3,057 matches
-
masacru similar cu cel de la Jilava. Numele persoanelor și locurilor sunt însă schimbate — de exemplu, închisoarea Jilava este numită "Viraga", prof. Iorga se numește prof. Jugu, etc... Filmul aparține "curentului realist-socialist" iar faptele istorice sunt adaptate punctului de vedere al istoriografiei comuniste. Scenariul menționează în genericul filmului : ""În toamna anului 1940, vîrfurile cele mai reacționare ale burgheziei și moșierimii, cu sprijinul Germaniei hitleriste, aduc la putere, în România, dictatura militaro-fascistă. Teroarea legionară se dezlănțuie odios. În acest timp, în întreaga țară
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
(n. 1306 - d. 7 septembrie 1354) a fost ales ca al 54-lea doge al Veneției în anul 1343, înlocuindu-l pe Bartolomeo Gradenigo, care a decedat la sfârșitul lui 1342. Pregătit în domeniul istoriografiei și al studiilor juridice, a studiat la Universitatea din Padova. El descindea dintr-o veche familie nobilă venețiana care a jucat un rol de seamă în viața politică a cetății între secolul al XII-lea și al XV-lea, dând
Andrea Dandolo () [Corola-website/Science/314561_a_315890]
-
(ebraica:מרים ירדני; născută "Marika Jakobovits" 25 aprilie 1932 Timișoara - d. 8 mai 2015 Haifa) a fost o istorică israeliană, originară din România, cunoscută prin cercetările ei în domeniul istoriei Franței, mai ales al gândirii politice, al istoriografiei și studiului identității naționale franceze, al trecutului hughenoților și relațiilor lor cu evreii. Profesoară la Universitatea din Haifa, a fost laureata a Premiilor Israel (1999) și EMET (2007). s-a nascut că Marika Jakobovits, la Timișoara, în România într-o
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
articole (scrise în engleză sau traduse din ebraica și franceză) ale lui Myriam Yardeni. În carte sunt adunate articole ce analizează reflexele antievreiești și percepțiile stereotipe antievreiești în Europa din epoca modernă timpurie, mai ales in Franța - de exemplu în istoriografia franceză în secolele al XVII-XVIII-lea). Unul din articole cercetează creearea stereotipurilor antisemite grave și extreme la preotul Meslier, unul din gânditorii ateiști care l-au influențat mult pe Marx. Un alt articol discuta atitudinea față de evrei a unor gânditori însemnați
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
Semnatar al Articolelor Confederației, prima constituție a celor treisprezece colonii răsculate împotriva Angliei, a devenit foarte cunoscut pentru semnătură să extrem de lizibila și stilistic aparte de pe Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii, pentru care a devenit un nume de marcă în istoriografia americană, astfel încât "John Hancock" a devenit în decursul timpului, un fel de sinonim pentru semnătură de pe un act oficial. Înainte de Revoluția Americană, Hancock era unul dintre cei mai bogați oameni din cele treisprezece colonii, moștenind de la unchiul sau o afacere
John Hancock () [Corola-website/Science/314067_a_315396]
-
Silveștri a lansat, de asemenea, mai multe programe culturale, dintre care “Document de epocă” (prin care se încurajează redactările de memorii scriitoricești și publicarea de manuscrise inedite) și “Modele și exemple” (al carui scop este de a susține cercetările de istoriografie locale) sînt cele mai penetrante. Concretizat în toamna anului 2005, marele proiect “Cuvinte pentru urmași. Modele și exemple pentru Omul Român” s-a transformat dintr-o inițiativa de “depoziție de cărturar”, care cuprinde șaptezeci și doi de “Oameni Mari” ai vremii noastre
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
Moldovan este însărcinat să ancheteze un masacru foarte similar cu cel de la Jilava. Numele persoanelor și locurilor sunt însă schimbate — de exemplu, închisoarea Jilava este numită „Viraga”. Filmul aparține «curentului realist-socialist» iar faptele istorice sunt adaptate punctului de vedere al istoriografiei comuniste. <br>
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
companie). De asemenea, în anul 1717 sultanul Ahmed al III-lea i-a acordat titlul de pașă și l-a numit șef al Cetății Hotin, funcție pe care a îndeplinit-o timp de 22 de ani. El este cunoscut în istoriografia turcă și sub numele de Kolceak-Pașa. În 1734 (după unele surse în 1736) a fost numit vizir, dar și-a menținut postul doar pentru scurtă vreme. În timpul războiului ruso-turc din 1735-1739, Kolceak-Pașa a fost comandantul-șef al forțelor armate otomane
Iliaș Colceag () [Corola-website/Science/313366_a_314695]
-
îndeosebi la Techirghiol și Costinești, au fost colonizați și germani, veniți din teritoriile țariste - în special din zona Cherson și care au rămas pe acest teritoriu până în 1940, când, în marea majoritate, au fost strămutați în Al Treilea Reich. Deși istoriografia străină a prezentat litoralul drept o zonă colonizată cu români numai după 1878, în fapt, au existat stâne românești de ciobani transhumanți încă din Evul mediu, fără să mai amintim de băștinașii dobrogeni denumiți tradițional "Dicieni", despre care Vasile Pârvan
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
principali în Țara Românească au fost banul Mihai Cantacuzino, luminatul Chesarie, episcop al Râmnicului, mitropolitul Grigorie și un boier relativ puțin cunoscut, Pană Filipescu, iar în Moldova de Petre Depasta, spătarul Ioan Cuza, postelnicul Manolachi Drăghici și postelnicul Ienachi Chirică. Istoriografia rusească susține că rușii sunt creatorii capitulațiilor. Ele reprezentau un amestec de adevăr, acte originale și reconstituiri. Nu au fost declarate false și respinse de Poartă în mod oficial, clar și ferm niciodată (singura punere sub întrebare, dar extrem de moderată
Capitulațiile dintre Imperiul Otoman și țările române () [Corola-website/Science/313790_a_315119]
-
o formă neadmisibilă din capul locului, căci în acest stil nu s-a scris niciodată în cancelaria otomană"”. O critică puternică adusă existenței capitulațiilor a fost făcută de Constantin Giurescu, în lucrarea sa „Capitulațiile Moldovei cu Poarta otomană. Studiu istoric”. Istoriografia de la C. Giurescu a apreciat integral actele înaintate Congresului de la Focșani ca „falsuri patriotice”, cum spunea N. Iorga.
Capitulațiile dintre Imperiul Otoman și țările române () [Corola-website/Science/313790_a_315119]
-
este denumirea sub care este cunoscut în istoriografia sovietică încercarea de recucerire a puterii din mâinile bolșevicilor întreprinsă de Alexandr Kerenski. După Revoluția din Octombrie, Kerenski a reușit să scape de arestare și a fugit la Pskov, unde a primit sprijinul trupelor loiale fostului său regim și a
Revolta Kerenski-Krasnov () [Corola-website/Science/314919_a_316248]
-
au făcut apel la tratat, fără prea mare succes, pentru dreptul de proprietate asupra pământului sau pentru compensații pentru pierderea pământului și pentru tratamente inechitabile din partea statului. Din anii 1960, Măori au început să atragă atenția asupra nerespectării tratatului și istoriografia din perioada următoare a pus accentul pe problemele de traducere. În 1975, a fost înființat Tribunalul Waitangi, comisie permanentă de anchetă însărcinată cu cercetarea încălcării tratatului de către Coroană sau de către reprezentanții acesteia și cu propunerea unor eventuale rectificări. Astăzi, acest
Tratatul de la Waitangi () [Corola-website/Science/318365_a_319694]
-
Științifică și Enciclopedică din București și în 1991, cu sprijinul soției autorului, doamna Edith Lehrer, la Editura Vatra Românească din Cluj-Napoca. Sorin Arhire crede că această lucrare prezintă o viziune ce "„reflectă ecourile unei literaturi naționaliste interbelice și prefigurează oarecum istoriografia regimului comunist”". "La tribune des Nations" a fost un săptămânal francez cu orientare de stânga fondat în 1934 de Jean de Rovera. După cel de-al Doilea Război Mondial, în perioada în care a fost redactor șef, a fost finanțat
Ardealul pământ românesc () [Corola-website/Science/323483_a_324812]
-
imposibilitatea perpetuării conștiinței naționale și la apariția românofobiei în rândul românilor. Istoricul Ion Constantin afirmă : "Combaterea românofobiei este o cerință inexorabilă a procesului istoric de apropiere și reintegrare a românilor de dincoace și dincolo de Prut". Anii 1945-1950 sunt considerați de istoriografia națională ca o etapă aparte a istoriei contemporane: reinstaurarea regimului totalitar-comunist. În această perioadă au avut loc evenimente care au zguduit românismul din Basarabia: seceta, foametea organizată de ruși, colectivizarea gospodăriilor individuale țărănești din dreapta Nistrului, lichidarea chiaburimii (țărani înstăriți) ca
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
luni după el. Perechea a avut șase copii, între care doi istorici - Michel Cahen (n.1953) și Gilbert Cahen. Claude Cahen este uneori considerat, ca și Bernard Lewis, reprezentantul acelor „orientaliști târzii”, a căror bază teoretică consta înainte de toate în istoriografia europeană, și care, ceva mai târziu, s-au implicat în cercetarea Orientului. Amandoi au purces la studiul Orientului Apropiat folosind cu scrupulozitate uneltele istoriei generale, și mai ales cele ale istoriei sociale și politice, evitând punerea unui accent exagerat pe
Claude Cahen () [Corola-website/Science/322963_a_324292]
-
Provocarea de la Barletta a fost un duel între 13 cavaleri francezi și alți 13 cavaleri italieni care a avut loc la 13 februarie 1503 în apropierea orașului napolitan Barletta, în cadrul Războiului Neapolelui. Înfruntarea s-a terminat cu victoria italienilor. În istoriografia spaniolă, această înfruntare se confundă uneori cu provocarea de la Barletta din 1502, care a avut loc între 11 spanioli și 11 francezi în același context istoric. În anul 1500 regii Ludovic al XII-lea al Franței și Ferdinand al II
Provocarea de la Barletta (1503) () [Corola-website/Science/323906_a_325235]
-
Totuși, ea a criticat opinia tinerilor cinefili că genul istoric ar fi fost integral compromis nu doar politic, ci și estetic. Începând din anii '70 ai secolului al XX-lea, curentul protocronist a început să se manifeste din ce în ce mai puternic în istoriografia din România. În 1974 Edgar Papu a publicat în revista culturală "Secolul 20" un eseu intitulat „Protocronismul românesc”, susținând prioritatea cronologică românească în cazul unor inovații europene. Ideea a fost imediat adoptată de regimul naționalist al lui Ceaușescu, care a
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
care, în realitate, era la acea vreme o mișcare ce activa în ilegalitate, cu un număr redus de membri. Această campanie de falsificare a început chiar din 24 august 1944, când presa comunistă le-a atribuit acestora toate meritele acțiunii. Istoriografia occidentală, la rândul ei, a adoptat poziția oficială a O.N.U. care nu admitea pentru cel de-al Doilea Război Mondial decât patru învingători și cobeligeranți împotriva Germaniei Naziste, anume Marea Britanie, S.U.A., Uniunea Sovietică și Franța, deși existau și
Lovitura de stat de la 23 august 1944 () [Corola-website/Science/319829_a_321158]
-
Sub titlul de împărat roman sunt cunoscuți în istorie și istoriografie toți deținătorii puterii supreme ai Imperiului Roman care au urmat în perioada de după Cezar și după Triumvirat. Împăratul era conducătorul suprem la Roma, deci al Imperiului și comandantul suprem al armatei romane, formată din legiuni. Termenul românesc "împărat" este moștenit
Împărat roman () [Corola-website/Science/319906_a_321235]
-
Istoria contrafactuală, uneori denumită istorie virtuală (a nu se confundă cu "revizionismul istoric", "ucronia" sau cu "istoria alternativă"), este o formă a istoriografiei care incearca a răspunde la întrebări de tipul „Ce s-ar fi întâmplat dacă?”, care sunt cunoscute sub numele general de contrafapte. Istoria contrafactuală caută să exploreze istoria și incidentele istorice prin extrapolarea unei linii a timpului în care anumite
Istorie contrafactuală () [Corola-website/Science/319968_a_321297]
-
la nunta reginei cu ducele de Cádiz, fiind însă curios și în ce privește dezvoltarea culturii spaniole. La sfarsitul călătoriei, a scris "Notes sur l'Espagne" („Note despre Spania”), un volum în franceză în care combină genul memorialistic, literatura de călătorie și istoriografia. O vreme, el și-a concentrat activitatea pe cercetarea izvoarelor istorice, extinzându-și seria de cronici moldave pe care le edita și le tipărea. La acea vreme, a reluat legăturile cu Vaillant, care l-a ajutat să-și publice articolele
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
știință, aceasta, complexă, la îndemîna spiritelor cultivate. Sînt, aici, idei pe care Lovinescu le va abandona mai tîrziu. În fața spiritelor academice (decanul facultății era Ion Bianu) criticul se arată mai concesiv, dar simpatia pe care o arată metodelor tradiționale ale istoriografiei și prețuirea pentru scriitori mai vechi nu înduioșează împietritul suflet universitar. Lovinescu, intrind de la început în conflict cu puternicul N. Iorga și cu alte autorități universitare (perseverent împotriva lui Lovinescu va fi Ovid Densușianu) nu e acceptat, nici acum, nici
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
cînd dreptatea nu e întru totul partea sa argumentația e seducătoare. Lovinescu e, indiscutabil, mare polemist, și Memoriile cuprind pagini de o savoare unică in literatura română. După 1930, preocupările lui Lovinescu merg, în afara memoralisticii, spre literatura propriu-zisă și spre istoriografia literară, interesul pentru beletristică era mai vechi, și după drama ibseniana: De peste prag (1906) urmează volume de nuvele, scenete, poezii, romane unele reluate sub diverse titluri ("Aripa morții", "Comedia dragostei", "Lulu", "Viața dublă"). Două cicluri sunt, de reținut: ciclul "Bâzu
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
sunt disputate, existând mai multe teorii, unele care se exclud reciproc, interpretând diferit sursele arheologice și istorice. Niciuna dintre teorii nu poate explica exhaustiv și satisfăcător toate datele toponimice, lingvistice și etnografice. sunt una dintre cele mai dezbătute probleme din istoriografia românească, deoarece este legată de contextul politic în care Românii și-au revendicat independența pe teritoriile locuite de ei, împotriva împărățiilor dominante (Austro-Ungaria și Rusia): istoricii români s-au străduit să demonstreze continuitatea românească în aceste teritorii, în timp ce istoricii austro-ungari
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]