2,948 matches
-
2. Definiții privitoare la părțile C, D și E (R 3) 9 PARTEA B - Stabilitatea intactă; compartimentarea și stabilitatea în caz de avarie 10 1. Stabilitatea intactă Rezoluția A.749 (18) 10 2. Compartimentarea etanșă la apă 11 3. Lungimea inundabilă (R 4) 11 4. Lungimea admisibilă a compartimentelor (R 6) 11 5. Permeabilitatea (R 5) 11 6. Factorul de compartimentare 12 7. Cerințe speciale privind compartimentarea navelor (R 7) 12 8. Stabilitatea în stare de avarie (R 8) 13 8-1
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
Capitolul II Partea B din Convenția Internațională pentru Siguranța Vieții Pe Mare, 1960, norme precizate în Rezoluția OMI A.265 (VIII). Orice altă porțiune a structurii interne care afectează eficiența compartimentării navei trebuie să fie etanșă la apă. 3 Lungimea inundabilă (R 4) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Lungimea inundabilă într-un punct dat este porțiunea maximă din lungimea unei nave, cu centrul în punctul în cauză, care poate fi inundată
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
265 (VIII). Orice altă porțiune a structurii interne care afectează eficiența compartimentării navei trebuie să fie etanșă la apă. 3 Lungimea inundabilă (R 4) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1 Lungimea inundabilă într-un punct dat este porțiunea maximă din lungimea unei nave, cu centrul în punctul în cauză, care poate fi inundată, în ipoteza de permeabilitate prezentată mai jos, fără ca nava să fie scufundată sub linia de afundare. .2 În cazul
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
nave, cu centrul în punctul în cauză, care poate fi inundată, în ipoteza de permeabilitate prezentată mai jos, fără ca nava să fie scufundată sub linia de afundare. .2 În cazul unei nave care nu are puntea pereților etanși continuă, lungimea inundabilă în orice punct poate fi determinată față de o linie de afundare continuă imaginară care nu este în nici un punct cu mai puțin de 76 mm sub partea de sus a punții pe lateral și până la care pereții etanși în cauză
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
4 Lungimea admisibilă a compartimentelor (R 6) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Lungimea maximă admisibilă a unui compartiment cu centrul în oricare punct de pe lungimea navei se obține pornind de la lungimea inundabilă, prin înmulțire cu un factor corespunzător, numit factor de compartimentare. 5 Permeabilitatea (R 5) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Ipotezele menționate în norma 3 se referă la permeabilitatea spațiilor de sub linia
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
corespunzător, numit factor de compartimentare. 5 Permeabilitatea (R 5) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: Ipotezele menționate în norma 3 se referă la permeabilitatea spațiilor de sub linia de afundare. La determinarea lungimii inundabile, permeabilitatea medie presupusă a spațiilor de sub linia de afundare este cea indicată în tabelul din norma 8.3. 6 Factorul de compartimentare Factorul de compartimentare trebuie să fie următorul: NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE RO-RO
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
CLASA B: .1 Dacă într-o porțiune sau în porțiuni ale unei nave pereții etanși continuă spre o punte mai înaltă decât în restul navei și se dorește să se utilizeze avantajos această extensie a pereților etanși în calculul lungimii inundabile, se pot folosi linii de afundare separate pentru fiecare porțiune a navei în cauză, cu condiția ca: .1 lateralele navei să fie prelungite de-a lungul întregii lungimi a navei corespunzător liniei de afundare superioare și ca toate deschiderile din
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
pe baza liniei de afundare inferioară. .2 Un compartiment poate depăși lungimea admisibilă determinată conform regulilor din norma 4 cu condiția ca suma lungimilor fiecărei perechi de compartimente adiacente, care conțin fiecare compartimentul în cauză, să nu depășească fie lungimea inundabilă, fie dublul lungimii admisibile (se reține valoarea cea mai mică dintre acestea). .3 Un perete etanș principal transversal poate fi prevăzut cu o nișă, cu condiția ca toate părțile nișei să fie în interior față de suprafețele verticale pe ambele laturi
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
CLASELE B, C ȘI D: .6 Un perete etanș transversal principal poate fi prevăzut cu treaptă dacă îndeplinește una din următoarele condiții: .1 suma lungimilor celor două compartimente, separate prin peretele etanș în cauză, nu depășește fie 90 % din lungimea inundabilă, fie dublul lungimii admisibile, cu excepția situației în care, la navele cu un factor de compartimentare egal cu 1, suma lungimilor celor două compartimente în cauză nu depășește lungimea admisibilă; .2 compartimentarea suplimentară este realizată sub formă de treaptă astfel încât să
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
navei (se reține valoarea cea mai mică), numai unul dintre acești pereți este considerat ca făcând parte din compartimentarea navei. .9 Dacă factorul de compartimentare prevăzut este 0,50, suma lungimilor oricăror două compartimente adiacente nu trebuie să depășească lungimea inundabilă. 8 Stabilitatea în stare de avarie (R 8) NAVE NOI DIN CLASELE B, C ȘI D ȘI NAVE EXISTENTE DIN CLASA B: .1.1 Trebuie să se asigure suficientă stabilitate intactă în orice condiții de funcționare, astfel încât nava să poată
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
DIN CLASA B: .1.1 Trebuie să se asigure suficientă stabilitate intactă în orice condiții de funcționare, astfel încât nava să poată să reziste în etapa finală de inundare a oricăruia dintre compartimentele principale, care trebuie să fie în limitele lungimii inundabile. .1.2 Dacă două compartimente principale adiacente sunt separate printr-un perete etanș care este în treaptă în condițiile normei 7.6.1., stabilitatea intactă trebuie să fie adecvată, astfel încât nava să reziste inundării celor două compartimente adiacente. .1.3
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
al art. 2 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 317 din 13 octombrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. 3. habitate piscicole naturale: a) Dunărea teritorială, Delta și lunca inundabilă a Dunării; ... b) complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale; ... c) pâraiele, râurile și lacurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile, precum și brațele moarte ale râurilor; ... d) bălțile și lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
OFICIAL nr. 708 din 21 octombrie 2009. 3. habitate piscicole naturale: a) Dunărea teritorială, Delta și lunca inundabilă a Dunării; ... b) complexul lagunar Razelm-Sinoe și lacurile litorale; ... c) pâraiele, râurile și lacurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile, precum și brațele moarte ale râurilor; ... d) bălțile și lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea și evacuarea apei; e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri; ... f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
pâraiele, râurile și lacurile de munte, colinare, de șes și zonele lor inundabile, precum și brațele moarte ale râurilor; ... d) bălțile și lacurile naturale lipsite de instalații hidrotehnice pentru alimentarea, reținerea și evacuarea apei; e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri; ... f) rețeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigație și hidroenergetice și ramificațiile acestora; ... g) apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă, zona economică exclusivă ale României; ... ------------ Pct. 3 al art. 2 a fost modificat de pct.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal; ... d) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile ori cu terenurile inundabile; ... e) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode și mijloace, al peștilor și al altor viețuitoare acvatice, în perioada de prohibiție și în zonele de protecție; ... f) procesarea, fără drept, a produselor obținute din pescuit sau acvacultură; ... g
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
a fost programată din 1924, când ordinul nr. 360 al primpretorului plasei Turda decidea unirea dintre comunele Ghiriș-Arieș, Ghiriș-Sâncrai și Agârbiciu (actuala Viișoara). Consiliul comunal a acceptat unirea primelor două, nu însă și pentru Viișoara, întrucât ""terenul dintre localități este inundabil și, deci, impropriu construcțiilor de locuințe, apoi Agârbiciu, fiind comună săracă, prin unificare ar fi o povară pentru Ghiriș"". În perioada interbelică a devenit sediul plășii Câmpia Turzii (fosta plasă Turda), în cadrul județului Turda. În anul 1930 se ridică o Biserică
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
unitatea dealurilor subcarpatice, fiind așezat la confluența râurilor Tazlău și Trotuș, cu afluenții Oituz și Cașin. Pe partea dreaptă a râurilor Trotuș șiTazlău sunt dezvoltate terase neexistând pericol de inundații, singurele zone cu risc de inundații fiind reprezentate de lunca inundabilă adiacentă albiilor majore ale râurilor. Rețeaua hidrogarfică a Oneștiului este reprezentată de râurile Trotuș, Cașin, Oituz și Tazlău. Datorită influenței antropice, regimul hidrologic al râului Cașin a fost complet modificat, amenajările contra inundațiilor contribuind la regularizarea scurgerii. În râul Trotuș
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
mult mai largă spre hotarul cu Gîrbovățul. Actualul drum județean nu marchează precis limita dintre luncă și deal, întrucât, peste tot lunca depășește limita drumului, iar drumul este socotit doar un reper. Menționăm că doar prima terasă a luncii este inundabilă și nu toată lunca în întregimea ei. De-a lungul pârâului Bănia se întinde Lunca Băniei. Ea începe în aval de sat și se contopește cu Lunca Nerei. De aici și până la Gabroț se întinde un deal prelung cu multe
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
numele satului "Alexandru Odobescu", deși reședința ei a rămas în satul Nicolae Bălcescu. Singurul obiectiv din comuna Alexandru Odobescu inclus în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monument de interes local este situl arheologic de pe ostrovul Barza, o insulă inundabilă aflată în nordul satului Alexandru Odobescu, sit ce conține urmele unei așezări din eneolitic atribuită culturii Gumelnița.
Comuna Alexandru Odobescu, Călărași () [Corola-website/Science/301103_a_302432]
-
este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundeni
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
drum se ramifică și șoseaua județeană DJ207M, care duce spre sud la Butea (unde se termină tot în DN28). Situate pe malul stâng al râului Siret, satele comunei se găsesc la poalele unor dealuri propice agriculturii. Lunca Șiretului ocupă zonele inundabile de pe cursul râului. Pe valea Șiretului există exploatări de piatră de construcții (prundiș și nisip). Munții Carpați Orientali pot fi văzuți în zare spre apus, mai ales de pe culmea dealurilor care fac parte din Șaua Ruginoasei. Climă este temperata. Ea
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
este colinar că forma și înfățișare, având variații de la luncă-Lunca Siretului-până la podiș partea cea mai înaltă în centrul satului Muncelu de Sus (320 m) - precum și cu cele două terase ale Șiretului, aproape de același nivel cu lunca și care este inundabila, iar a doua este mai înaltă pe unde trece șoseaua județeană și calea ferata București-Suceava. Solul este brun-roșcat spre cernoziom degradat, iar în partea de către râul Siret și pește rău este un sol aluvionar în suprafață de 331 Ha. Solurile
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
sârbesc Titel. Din totalul lungimii, 44 km sunt pe teritoriul României, iar restul de 70 km pe teritoriul Șerbiei. Istoria Canalului Bega începe în anul 1728 când contele Claudius Mercy dispune săparea unui canal care să contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timișoarei. Atunci începe canalizarea râului Bega ("Begheului") în amonte de Timișoara, până la Făget. Patru ani mai tarziu, în 1732, pe noul canal circulă primul vapor până la Pancevo. Între 1735 - 1754 se construiește o nouă varianta, măi la sud, între
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
7 după declanșarea ostilităților cu Germania. În memoria acestor eroi, după anul 1990, în localitatea Crăciunelu de Jos a fost înălțata o troița. În ultimele două decenii, din morive electorale, în sat a fost "construit" un "cartier", în lunca joasă (inundabila) a Târnavei, numit de localnici "Dallas". Populația așezată aici este de origine romă, multi dintre cei stabiliți fiind originari din comuna Bucerdea Grânoasa, din Blaj etc. În consecință, strada Bigău a devenit tot mai nesigură, iar structura etnică a populației
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
se sparg cu timpul la o distanță tot mai mare de firidă. Abraziunea se reduce, procesul de formare a firidei încetează iar faleza nu se mai retrage. După stadiul de evoluție se pot deosebi: Se mai disting Plaja reprezintă fâșia inundabilă din cadrul domeniului litoral, caracterizată prin acumulări de nisip, pietriș și cochilii. La țărmurile cu faleză, aceasta este redusă sau lipsește, pe când la țărmurile joase ea este dezvoltată. În cadrul plajei se pot distinge trei sectoare: Microformele specifice plajei se remarcă prin
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]