10,840 matches
-
fost neîntrecut, și pentru faptul că a suscitat replici de marcă. Pentru o lungă perioadă, „maiorescienii” au dominat scena. Există o continuitate, cred, În chiar această „paradigmă” a crizei reprezentării, care face ca tiparul maiorescian să fie un reper adesea invocat. Ceea ce sugerează percepția relativ comună despre decalajul, defazajul, „Întârzierea” adaptării la un model european, ori chiar incongruența dintre modelul autohton și cel european. După anii ’90, problema modelului și a modelării a avut un ecou susținut și de realitățile politice
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
scurtei reveniri în scaunul țării a lui Ștefan Petriceicu, mitropolitului i se încredințează o misiune diplomatică în Rusia, de unde, pregătit să accepte suzeranitatea țarului, domnitorul nădăjduia să primească în schimb ajutor împotriva turcilor. D. este reținut însă la Kiev, unde, invocată fiind carantina împotriva unei epidemii de ciumă, este interogat și constrâns să aștepte răspunsul la petiția adresată țarului. Declarația pe care o face în fața autorităților kievene îl arată hotărât, apărându-și cu stăruință cauza (exprimându-și rezerva față de promisiunile polonezilor
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
fiu coroană verde, să-Ți fiu trunchi? / [...] Eu, cel bolnav de bine și de rău,/ vrei să mă-nalț aici în locul Tău”. Starea dominantă este cea așezată sub semnul întrebării, nu cea exclamativă. Iată o adaptare a motivului abissus abissum invocat: „Abis ești, Doamne. Însă nu mi-e teamă:/ abisul sufletului meu Te cheamă.// Chemare fără glas și fără țintă,/ minciuna mea azi nu mai vrea să mintă.// De-aceea-ntreb: De ce să se agațe/ plăpânda mea făptură fără brațe?” Dacă în raporturile
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
vine să arunce o binevenită punte între tradiția și trecutul lumii informațiilor, pe de o parte, și provocările prezentului, pe de altă parte. O punte pe care lectorul român o va aprecia cu atât mai mult cu cât, prin cazuistica invocată (cazul Enigma - supercifrul german „spart” de britanici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de exemplu, cunoscut prin traduceri publicate și în România, în anii ’80) și prin ancorarea în probleme încă sensibile, cum ar fi controlul democratic asupra serviciilor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în 542-543). Prin intermediul a numeroase citate din Părinții Bisericii, în special din Atanasie și - mai ales - din Chiril, autorul încearcă să găsească temeiuri pentru doctrina potrivit căreia Cristos este în două naturi, deși nu această formulare apare în textele chiriliene invocate, ci „din două naturi”. Condamnarea nestorianismului este, bineînțeles, o constantă a tratatului, lucru firesc din perspectiva unei politici religioase menite să-i recupereze cu orice preț pe monofiziți, a căror separare de imperiu era pentru Justinian mult mai gravă decât
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
oficialitatea comunistă, ci acreditată, conform unui canon estetic, de critica avizată - erau subapreciate drastic, pe temeiul unor (reale sau presupuse) culpe de natură moral-politică. Fireasca și de altfel inevitabila revizuire a tabloului de valori literare a fost uneori supralicitată și invocată abuziv, pentru „excluderi” și „retrogradări” din rațiuni extraestetice. Mobilizându-se pentru a combate astfel de excese ale revizuirilor, susținând necesitatea unei continuități în materie de valorizare a literaturii și convinsă de inoportunitatea politizării abuzive a comentariului critic, echipa de la L.
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
specialitate este dezbaterea despre valorile familiale, în centrul căreia stă discuția despre familia însăși ca valoare, în condițiile în care tot mai mulți locuitori ai planetei optează pentru stiluri de viață alternative familiei clasice (celibat, coabitare, cuplu fără copii). Temele invocate sunt prezente și în textele didactice universitare ce vin dinspre antropologie, cu mențiunea că ele insistă mult mai mult asupra relațiilor de rudenie (kinship), asupra rolului grupului domestic în viața comunitară și general socială și asupra comparațiilor dintre diverse culturi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un deznodământ. Ei introduc, voluntar sau nu, coerență și acolo unde ea nu există. Remarca sociologului francez nu este singulară. În literatura de psihologie socială (cognitivă), fenomenul producerii economiei de gândire și memorie prin coerență de „fir roșu” este des invocat (vezi și Iluț, 2000). Dar tot studii sistematice, de data aceasta de sociologie și antropologie culturală, arată cât de diverse sunt modalitățile de relatare a propriei vieți și a altora, cât de bogate și pertinente pot fi mărturisirile multor persoane
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nucleară întemeiată pe sentimente pozitive este formula maritală cea mai dezirabilă. Importanța compatibilității emoționale în alegerea partenerului conjugal a fost teoretizată de W. Goode (1959) și prin conceptul de sindromul dragostei romantice. Iată sintetic ce presupune acest atât de des invocat fenomen: idealizarea celui iubit (uneori până la „orbire”); concepția de unul (una) și numai unul (una), iubirea mare însemnând credința „până la moarte”; dragostea le învinge pe toate celelalte; lăsarea în voia emoțiilor personale, aproape totul în comportament fiind colorat de haloul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
soțului, și deci acestuia îi revine obligația să plătească. Ideea că munca prestată de femei în spațiul domestic ar trebui recunoscută oficial și plătită, deși în contextul despărțirii are o importanță deosebită, s-a constituit într-o temă larg răspândită, invocată ca principiu dincolo de împrejurările concrete, cum este și divorțul. În România, la întrebarea „Muncile casnice trebuie plătite/răsplătite ca orice altă muncă?”, populația (bărbați și femei în procentaje apropiate) a răspuns peste 50% „da” și aproximativ 36% „nu” (Barometrul de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să mai observăm, în final, că pe lângă chestiunea convertirii factorilor „exteriori-obiectivi” (starea economică, școlaritatea etc.) în mobiluri „interior-subiective”, se mai ridică una gravă din punct de vedere epistemico-metodologic: motivele invocate de persoane sunt cele reale? Răspunsul comportă o întrebare fundamentală: invocate (declarate) în ce context? La tribunal, față de prieteni, rude sau în alte conjuncturi, indivizii pot pur și simplu să fienesinceri. Uneori, ei sunt astfel și în situația de subiect de cercetare. Să ne reamintim însă (vezi și capitolul 2) că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cheltuieli din partea familiei, ei erau excluși de la moștenire. Foarte mulți frați (aflați sau reîntorși la sat) consideră acum că această lege (tradițional-morală) trebuie aplicată, și nu cea juridică, ce le-ar da și orășenilor dreptul la moștenire. Un argument suplimentar invocat era și acela că pământul trebuie să fie al celor ce îl muncesc. Această concepție s-a mai atenuat în ultima vreme, dar nu a dispărut total. Astfel încât dacă redarea pământului reinstaurează sentimentul de mândrie familială față de proprietate și continuitate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
petrece între membrii familiei, ce reprezintă stimuli unul față de altul. Al doilea, că proprietățile ei emergente rezultă dintr-un pattern al interacțiunii, care, la rândul lui, se datorează unor idei, crezuri împărtășite de membrii familiei. De asemenea, atât de des invocatul feedback looping (sau circularitatea) nu este altceva, în fond, decât o redenumire a paradigmei teoriei învățării, prin care consecințele determină comportamentul, după cum afirmă L. Leslie (1988). Discutând despre echivalentele enunțiale, trebuie menționat că, dintr-o perspectivă formal-lingvistică sau chiar logico-semantică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și în pofida notei personale, poeziile cu imagini de peste mări și țări sunt aproximativ de genul celor din perioada parnasiană a lui Ion Pillat, unele fiind, de altminteri, inspirate de ținuturi și localități vizitate cu gândul și de autorul Visărilor păgâne, invocat nominal: „Aici izvoare sacre încă sună,/ Bolnavi veniți pe mare - aduc prinos./ Ion Pillat, iau toana ta drept bună,/ Mă-nchin smerit luminii mari din Cos.” De altfel, poeticul realizat frecvent în versurile lui R. e, în esență, de tip
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
românesc prin nuanțări ce sună puțin a Geo Bogza. Celelalte volume și cicluri - Pe înaltele reliefuri (1967), Turn cu ceas (1971), Septentrion (1980) - sunt alcătuite prin însumarea de pasteluri sau poezii cu elemente de pastel proiectate în spațiul românesc. Sunt invocați o seamă de munți (ai Rodnei, ai Bicazului, Călimanul, Ceahlăul, Apusenii) și apar frecvent hidronime (Dunărea, Bistrița, Tazlău, Mureșul, Someșul), precum și nume de ținuturi și de localități: Transilvania, Maramureș, Țara Românească, Câmpia Ardealului, Cluj, Sibiu, Sighișoara, Blaj, Alba, Scheii Brașovului
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
cea din afară, invadate de mistere fascinante. Apare motivul „poetului orb”, care scotocește insistent în sine, în același timp meditația extinzându-se la scara timpului cosmic, a spiritului, a Marelui Sens ce preexistă lumii. Este reconstituită tradiția imnurilor orfice (sunt invocați Musaios și Oiagros), regresiunea spre vremurile arhaice ale inițiaților continuând în Zamolxis (1988). Aici rapsodul se află în postura preotului ce oficiază în templul cuvântului și preia suferințele celorlalți. Școala de poezie (1989) e un elogiu adus cărții și poeziei
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
la „retorica damnării”. Poemul e conceput ca „arc voltaic”, amintind iarăși de Lucian Blaga. Dominante sunt imaginile care vorbesc despre destrămare, dezechilibru, vinovată maculare și agonie, într-o dramatică încercare de reconciliere a contrariilor, ca în O moarte suntem: „Ești invocată/ Ori de câte ori ne întunecă/ O presimțire.// Ești prihănită/ Ori de câte ori vreo caravană a norilor/ Trimite flori de var/ Și acoperă vinișoarele copilului - întors din drum;// Dar laudă, mai cu seamă,/ Căci tu ești mai presus/ Și mai aproape de toate!/ Iar noi suntem
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
de îngrijirea corpului (fitness). 2) În cazul valorilor, considerate principii generale despre dezirabil, schimbările nu înseamnă atât inovații axiologice (apariția unor valori cu totul noi), cât restructurări în importanța acordată lor și numărului de aderenți, consensului realizat. Valorile postmoderne tocmai invocate sunt un exemplu în acest sens: cultivarea propriului corp și spirit, împlinirea sufletească prin relațiile intime sunt prezente pe tot parcursul istoriei, dar nu în toate etapele ei cu aceeași intensitate și nu la indivizi atât de numeroși. 3) În ciuda
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
informații sociale. MGAA are meritul de a surprinde și integra complexitatea factorială a conduitelor agresive, dar ar trebui convertit mai ferm la procesele dezvoltării personalității umane, luând adică în considerare și dimensiunea diacronică, dinamicitatea în timp. De asemenea, parametrii situaționali invocați pot fi încadrați într-un context sociocultural mai larg, legat și de caracteristicile comunității, de normele și cutumele practicate, de capitalul social și de rețele interpersonale și interumane existente. Apoi, aplicarea modelului capătă specificități marcante în funcție de domeniile de manifestare, dintre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
toți, ei vor beneficia de această sancțiune; da, numai că beneficiul pentru el însuși al șoarecelui ce își va asuma sarcina de a lega clopoțelul nu este suficient pentru a acoperi costul acțiunii sale. Este implicată aici atât de frecvent invocata chestiune în discuțiile despre bunul (răul) colectiv, anume aceea a celui (celor) care „profită” (beneficiază) de pe urma unui bun colectiv, fără a angaja însă costuri sau, oricum, participând cu costuri mult mai mici decât ceilalți - numită problema free-rider - în românește, a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
moda și, mai cu seamă, mișcările sociale. 1. Identități și raportări intergrupaletc "1. Identități și raportări intergrupale" 1.1. Problematica in-group/out-grouptc " 1.1. Problematica in‑group/out‑group" A fi in-group înseamnă „noi”, a fi out-group înseamnă „alții”. Mereu invocate, in-group-ul și out-group-ul reprezintă o problemă de apartenență reală, dar mai ales una de categorizare socială, de autoidentificare și heteroidentificare. De aceea, de la începutul lansării acestui binom conceptual de către W. Summer (în 1906), s-a pus accent pe analiza mecanismelor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
succesele le trecem în contul nostru). Discursurile naționaliste sunt saturate de acest efect numit și al „bias-urilor” ce servesc grupurilor (Taylor et al., 1994). Desigur, în viața reală și în istoria națiunilor nu e ușor de decelat întotdeauna când cauzele invocate sunt reale sau justificative; meritul cercetărilor sistematice este că au arătat, controlând variabilele, că această tendință de autoatribuire pozitivă există atât la nivel individual, cât și grupal. Un alt efect confirmat de cercetări este cel al similarității asumate, în sensul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cea simbolică, la adresa imaginii și stimei de sine. Și în studierea căilor de reducere a antagonismelor intergrupale psihosociologia se servește tot mai consistent de cercetări nonexperimentale. De altfel, însuși G.W. Allport - cel care a lansat deja clasica și mult invocata ipoteză a contactului (1954), potrivit căreia contactul intergrupal elimină sau reduce prejudecățile și ostilitățile dintre grupuri - afirmă, la modul teoretic, că ea se validează doar în anumite condiții (vezi și Stephan și Stephan, 1984; Capozza și Volpato, 1997): contactul are
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și, în speță, față de nucleul cognitiv-axiologic tare al acesteia, ea apare mai fluidă, mai dinamică, mai schimbătoare. Distincția între mentalitate și opinie publică are, aici, două consecințe importante, una de ordin praxiologic-educațional și cealaltă de ordin metodologic. Mai întâi, mult invocata și dorita schimbare de mentalitate nu se reduce la schimbarea unor opinii (fie ele de masă), ci este un fenomen de mai lungă durată; apoi, studierea mentalității (și a schimbărilor ei) nu se poate realiza numai prin sondaje de opinie
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la revista „Contemporanul”, și în volum în 1965, cu Amiaza mării, care anunță câteva dintre notele considerate de critică definitorii pentru poetă: luciditate, impersonalizare, capacitate de a esențializa, de a înscena abstracțiuni, într-o manieră lirică nespecific feminină, deși „amiaza” invocată e cea a intensității trăirilor. Tonul abrupt, crispat, monocord, amintind unora de „nervii” și obsesiile bacoviene, încifrările discursului metaforic sunt menite să țină sub control fracturile de adâncime dintre ființa materială și aspirația comunicării cu transcendentul, acutizarea spaimei sau a
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]