3,017 matches
-
nu-i confereau decât un drept de suzeranitate”. „În timpul ultimei lor ocupații în Principate, rușii s-au arătat așa cum sunt: jaful și ocuparea Basarabiei au spulberat toate iluziile. De altfel rusul este complicele fanarioților”. „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din MoldoVlahia se numesc ei înșiși români, vecinii lor îi denumesc vlahi sau valahi”. „Succesiunea rapidă a domnilor a agravat răul și a făcut ca Rusia, sub pretext de a curma acest abuz, să intervină în afacerile interne
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din ce În ce mai multă lume Învață și vrea apoi să scrie. Globalizarea va continua să aibă avea fără Îndoială efectul de boom editorial, În primul rînd În limba ei, a globalizării, engleza, dar și În alte mari limbi ale culturii occidentale - franceza, italiana, germana, spaniola - sau orientale: araba, apoi japoneza, chineza. Se scrie deja În limbile vernaculare din Africa neagră, dar fără Îndoială că, destulă vreme de acum Încolo, cele mai traduse titluri din lume vor rămîne „Treziți-vă!” și „Turnul de veghe
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
De aceea, Însă, la douăzeci de ani de la debut, Echenoz, scriitor În toată puterea cuvântului, nu este Încă un nume În literatura mondială. Tanguy Viel S-ar fi putut scrie o Mioriță În franceză, o Cale a Vidului Desăvârșit În italiană, s-ar putea juca teatru În Coasta de Fildeș de către băștinași, cine știe, eu unul nu-mi pot Închipui că toatea astea s-ar fi putut Întâmpla de-adevăratelea. Dar sunt convins că un francez poate scrie acum o Mioriță
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
își are obârșia în însuși modul de a fi al sensului, el depinzând de un fundal ce trebuie să se închidă. Dezrădăcinare "mediatică": românii din Italia se uită la posturi românești, iar românii întorși din Italia le caută pe cele italiene. Este și expresie a zonei unde se fixează rădăcinile în aceste timpuri: în eter. * După atâția ani de "autocritică" nu avem exercițiul unui limbaj adecvat reglării lucrurilor într-o echipă. Ne lipsesc în mare măsură noțiunile "eficiente", care să atingă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
întâlnirea de la bancă - , și-a umflat pectoralii și mi-a aruncat niște priviri languroase, de latino-lover ușor penibil, apoi s-a amestecat în discuție și l-a convins pe patron să angajeze temporar niște practicanți; întâi i-a zis în italiană - naiv, credea că nu înțeleg - niște porcării de nereprodus pe hârtie, dar legate strict de reproducere; după ce bătrânul i-a comunicat impresiile personale despre mine (zicea că aș fi întreținuta vreunui miliardar de îmi permit o asemenea petrecere) și a
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în bucătărie cu bătrânul. Tocmai încercam să-l conving că vasele spălate de mine fuseseră curate și că o mână criminală le unsese pe furiș cu grăsime; el mă acuzase că pierde prea mulți clienți din cauza mea, înjurase groaznic în italiană și adusese în discuție - pentru a câta oară? - concedierea... Acum cred totuși că povestea asta cu vasele era doar un pretext, nu m-aș mira să aflu că el însuși le murdărea. Pur și simplu îi plăceau ședințele de împăcare
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la traducerea romanului Bel-Ami de Maupassant, Ibrăileanu scria în 1896: „Dar limba noastră e lipsită de o mulțime de cuvinte pentru noțiuni generale. Noi n-avem cuvînt pentru noțiunea materie”1). „Materie”, care are multiple accepțiuni, provine din latină și italiană. Figurează în Biblia de la 1688 („Iată puțin foc, cît de mare materie aprinde!”)2), în Antim Ivireanul („Dumnezeu cel făr’ de materie să se facă om cu materie”)3), în cîteva locuri din Istoria ieroglifică („Iară din giur împregiur făclii
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lambrisată în stejar a tatălui ei de la Mont Noir, în Flandra franceză. Mama ei, Fernande, era belgiană, tatăl ei Michel de Cleenewerck de Crayencour francez. A învățat la Mont Noir deprinzând greaca și latina și alte limbi moderne (engleza, gemana, italiana și ceva spaniolă) de la tatăl ei, Michel. Favorita tatălui ei, Marguerite l-a transformat într-un personaj eroic cu o personalitate puternică, nu numai idealizându-l ci și imaginându-l ca pe un descendent de viță nobilă, dintr-o familie
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
suficiente mijloace financiare chiar și pentru escapadele lui Michel și călătoriile la Monte Carlo. Marguerite frecventase adesea muzeele londoneze și devenise acum, în timpul Marelui Război, un vizitator regulat al muzeului Luvru și al galeriilor din jur. știa șase limbi (franceza, italiana, germana, flamanda, olandeza și engleza), de pe când avea 15 ani. A devenit fluentă în aceste limbi și în altele, și le-a vorbit de-a lungul întregii vieți. Lecturile ei includeau autori precum Euripide, Aristofan, Chateaubriand, Goethe, Maeterlinck, Shakespeare, Racine
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
următoarele volume de versuri: După vernisaj (prefață Ion Hurjui, postfață Constantin Dram, Universitas XXI, Iași, 2001), Acuarele vulnerabile (Universitas XXI, Iași, 2003, Orizontul continuu (Universitas XXI, Iași, 2004), Joc cu așteptarea (Junimea, Iași, 2005), Venezia profundis (ediție bilingvă, traducere în italiană de Mirabela Popa; Princeps Edit, Iași, 2007), Jocul cu cercuri (Editura Princeps Edit, Iași, 2009), Trenul Cervantes (Universitas XXI, Iași, 2010), Clinica de metafore (Princeps Edit Multimedia, Iași, 2013). Membră a Uniunii Artiștilor Plastici, a Asociației "Medici-Pictori" și a Uniunii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1936 (trad. din germ.). W. Fach, Politische Legitimitat, Frankfurt-pe-Main New York Campus, 1978 și Alfred Grosser, În numele cui? Fundamente ale unei morale politice, Ed. du Seuil, Paris, 1969. 35. Guglielmo Ferrero, Puterile. Geniile invizibile ale cetății, Pion, Paris, 1944 (trad. din italiană). 36. Erik H. Erikson, Adolescență și criză. Criza de identitate, Flammarion, Paris, 1972 (trad. din americană) [sic! n.trad.]. 37. Vezi K. Jennings și R.G. Niehi, The Political Caracter of Adolescence, Princeton University Press, 1974. Există informații utile în Gerard
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Nuovos aspectos del arte i del sciencia, Guadarama, Madrid, 1968. • La tragedia del energia, Desclée de Brouwer, Bilbao, 1971. • Energia y materia psiquica, Fundacion Canovas del Castillo, 1983. ÎN GERMANĂ • Naturwissenschaft und Abstrakte Kunst, Ernst Klett Verlag, Stutgart, 1967. ÎN ITALIANĂ • La tragedia della energia, Edizione Paoline, Rome, 1973. ÎN PORTUGHEZĂ • O Homem e as Suas Três Éticas, com a colaboraçăo de Solange de Mailly-Nesle e Basarab Nicolescu, Instituto Piaget, Lisbonne, 1994, traduction de Armando Pereira da Silva. ÎN ROMÂNĂ • Logica
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
G. Yvette Thomas, Au seuil d'un nouveau paradigme. Le baroque à la lueur des théories lupasquiennes (În pragul unei noi paradigme. Barocul în lumina teoriilor lupasciene), New York, Peter Lang, 1985 (teză de doctorat în filosofie, Departamentul de franceză și italiană, Universitatea din Arizona, USA, 1982). 35 Stéphane Lupasco, "Quelques considérations générales sur la peinture "abstraite" à propos des toiles de Benrath" (" Cîteva considerații generale despre pictura "abstractă", cu privire la tablourile lui Benrath"), in Julien Alvard et Stéphane Lupasco, Benrath, Lyon, A
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și anume Franța. Concepția noastră riscă să fie viciată de acel orgoliu cultural care face din Franța țara Luminilor și a Rațiunii, opusă prea empiricei și cețoasei Anglii, prea metafizicei și nebuloasei Germanii, precum și excesului de misticism slav, subtilității retorice italiene sau sumbrei pasiuni hispanice. Concepția noastră este de asemenea viciată de infiltrarea perfidă a naționalismului în neo-europenismul francez, care, silit să cedeze Germaniei prim-planul economic, rezervă Franței rolul hegemonic de Călăuză politică și de Apărător al păcii, care veghează
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
aspectele calitative ale democratizării rămîn încă un deziderat (agenți mediatici credibili, o televiziune cu adevărat publică etc.). 10.6. Comunicare, ecologie informațională În foarte recentele sale scrieri de morală (1998, cap. Despre presă) Umberto Eco oferă o schematizare a presei italiene ca sistem, aproape simultan cu analiza necruțătoare a lui Pierre Bourdieu (1996 Sur la télévision. L'emprise du journalisme). Dar deși macrostructura semantică este inevitabil analogă: spectacularizarea politicului, presiunea scopului și a logicii comerciale, hegemonia televiziunii etc., perspectivele sînt diferite
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Dumnezeu să ne ierte.” La numeroasele articole de specialitate publicate de-a lungul anilor se adaugă o foarte bogată activitate de traducător : din greaca veche (Platon, Plutarh, Longos), din Vechiul Testament, din latina medievală (Dante, De vulgari eloquentia, Epistulae, Eclogae), din italiană (Massimo Bontempelli, Emilio Cecchi, Adriano Tilgher), din franceză (Marguerite Yourcenar, Georges Dumézil, Emil Cioran, Georges Duby), din engleză (Virginia Woolf, T. S. Eliot, Frances A. Yates). SCRIERI: Norii, București, 1979; ed. București, 1996; Epos și logos. 25 de studii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Anglia s-a pronunțat în favoarea unirii dar apoi și-a schimbat atitudinea. Chestiunea națională română a fost singura care și-a aflat un început de rezolvare la Congresul de pace din 1856, cea poloneză fiind din nou sacrificată, iar cea italiană amânată. Explicația constă în aceea că Principatele Române reprezentau un aspect important al crizei orientale, iar românii nu au pierdut ocazia de a se folosi din plin de această conjuctură. Pe drumul de întoarcere de la Congres, Ali Pașa i-a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
militare. Din punct de vedere diplomatic, aveam o experiență de cinci ani acumulată la Departamentul solilor din Moscova, cunoșteam stilul și tehnica negocierilor Curții de la Moscova, protocolul și ceremonialul de aici. În plus, știu foarte multe limbi străine: greaca, latina, italiana, franceza, rusa, turca. De asemenea, am cunoștințe solide de istorie, teologie, filozofie, matematică și științele naturii. Din punct de vedere militar, să ne aducem aminte că în Moldova condusă de domnitorul Gheorghe Ghica am primit titlul de mare spătar și
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
profunzime ale gândirii lingvistice și relației dintre gândire, semn și limbaj, linie ilustrată la noi, între alții, cu strălucire de un orientalist și filosof de talia neuitatului Sergiu Al-George” (Cezar Baltag). Pentru valoarea ei incontestabilă, cartea a fost tradusă în italiană și în franceză. Introducere în Islam (1993) este o lucrare concepută în scopul de a pune la îndemâna musulmanilor și a nemusulmanilor, care nu au avut acces la izvoarele originale ale Islamului, o descriere clară, cuprinzătoare și competentă a acestei religii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
și zeul hoților și pungașilor domenii pentru care are certe aptitudini. Rică diminutiv de la Andrei, sfînt pe care personajul îl invocă atunci cînd se simte amenințat, poate sugera și viitoarea prosperitate dacă se acceptă o posibilă influență din franceză sau italiană; în proiectele autorului, personajul urma să devină Andr. Venturianu, avocat, publicist, deputat în opoziție, directorul publicației Alarma română; într-o altă comedie mai puțin reușită un personaj se numea Ventureanu; forma Venturiano ar putea urma un model italian dar poate
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
interpretează ospitalitatea franceză că un fals, în spatele căreia nu se află decât o indiferență față de străini. "Leș femmes leș plus riches du monde doivent venir à Paris, et y séjourner, pour être reconnues femmes" [Juin, p.6]. Aristocratele ruse și italiene se integrează cel mai organic în atmosferă pariziana 86. "Parmi leș Parisiennes, beaucoup șont étrangères. Leș Parisiennes leș plus distinguées șont des Russes. Une Anglaise ne deviendra jamais Parisienne, une Allemande non plus; une Espagnole pourra le devenir à la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
qui font du commerce ne peuvent pas être des Parisiennes. Qui dit négoce dit provence. Tous leș négociants șont provinciaux, même leș Anglais, leș Allemands et surtout leș Suisses" [Delord, p.3]. 86 Clorinde și mama sa, contesa Balbi, sunt italiene stabilite la Paris, "ces deux Italiennes, la mère et la fille" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.35]. Este interesant însă că Clorinde se vrea mai mult pariziana decât italianca, iubind Parisul pentru atmosferă să deosebită: "Ah! la France était
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și atașamente carbonare, ce împărtășea sentimentele „misogalliste” ale lui Vittorio Alfieri. Muza va fi numită, în spirit arcadizant, Leuca (Leufca, Lefca) și Cinzia, în timp ce poetul lua pseudonimele Alvir, Alviro Corintio-Dacico, Alvir Dachienu (Alviru Dacianu). Prin poeziile de dragoste compuse în italiană și sonetul ocazional, pe o temă la modă (zborul cu aerostatul), publicat în „Giornale del Campidoglio” (1811), obține titlul, des invocat, de „mădular Academiei de Roma”. La sosirea în țară, în 1812, visul Daciei rediviva, legat de campania napoleoniană în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de A. de Lamartine, rămâne o mostră de sincronism asachian, fără ecou în plan literar. Piesele de rezistență ale liricii erotice ale lui A. stau sub semnul sonetului petrarchist ce inspiră, până la pastișă, ciclurile de poezii compuse la tinerețe, în italiană, La Leucaide și Raccolta delle Poesie, asupra cărora poetul va reveni în variante românești, originale, mature. Iubirea, într-o viziune platonică, ia forma unei prietenii spirituale ce tinde spre eternizare. Sentimentul melancoliei, poetizat prima oară de Petrarca, se regăsește în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
română și franceză. Din toamna anului 1975 trăiește ca liber-profesionist. Debutează cu versuri în revista „Luceafărul” în 1968; debutul editorial îl reprezintă, în 1984, volumul de poeme Muzică și memorie. Colaborează cu versuri, recenzii, articole de critică literară, traduceri din italiană și franceză la revistele „Luceafărul”, „România literară”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Orizont”, „Astra”, Săptămâna”, „Opinia studențească”. După decembrie 1989 susține o „cronică ortodoxă” în revista „Cuvântul”. Colaborează la „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul” cu eseuri și articole despre Nae Ionescu, Petru Dumitriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]