns la o anumitită abilitate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
vieții, Postul înaintat (1959), Cei 45 (1962), Pe scena vieții (1962), Trenul (1965), Hiena și circul, Dansatoarea și cifrul (1970), Doi vikingi și o fată (1974) sau din romanele Orașul încercuit (1964), Un soldat în căutarea patriei (1978, cu o intrigă axată pe biografia generalului Moise Groza, erou al Războiului pentru Independență, întemeietorul cartografiei militare românești), Prima oră a dimineții (1983), Roata, A doua zi după război (1985, semnat împreună cu Petru Vintilă jr), trilogia Muntele speranței (1986-1988). Înseriată în ciclul ce
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
intelectualilor”, al cărei obiectiv principal e emanciparea semenilor în fața amenințărilor prezentului, dar ale cărei acțiuni sunt limitate drastic de evidența - enunțată de Manase Hamburda - că „mulțimile au nevoie să afle adevărul, dar nu sunt pregătite să-l audă”. Și, oricum, intriga „realistă” a romanului trece progresiv în plan secund, mimeticul fiind subminat atât din direcția supranaturalului (temeliile orașului erau înfipte în carnea unui imens animal), cât și din direcția autoreferențialității (autorul apare în final ca un deus otiosus care și-a
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
ascunde o capcană contrarevoluționară (sau invers). În orice caz, dat fiind că pentru autor spitalul nu este decât o mică porțiune a unei scene de teatru aproape infinite, piesa coagulează toate trăsăturile dramaturgiei lui V.: descompunerea și recompunerea identităților, dezagregarea intrigii evenimențiale sub forma conflictelor ideologice, mirajul realității și realitatea mirajului, politizarea esteticului și estetizarea politicului, țâșnirile melodramatice și temperarea lor într-o ramă autoreferențială, coexistența fluidelor grotești și a inserțiilor poematice. Matei Vișniec este, la a doua carte, un poet
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
uneori, în care discută și chestiuni politice. S-a alăturat lui C. A. Rosetti, V. Mălinescu și D. Brătianu, formând împreună un comitet menit a se pune în fruntea emigrației. Privit cu tot mai multă suspiciune și ostilitate, bănuit de intrigi, părăsit de prietenii de odinioară, e încă din timpul vieții un nedreptățit. S-a stins departe de țară, cum presimțise. A fost înmormântat la Paris, în cimitirul Père Lachaise. Până să intre în declin, V. s-a bucurat de o
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
Costache Negruzzi (Alexandru Lăpușneanul în „Revue de l’Orient”, 1853-1854) și Vasile Alecsandri (un volum de doine tipărit în 1852, îmbogățit și reeditat în 1855). O încercare timidă de literatură originală e nuvela istorică Popa Stoica Farcaș, unde o sentimentală intrigă de dragoste se împletește cu evocarea, pilduitoare, a unor vremuri de vitejie sub domnia lui Mihai Viteazul. Memorialul O călătorie pe Dunăre în ghimie (1851), cu supratitlul Arabescuri este o relatare cu momente patetice, de exaltare romantică (sub influența lui
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
Dar n-a fost stearpă” (Avram Iancu sau Calvarul biruinței). În alte piese, Adio, majestate! (în centrul scenei: N.D. Cocea și Miron Radu Paraschivescu - luptătorul de stânga vechi și cel nou), Colivia cu năluci (răstălmăcirea unei legende din Valea Târnavelor), intriga e complet subordonată acceselor de propagandă prin care sunt aruncate în banca acuzării monarhia („În fruntea tuturor nelegiuiților au stat întotdeauna regii”) și „obscurantismul”, sub incidența căruia cade religia („Puterea voastră se va spulbera. Omul va fi deplin stăpân pe
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
materiei, într-o frazare impecabilă, dar fără efort vizibil, atent ritmată, romanul [...] explorează inteligent filonul pitorescului [...], împletește poezia un pic melancolică a unor vremuri apuse cu luciditatea pe alocuri malițioasă, evocarea elegantă cu observația exactă și cu ironia” (Valeriu Cristea). Intriga propriu-zisă dezvăluie un roman al erosului, căci personajele sunt de obicei în căutarea unui aranjament matrimonial care să le asigure liniștea materială și socială sau se întâmplă să se îndrăgostească cu adevărat, însă aproape obligatoriu nelegitim. Strănepoții acestora, boieri și
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
dată aparițiile feminine. Dincolo de alegerea altei epoci, între cele două romane există o diferență fundamentală de strategie narativă: autorul omniscient al secolului al XIX-lea din Rămas-bun lasă loc în Arta conversației unui autor-personaj, doctorița Sânziana Hangan. Ea va conduce intriga de la început până la sfârșit, preluând în mare parte și rolul autorului-narator: Sânziana Hangan își cunoaște rudele, prietenii și copiii ca un adevărat demiurg. Acum timpul obiectiv este scurt: trei zile - sâmbătă, duminică și luni. Memoria care amplifică relatarea este declanșată
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
1881. În lirica de dragoste el versifică incolor, folosind imagini banale, de un pesimism factice. Tot în revista junimistă semnează și Păsurile unui american în România (1879-1880), încercare de roman social care istorisește pățaniile unui nord-american, J. Blackwurst, în Iași. Intriga e doar un pretext pentru o satiră acerbă, de pe pozițiile junimismului, îndreptată împotriva a tot ceea ce considera ca aparținând unei civilizații de import, insuficient asimilată. Satira se extinde asupra întregii societăți românești. Scriitorul este tentat să înregistreze aspecte cât mai
XENOPOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290680_a_292009]
-
fi o primă încercare - ratată - și un exercițiu în vederea scrierii celui de-al doilea roman, Brazi și putregai (1881). Subtitlul Moravuri provinciale române indică aceeași intenție a autorului de a oferi un tablou de ansamblu. Dar aici el imaginează o intrigă mult mai închegată. Alecu Negradi, propietar de moșie, se hotărăște să îl cheme în țară, de la Paris, pe Iorgu, băiatul său. Acesta vine la Piatra Neamț împreună cu un prieten de studii, ardeleanul Leon Valerianu, care se îndrăgostește de Maria, sora lui
XENOPOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290680_a_292009]
-
mai combativ cărturar al Școlii Ardelene, reliefând trei momente din viața lui (întemnițarea, găzduirea la poetul Nagy László și ultimul drum, cel de la Oradea la Sinea), cu imaginarea unor acțiuni conspirative. A doua piesă, cu subiect din actualitate, inserează o intrigă sentimentală într-o dramă socială: construirea și surparea unui stadion. O demipoetă, Irina Brumaru, căsătorită cu un inginer, vrea să îl despartă pe șeful acestuia, Dan Celmare, de soție și să îl determine să se însoare cu ea. Nu reușește
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
Chiseteu, Sărăcie lucie, Mâța cu clopot ș.a.) sau în care încondeiază moravuri de la oraș (Secretul, Mireasă pentru mireasă, Soare cu ploaie, Gărgăunii dragostei ș.a.). Cele peste treizeci de piese (unele rămase în manuscris, multe menționate doar ca reprezentate) au o intrigă simplă, transparentă, ca în comediile lui Alecsandri, țintind să transmită în mod accesibil o învățătură, o idee morală. Există un comic al întâmplărilor, un dialog cu savoare populară, adesea plin de haz și de culoare. Comediile „poporane” așezau prezentarea datinilor
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
țară. Dar Liu Shaogi și Zhou Enlai*, care controlează aparatul partidului-stat, se arată a fi mai puțin grăbiți. Gao Gang, conducătorul Manciuriei, mai curând bine văzut de către sovietici, câștigă încrederea lui Mao și apoi se lansează într-o serie de intrigi împotriva barourilor regimului. După ce ezită o vreme, Mao îl sacrifică, în 1954, în schimbul acordului acestora pentru „tranziție”. Aceasta este conjunctura în care se formează, după modelul și cu ajutorul, în acel moment foarte apreciat, al URSS, un regim politic care păstrează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lui Hrușciov îi vor trebui trei ani pentru a-și consolida puterea după ce s-a debarasat de Beria; dar el însuși va fi răsturnat de la putere printr-o revoluție de palat, și succesorul său, Brejnev, va face uz de niște intrigi întortocheate pentru a se pune la adăpost de o soartă asemănătoare. începând din anii 1970, conducătorii comuniști la putere, conștienți de această fragilitate, vor să amâne cât mai mult posibil momentul succesiunii. Birourile Politice ajung să semene cu niște cămine
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
deosebită unui aspect anume al tehnicii diplomatice - caracterul ei secret. În timpul primului război mondial și în perioada următoare s-a bucurat de o largă circulație părerea conform căreia o mare parte din responsabilitatea declanșării războiului, dacă nu chiar toată, revenea intrigilor secrete ale diplomaților, iar negocierile diplomatice secrete constituie un reziduu periculos al trecutului aristocratic; în plus, negocierile internaționale desfășurate și încheiate sub privirea atentă a unei opinii publice pașnice ar ajuta cauza păcii. Woodrow Wilson a fost cel mai elocvent
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
menite să Întărească această deschidere prin suscitarea schimburilor de puncte de vedere și prin „descentrarea” În raport cu filtrele din cultura maternă. Și În Québec, cercetătorii integrează În munca lor perspectivele antropologică și didactică. Astfel, Sylvie Loslier a selectat romane a căror intrigă este pusă În mișcare de relația cu celălalt și care permit Înregistrarea sentimentelor trăite de personaje ale căror culturi se amestecă, se Întâlnesc sau se ciocnesc (Loslier, 1994). În ceea ce o privește pe Monique Lebrun, ea s-a interesat mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
viziunile teologice - cu societatea ideală pe care doream s-o construim - și, ca s-o spun mai pe șleau, nu prea are de-a face cu generozitatea, cu solidaritatea și cu idealismul. Politica este alcătuită aproape în exclusivitate din manevre, intrigi, conspirații, pacte, manifestări de paranoia, trădări, multe calcule, cinism cât cuprinde și tot felul de tertipuri. Și asta pentru că pe politicianul de profesie, fie el de centru, de stânga sau de dreapta, ceea ce-l mobilizează, îl entuziasmează și-l menține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Acest pattern are multe versiuni și poate fi reprezentat ca naștere-moarte-renaștere, separare-inițiere-întoarcere sau, mai simplu, început-dezordine-rezoluție. Este un fel de schiță sau formă inițială, în cadrul căreia povestea comunică un echilibru existent între niște forțe opuse. Patternul constituie de fapt baza intrigii poveștii și nu doar îl ajută pe narator să-și amintească elementele povestirii, ci menține și relatarea pe cursul dorit. Patternul de bază al conflictului urmat de pace sau al crizei urmate de victorie este un mijloc prin care poveștile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
sunt importante pentru povestitor, ci și o narațiune structurată, ilustrând cine a devenit povestitorul, cum au fost înfruntate diferite situații, arătând dacă este vorba despre o dramă, o comedie, o tragedie, o aventură sau o combinație a acestor structuri ale intrigii. O astfel de intrigă este esențială pentru ordonarea evenimentelor și a circumstanțelor vieții și pentru a putea extrage semnificația acestora (Ochberg, 1994). Fiecare povestire a vieții urmează același pattern care există în toate relatările sau descrierile sacre - început, conflict și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
ci și o narațiune structurată, ilustrând cine a devenit povestitorul, cum au fost înfruntate diferite situații, arătând dacă este vorba despre o dramă, o comedie, o tragedie, o aventură sau o combinație a acestor structuri ale intrigii. O astfel de intrigă este esențială pentru ordonarea evenimentelor și a circumstanțelor vieții și pentru a putea extrage semnificația acestora (Ochberg, 1994). Fiecare povestire a vieții urmează același pattern care există în toate relatările sau descrierile sacre - început, conflict și rezolvare. Structura vieții este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
de pornire în abordarea teoretică a înțelegerii și creării semnificațiilor unei povești a vieții. În fiecare dintre aceste abordări teoretice, trebuie luată în considerare în primul rând povestea. Aceasta înseamnă să recunoaștem felul în care structura poveștii și elementele sale (intriga, începutul - conflictul - restabilirea ordinii, personajele și rolurile lor) se îmbină și creează un întreg interactiv pe baza căruia putem înțelege povestea ca întreg, dar și părțile ei. Chiar și atunci când se realizează o analiză teoretică, scopul principal al interpretării poveștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
pe terenul gramaticii, argumentul corespunde oricăruia dintre actanții verbului (predicat), adică subiectului ori determinanților completivi și circumstanțiali. În epoca actuală, argumentul reprezintă, în literatură, rezumatul unei piese de teatru sau al unui roman în care se precizează firul director al intrigii și scopul. Cu această accepție, termenul argument se aplică unui text (discurs) care aduce în atenție elementele principale ale acțiunii ce-și vor găsi dezvoltarea în opera care este astfel anunțată. În mod obișnuit, prin argument se înțelege mijlocul sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]